Marea problemă a poluării care provine de la halda de steril a falimentatei companii Moldomin, întinsă pe 150 de hectare de teren, nu este până în prezent rezolvată, deși prefectul județului Caraș-Severin, Matei Lupu, afirmă că s-au făcut pași importanți pentru soluționarea acestei situații care afectează în continuare zona Moldova Nouă și vecinii de pe malul sârbesc.

Lupu, care vorbește despre distrugerea Moldomin, afirmă că în sfârșit s-a ajuns la un punct comun între Ministerul Mediului și Ministerul Economiei, dialogul dintre cele două instituții guvernamentale oferind roadele scontate iar cu acordul lichidatorului de la fostul combinat de prelucrare a cuprului, lucrările de umectare ale celor două iazuri vor fi demarate în scurt timp. „Sper să oprim total sau măcar parțial acest praf nociv care se ridică și se depune asupra zonei. Vor fi conducte amplasate, evident, provizoriu, pe malurile celor două iazuri, Tăușani și Boșneag. Licitația pentru lucrările de umectare a avut deja loc iar procesul de achiziție pentru acest proiect se află, în acest moment, în stadiul care permite depunerea contestațiilor“. Cât de repede va începe umectarea iazurilor afectate de poluare, nu poate preciza cu exactitate nici prefectul județului, dar acesta afirmă că într-un interval cuprins între 6 luni și 1 an, vor fi finalizate lucrările.

În zilele secetoase, de câteva ori pe an, vântul ridică praful din haldă şi-l împrăştie în zonă, atât în România, cât şi în Serbia. În anul 2016, după o reclamaţie a vecinilor din Serbia, Uniunea Europeană a avertizat România. Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român prin care impunea adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luare de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia. Până acum însă, nu s-a luat nicio măsură concretă, la faţa locului, iar România riscă în continuare să fie sancţionată de U.E., dacă Serbia depune o nouă plângere. Moldomin, societate cu capital integral de stat, şi-a sistat activitatea în 2006, iar în 2010 a intrat în faliment. În martie 2016, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede alocarea de la bugetul de stat a 1,7 milioane de euro pentru ecologizarea iazurilor de decantare din zona Moldova Nouă, însă până în prezent nu s-au pus în aplicare niciun fel de măsuri.

De cealaltă parte, activiștii GEC Nera spun că lucrurile în cazul poluării produse de halda de steril de la Moldova Nouă nu ar fi pe făgașul indicat de reprezentantul guvernului Dăncilă în teritoriu.

„În cazul ecologizării iazului Boşneag – extindere de la Modova Nouă  este pe cale să se aleagă praful de decizia Curţii Europene de Justiţie“, afirmă ecologiștii GEC Nera.

„Privitor la ecologizarea iazului Boşneag – extindere aparţinând SC Moldomin Moldova Nouă care a fost impusă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în urma unei proceduri de Infringement împotriva Romaniei, într-un document oficial a Ministerului Economiei din anul 2017 se menţionează că “Prin bugetul alocat Ministerului Economiei pentru anul 2017 sunt asigurate integral​ sumele necesare atât pentru proiectul tehnic, cât și pentru execuția lucrărilor proiectate pentru stoparea poluării. Soluția tehnică a fost acceptată de Comisia Europeană și constă în realizarea unei instalații de stropire care să umecteze suprafața iazului de decantare astfel încât particulele fine de praf să nu mai fie luate de vânt și să polueze localitățile limitrofe. Proiectul tehnic este în curs de realizare, urmând ca lucrările efective să se finalizeze până în luna iulie 2018“.

GEC Nera; organizaţie neguvernamentalică, apolitică şi nonprofit monitorizează de 12 ani acest grav fenomen de poluare transfrontalieră care afectează localităţi din România şi Serbia iar, până la trimiterea acestei comunicat, nu a constatat demararea unor lucrări de ecologizare a iazului.

Având în vedere că până la expirarea termenului impus de CJUE a mai rămas cca o lună şi jumătate, timp insuficient pentru finalizarea unei lucrări de o asemenea amploare, solicităm Ministerului Mediului şi Ministerului Economiei ca în baza Legii 544/2001 actualizată să ne furnizeze un punct de vedere privind perspectiva ecologizării iazului Boşneag – extindere şi a respectării deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene“, declară cu îngrijorare reprezentanții ONG-ului GEC Nera.

