Cea mai vizitată piață din Reșița la fiecare sfârșit de săptămână, va fi închisă. Situația generată de temutul virus COVID-19 și ca urmare a indicațiilor primite de la autorități privind măsurile de protejare a populației, dar și avându-se în vedere înregistrarea primului caz de coronavirus în Reșița, au dus la decizia ca Ocico să fie închis.

„În conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 6 din 06.03.2020 a Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul pentru situații de urgență, se suspendă activitatea în Piața de Vechituri și Piața Auto ( Ocico) de pe Aleea Gugu din Municipiul Reșița, până în 31 martie 2020”, informează Primăria Reșița.

Această măsura este o modalitate de prevenție eficientă pentru a evita contractarea virusului COVID-19.

Elena FRANȚ

Babele de martie vestesc venirea primăverii. Se spune că în aceste zile Baba Dochia, cea care aduce iarna începe să-și dea jos cele 9 cojoace, câte unul în fiecare zi și astfel în fiecare zi afară se face puțin mai cald, iarna lăsând loc primăverii să vina.
Babele reprezintă o tradiție pur românească, de pe 1 până pe 9 martie fiecare își alege o zi, sau mai bine zis o babă. Așa cum va fi vremea în acea zi, așa este și firea omului respectiv spun unii bătrâni. Alții spun că așa cum este vremea în acea zi, așa va fi și anul pentru acel om. Adică, dacă vremea este frumoasă și soarele strălucește, acel om este voios și bun la suflet sau îi va merge bine tot anul următor; dacă în schimb este întunecat atunci acela nu este un om bun la suflet și este cam supărăcios. Tot în tradiția românească se spune că dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăție.

Despre istoria românească a babelor, historia.ro relatează: „Conform unei legende culese din popor chiar de Gheorghe Asachi, Dochia era fiica conducătorului dac, Decebal. Fata era nespus de frumoasă, lucru care se știa în toate cele patru zări. În vremea în care romanii au ajuns pe teritoriul Daciei, liderul lor, împăratul Traian s-a îndrăgostit de Dochia. Ea refuză să devină soția lui și fuge pe muntele sacru al dacilor, Ceahlăul. Romanul se pare că a urmărit-o până acolo. Dându-și seama că nu poate scăpa de el, Dochia s-a rugat zeului Zamolxe. Aşa că frumoasa fată, împreună cu oile sale, a fost transformată în stâncă“.

În Bucovina, legenda Dochiei – fata de împărat – este puțin diferită: „Fugind de un rege cotropitor ca voia să o ia de nevastă, ea a fugit pe munte. Tot urcând şi purtând nouă cojoace, fetei a început să îi fie cald. Şi rând pe rând a început să arunce câte unul. Când a ajuns în vârf, iarna era în toi. Aşa că Dochia, mânioasă, a început să îl ocărască pe Dumnezeu, iar pentru cuvintele sale, Acesta a pedepsit-o, transformând-o în stană de piatră“.

Se pare că din legenda Dochiei a pornit și așa-zisul mit al babelor. „Întâlnite adesea în folclorul românesc, babele sunt acele femei înțelepte, care au o legătură strânsă cu divinitatea. De multe ori, ele erau ursitoare, moașe și cele care aveau câte un leac pentru orice boală. Zilele Babelor sunt primele nouă zile ale lunii martie, zilele cele mai schimbătoare, capricioase, asemenea unor femei. Tradiția a rămas ca pe 1 martie, fetele și femeile „își pun o babă”, așa vor afla cum vor fi tot anul:frumoase sau urâte, vesele sau supărate, în funcție de vremea din ziua aleasă“.

Așadar de astăzi, din prima zi de primăvară calendaristică și până în data de 9 martie, există obiceiul de a ne alege o babă; o zi pe care să o observăm din punct de vedere meteorologic, astfel încât să aflăm cum ne va fi anu, viața ori iubita.

