După cum ne dezvăluie Ghidul Turistic al Banatului Montan, calitatea superioara a marmurei românești de la Rușchița, Caraș-Severin, o clasează printre cele mai bune din lume și se regăsește în multe dintre clădirile emblematice de pe tot mapamondul.

Cariera de marmură din Munții Poiana Ruscă a devenit astăzi un punct de atracţie pentru turişti, fiind cea mai mare şi mai spectaculoasă din Europa. Privită de pe vârf de munte, aceasta pare un clopot răsturnat, iar utilajele moderne de exploatare par nişte jucării.

Sculptorul maghiar Istvani Ferenczy (1772-1856) a fost primul care a atras atenția asupra calităților remarcabile ale marmurei de Rușchița, pe care a comparat-o cu marmura de Carrara. Johann Biebel (1817-1900), un renumit inginer constructor din Banat, a început exploatarea zăcământului de marmură din Rușchița în 1883, devenind primul proprietar al carierei, pe care o supranumea „a magyar Carrara”.

După moartea lui Johann Biebel, fiul său Janos, unul dintre arhitectii Turnului Eiffel, a continuat exploatarea, astfel că în 1912 marmura de Rușchița ajunsese să fie exportată în 12 țări.

Din această marmură s-au realizat multe construcții în Imperiul Austro-Ungar, între care și Palatul Băncilor din Viena. De asemenea, cu marmură de Rușchița au fost realizate edificii publice cum ar fi Parlamentul din Budapesta, sediul BBC din Mannheim, Palatul Parlamentului din București, Aripa Nouă a Aeroportului Otopeni, Biblioteca Județeană Constanța, Liga Profesionistă de Fotbal, Muzeul de Artă Contemporană, Palatul Telefoanelor, dar și lucrări particulare, precum Casa Capșa, Casino Hotel Marriott, vila sultanului din Brunei, sau vila din Monte Carlo a pilotului de Formula Michael Schumacher.

Vulturul din Biroul Oval de la Casa Albă, unul dintre simbolurile americanilor, a fost sculptat și el tot în marmură albă extrasă de la Rușchița.

Tot cu marmură din inima munților cărășeni a fost restaurată și cea de-a III-a clădire romano-catolică din lume, Domul din Milano.

Întreaga legendă a marmurei de la Rușchița poate fi găsită în volumul Banatul Montan- Ghidul tău turistic, de Gheorghe Popovici.

Alexandra JURCA

video: Titan Mar