De altfel, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, Marius Vodiță, a ținut să precizeze, în fața prefectului Matei Lupu, faptul că soluția umectării celor două iazuri este una de compromis și în niciun caz una finală, care ar rezolva definitiv problema poluării cu steril a zonei Moldova Nouă…

Sergiu TABAN

În ultimele săptămâni tot mai mulți reșițeni s-au plâns cu privire la poluarea provenită de la Combinatul TMK. Sesizări au fost făcute și la Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, iar în urma unor măsurători făcute în zonă, reprezentanții APM au constatat emisii de praf peste limitele admise.

„Sunt probleme pe care le-am constatat și noi, făcând măsurători în zonă, sunt depășiri care însemnă emisii fugitive, și ca urmare am cerut societății să ne prezinte cauzele, pentru că în mod normal nu ar fi trebuit să existe sau să existe nu la intensitatea care o reclamă cetățenii, un program de măsuri care țin de strategia societății, mai ales că sunt în procedură de reautorizare din punct de vedere al mediului. Acest program a fost înaintat, sunt niște măsuri pe termen foarte scurt și niște măsuri care ar implica oprirea activității și asta conform programului ar fi luna august anul viitor, timp de o lună în care se poate interveni pe acoperiș și pe hale unde sunt probleme de scăpări fugitive de praf.

Cauzele s-ar părea sau așa ni s-a comunicat, reprezintă în pricipal deschiderile halelor care sunt foarte mari, atât în capete cât și pe lateral și se lucrează la închidere cu uși, chiar în perioada asta noiembrie-decembrie”, a explicat directorul APM, Marius Vodiță.

Directorul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin a precizat că în procedura de reglementare va avea loc o dezbatere publică cu privire la acest subiect și a invitat cât mai mulți cetățeni să participe la întâlnire, data acesteia urmând să fie făcută publică ulterior. În același timp, Vodiță a cerut puțină răbdare și înțelegere din partea reșițenilor, în special a celor de pe străzile Rândul 3, Muzicescu, Ștefan cel Mare, direct afectați de problemă:

„Va fi o dezbatere publică, este un moment care aparține cetățenilor sau publicului interesat în care trebuie să găsim cele mai bune soluții, nu de închidere a unei activități, ci de funcționare în continuare. Nu cred că cineva din orașul acesta își dorește ca o ultimă fărâmă de industrie să fie închisă.

Discutăm de o hală veche de 200 de ani, în cazul unei investiții noi nu ar fi probleme de genul acesta, pentru că distanța ar rezolva și eventualul deranj pe care l-ar produce. În cazul acesta însă, în care orașul s-a construit în jurul unei fabrici și limita rezidențială se confundă cu limita incintei industriale, apar probleme”.

Poluarea de la TMK a fost și în vizorul Gărzii de Mediu, directorul Comisariatului Caraș-Severin, Marius Bălean, declarând că au fost deja aplicate mai multe sancțiuni în acest caz, iar societatea are un termen până la care trebuie să remedieze măsurile dispuse, în caz contrar urmând să fie aplicate noi amenzi.

Karina TINCUL

Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin a rămas de la începutul acestei luni din nou fără director, după ce Corina-Neli Pricope, proaspăt numită în funcție cu doar două luni în urmă și-a dat demisia. Conducerea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului a numit deja un director interimar. 

Corina-Neli Pricope a fost numită în fruntea APM Caraș-Severin la sfârșitul lunii martie, după ce fostul director Sebastian Purec a fost instalat în biroul de subprefect. Pricope, director executiv în cadrul APM Bacău a fost detașată la Reșița pentru o perioadă de cel puțin jumătate de an. „Detașarea s-a făcut prin decizia președintelui Agenției Naționale de Mediu și are la bază mobilitatea funcționarului public. Aceasta s-a făcut în interesul instituției, și s-a ținut cont de experiența mea în domeniu”, explică atunci Pricope.

Se pare totuși că aceasta nu a suportat să stea departe de familie, sau cel puțin acesta a fost motivul oficial al demisiei – reîntregirea familiei.

În locul lui Corina-Neli Pricope a fost numit interimar, cu data de 3 iunie, șeful Serviciului Reglementări din cadrul APM Caraș-Severin, Marius Vodiță.

„Am fost numit interimar în această funcție de către președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Toma Florin Petcu. Voi căuta să asigur continuitea activității instituției până la numirea oficială în funcție a unui nou director. În trecut mi s-a mai propus această funcție, dar nu m-a tentat. Consider că sunt și alți specialiști, care pot conduce agenția la fel de bine sau chiar mai bine decât mine”, a declarat Marius Vodiță, pentru Reper 24.

Karina TINCUL