Dan AGACHE

„Una din legendele simbolului primăverii ne spune că odată soarele a coborât pe pământ, luând chipul unui tânăr, pentru a participa la o horă dintr-un sat. Zmeul cel rău, văzând că a luat chipul unui tânăr, l-a răpit și l-a închis într-o temniță, provocând suferință întregii naturi.
Se spune că râurile au încetat să mai curgă, păsările nu mai cântau… până nici copii nu mai râdeau. Nimeni nu știa ce să facă până când, un tânăr voinic s-a hotărât să îl înfrunte pe zmeu și să elibereze soarele. Acesta a pornit la drum, având puterea multora dintre pământeni. Călătoria tânărului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna și iarna. Spre sfârșitul ierni, acesta a găsit castelul zmeului și s-au luptat zile întregi până când zmeul a fost doborât.
Slăbit și grav rănit, tânărul a reușit să ajungă până la temnița soarelui, l-a eliberat, dupa care a murit, sângele acestuia curgând pe zăpada albă. Soarele a urcat pe cer și a vestit venirea primăverii, umplând de fericire inimile pământenilor. De atunci, tinerii împletesc doi ciucurași, unul alb și unul roșu, oferindu-i fetelor pe care le iubesc sau celor apropiați. Roșul semnifică dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui tânărului voinic. Albul simbolizează sănătatea și puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii“.

O altă legenda a mărțișorului ne spune că într-una din zile, umblând cu oile pe munți, baba Dochia a găsit o pară pe care a legat-o cu un fir de ață. Toate acestea s-au întâmplat într-o zi de 1 Martie, de atunci extinzându-se obiceiul.
Trecând de la legende și lumea de basm la cea reală, descoperirile arheologice arată că: „se celebra prima zi a primăverii încă de acum 8000 de ani, pe vremea dacilor simbolurile primăverii fiind confecționate din timpul iernii, urmând să se poarte după ziua de 1 Martie. Pe atunci mărțișoarele erau fie niște pietricele colorate în alb și roșu înșirate pe o ață, fie o monedă (sau mai multe) legate cu fire subțiri de lână albe și negre (în unele locuri alb cu roșu). Dacii credeau că mărțișoarele aduceau noroc și le purtau până când înfloreau copacii“.

În zilele noastre, bănuțul purtător de noroc al dacilor aproape că a dispărut, el fiind înlocuit cu diferite personaje din lumea desenelor animate, cu animăluțe din plastic sau din sticlă, inimioare, fețe zâmbitoare, pietricele frumos colorate sau orice poate atrage un cumpărător grăbit sau în pană de idei. Astăzi, ziua de 1 Martie e o adevărată comoară pentru comercianții ambulanți care îți iau ochii cu fel și fel de “mărțișoare”, fără a cunoaște însă adevărata legendă a tradiționalului mărțișor. Ziua de 1 Martie are o bogată încărcătura comercială, încărcătura ce o depășește de multe ori pe cea tradițională.

„Tradiția spune că mărțișorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vișinii. Atunci firul roșu se pune pe un trandafir sau pe o ramură a unui vișin. În alte regiuni, mărțișorul se poartă atât cât durează zilele Babelor sau până la Florii, când se scoate și se agață de crengile unui copac. Se crede că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci când mărțișorul este aruncat după o pasăre, purtătorul va fi ușor precum pasărea“.
Dan AGACHE

Cu ocazia Mărțișorului, marți, Casa de Cultură „George Motoia Craiu” din Oravița va fi gazda spectacolului dedicat lunii martie, „Scena ca un mărțișor”.

Primăria orașului Oravița și trupa de teatru „Muntele” a Centrului Cultural „Teatrul Mihai Eminescu” vă invită marți, începând cu ora  18.00, la un spectacol dedicat lunii mărțișorului. Momente lirice, muzicale, dar și piesa de teatru „Brațara lui Moș Crăciun” sunt câteva din momentele ce vor fi prezentate în cadrul spectacolului de celebrare a lunii lui ghiocel.

Programul integral al spectacolului este următorul: „Leacuri pentru inimă”, de Dorina Tima Enuică; recital liric – Dorina Tima Enuică; „Un tata de vânzare”, de Dorina Tima Enuică; moment muzical cu Beatrice Groszmuk și Gabriel Weiszl; „Brățara lui Moș Crăciun” de Dorina Tima Enuică.

Intrarea la spectacolul „Scena ca un mărțișor” este liberă.

John GAVRILESCU

România va trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora de vară, ora 03:00 devine ora 04:00. Ziua de 27 martie va fi, astfel, cea mai scurtă zi din an. După ce vom da ceasurile cu o oră înainte, diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore. 

Mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă. Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în România, în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 până în 1940, ora de vară a fost introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică din octombrie, iar din 1941 până în 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Romania a reintrodus această măsură în anul 1979, pentru folosirea optimă a luminii naturale și pentru reducerea iluminatului artificial. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din martie.

Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

Cum vor circula trenurile?

CFR Călători a precizat că trecerea la ora de vară nu va modifica mersul trenurilor, circulația urmând a se efectua conform orarelor prevăzute.

„Trenurile de călători vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 26/27 martie a.c. la ora 03.00, care va deveni ora 04.00. După ora 04.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară. 

Trenurile de călători aflate în circulație după ora 03.00, care devine ora 04.00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul când orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 04.00 – 05.00, trenurile vor pleca în ordinea rangului. 

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeași zi de duminică, 27 martie 2016, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina, Bulgaria, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare”, se arată într-un comunicat al CFR Călători.

Foto: inturda.ro

Karina TINCUL

Mult așteptata lună martie vine de fiecare dată ca o gură sănătoasă de aer proaspăt și primăvăratic, dar și cu legende și tradiții care să vestească o primăvară plină de soare și un an pe măsură.

Printre Mărțișor și ziua mamei, își arată ridurile și unul dintre cele mai iubite personaje de legendă din această lună, Baba Dochia. Din moși strămoși, cărășenii, la fel ca toți românii, de altfel, obișnuiesc ca de 1 Martie să-și aleagă o „babă”, adică o zi anume care să le prevestească bunăstarea sau necazurile din acest an.

Mai exact, se alege o zi cuprinsă între 1 și 9 martie. Potrivit tradiției populare, baba nu trebuie aleasă la întâmplare, ci calculând ziua în funcție de data nașterii. Cei născuți în date ale lunii cuprinse între 1 și 9, își vor alege baba în funcție de acea cifră, iar cei născuți într-o dată mai mare de 9, vor aduna cele două cifre ale zilei lor de naștere pentru a-și afla baba.

Ce urmează apoi? Se ține minte cu sfințenie data aleasă, iar în ziua cu pricina, vremea ne va spune cum va fi anul nostru. Potrivit tradiției, dacă în ziua aleasă de tine plouă sau ninge, se anunță o primăvară bogată și un an pe măsură. Dacă te trezești cu o vreme închisă și mohorâtă veștile nu sunt prea bune, și asta pentru că în popor se spune că o astfel de vreme prevestește un an lipsit de energie și la fel de gri ca și cerul de afară.

Pentru norocoșii care se trezesc cu un cer senin, bogat în soare și căldură, primăvara se anunță fără cusur, iar starea de bunăstare îi va ține tot anul.

De unde până unde Baba Dochia?

Una dintre povești spune că baba, pe care o chema Dochia, era de fapt chiar fiica unui împărat vestit, aşa de frumoasă, că toţi fiii de crai o peţeau.

Pețitorii veneau zilnic dar Dochia nu dădea semne să-i placă. Așa stând lucrurile, unul dintre ei a pornit un război împotriva împăratului, în speranța că va pune mâna pe frumoasa fată.

Dochia, auzind acestea, de frică să nu cadă în mâna lui, s-a dus la o vrăjitoare şi a rugat-o să o prefacă într-o babă zbârcită şi urâtă.

Și-a luat o turmă de oi, s-a îmbrăcat cu nouă cojoace şi s-a ascuns în pădure. A stat acolo până când a dat colţul ierbii, pornind apoi spre munte. În ziua dintâi a lui martie a fost aşa de cald, încât baba şi-a lepădat un cojoc din cele nouă. A doua zi, şi mai cald, şi baba şi-a mai lepădat un cojoc, şi aşa până ce şi-a dezbrăcat toate cojoacele.

Dar tocmai a noua zi, când şi-a azvârlit ultimul cojoc, a început deodată un ger năprasnic în fața căruia Baba nu a mai avut scăpare. Dochia a îngheţat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră.

De-atunci a rămas rostul vremii tot aşa schimbător în cele nouă zile de la începutul primăverii.

Deci, este momentul să ne alegem babele, așa că ținem pumnii strânși pentru zile cu soare și cer senin.

Voi când v-ați ales baba?

Alexandra JURCA

Nimeni nu cunoaște cu exactitate originile mărțișorului, dar prezența sa atât la români, cât și la bulgari, sub numele de Martenița, este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic.

Legendele populare îi atribuie însă alte origini zilei de mărțișor, legate de vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Martie. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată și în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu, război. Mai mult, Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Cercetările arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de circa 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu.

Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului.

Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe merinde. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Mai mult, se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.

În Banat fetele se spală cu zăpadă la fiecare început de martie pentru a fi iubite. Tot aici, fetele sunt cele care oferă mărțișoare băieților, acestea fiind făcute de ele însele.

Alexandra JURCA

Info: wikipedia.org