Situat la aproximativ cinci kilometri de orașul Anina, lacul Buhui, este o destinație de neratat pentru cei care vizitează județul Caraș-Severin sau de ce nu, pentru cărășenii care își doresc câteva ore sau zile de relaxare în mijlocul naturii. Indiferent de anotimp, unul din cele mai frumoase lacuri din România, situat în Munții Aninei, are ceva de oferit pentru cei care iubesc natura și doresc să o observe în toată splendoarea ei.

„Lacul Buhui este primul lac de acumulare din România construit pe calcare. Situat la o altitudine de 640 m, la 6 km de oraşul Anina, lacul Buhui a fost amenajat încă din 1884 ca un mic lac subteran prin bararea cursului râului Buhui la ieşirea din peştera Buhui. Apoi, în anii 1907 şi 1908, în amonte de lacul subteran s-a construit actualul baraj, lung de 60 m şi lat de 4 m. Lacul Buhui, sub formă de vultur, are lungimea de 1 km şi se întinde pe o suprafaţă de aproape 10 ha, având o adâncime maximă de 7 m. El este înconjurat de o frumoasă pădure de brad în amestec cu fag, fiind un loc unde natura s-a întrecut pe sine în frumuseţe”, povestesc realizatorii ghidului Banatul Montan.

Conform Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Anina, lacul Buhui ar fi chiar mai adânc de atât, putând atinge chiar și o adâncime de 27 de metri. Apa strânsă de de baraj serveşte pentru alimentarea localității Anina. Pentru excursionişti, lacul Buhui oferă o romantică priveliște, pitorească şi fermecătoare, brazii de pe marginea lacului oglindindu-se perfect în apă, unde par ca fiind răsturnaţi spre fundul albiei. În zona lacului se întâlnesc peisaje deosebite în orice anotimp, dar mai cu seama iarna când oglinda apei îngheață parțial sau chiar în întregime. Și bineînțeles cei care ajung în zonă, nu trebuie să rateze peștera Buhui sau lacul Mărghitaș.

Iar pentru amatorii de povești, se pare că lacul Buhui ar fi fost una din una dintre destinaţiile preferate ale regelui Ferdinand I al României, care a venit pentru prima dată în zona în anul 1926 pentru a vizita mina din Anina și a rămas fermecat de frumusețea lacului din Munții Aninei, loc vizitat de atunci de mii și mii de turiști.

foto copertă: Munții Carpați

Karina TINCUL

Lacul Mărghitaș, situat la trei kilometri de orașul Anina, în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, considerat de mulți ca fiind un adevărat paradis terestru, ar putea dispărea peste câteva săptămâni de pe hărțile turistice. Semnalul de alarmă a fost tras chiar de primarul orașului Anina, Gheorghe Românu, care susține că a făcut și face în continuare tot de îi stă în putință pentru a găsi o soluție, dar nu s-a arătat prea optimist că va reuși să salveze lacul care era pe vremuri mândria celor din zonă.

Mărghitaș, primul lac din această parte a țării creat în scop turistic în urmă cu aproape 80 de ani, se află în prezent în administrarea orașului Anina. Problema principală este că nu mai există drum de acces spre lac, acesta fiind desființat printr-o hotărâre judecătorească deoarece trecea printr-o proprietate privată. Iar dacă până în prezent situația era o piedică doar în dezvoltarea stațiunii, actualmente problema a devenit una critică, după ce Apele Române au adus în vedere celor de la Primăria Anina că dacă nu rezolvă problema drumului în câteva săptămâni trebuie să golească lacul.

„În 1990, printr-o lege dată atunci de Petre Roman, societățile comerciale care aveau activitate de mai mult de 20 de ani puteau deveni proprietare pe patrimoniul pe care și-au desfășurat activitatea. Atunci au devenit proprietari pe acea parte a stațiunii cei de la IAS, deși ei nu au desfășurat activitatea acolo, pe terenul acela se cultivau cartofi pentru mineri. Ulterior, aceștia au girat la bancă cu aceste proprietăți și banca le-a scos la licitație terenurile, a venit un italian care a cumpărat, iar mai apoi printr-o sentință judecătorească, a fost desființat drumul până la lacul Mărghitaș.

Partea proastă este că în urmă cu o lună și jumătate, Apele Române au venit și ne-au pus în vedere printr-un proces verbal că dacă în trei luni de zile nu reușim să rezolvăm problema cu drumul, trebuie să dăm drumul la apă, pentru că avem niște probleme la barajul respectiv. Există o expertiză conform căreia trebuie făcute niște reparații acolo, schimbate niște vane și așa mai departe și nu avem cum să ducem utilajele acolo dacă nu există drum. Ne-au spus că dacă nu rezolvăm problema asta în trei luni trebuie să golim lacul. Deci, efectiv nu va mai exista lac, dacă nu avem acces la drum”, explică situația primarul.

Românu susține că a încercat să găsească o soluție, dar fără succes. Edilul afirmă că a vorbit inclusiv cu cei de la Parcul Național și de la Direcția Silvică și că le-a solicitat acordul pentru realizarea unui bretele de aproximativ 400 de metri de la vechiul drum de mocăniță care este deasupra lacului:

„Am fost personal și la Parc și la Mediu și la Direcție, peste tot. Am făcut și adrese. Toți dau din umeri. Nu știu ce o să facem. Nu e mai mare păcatul pentru Parcul ăsta să se dea drumul la apă?

Apele Române îmi impun să rezolv problema acum, Parcul nu îmi dă voie să fac drumul, Direcția Silvică spune că nu pot să scoată din suprafața fondului forestier cei nici 400 de metri, că trebuie să dau în schimb alt teren, să plantez de trei ori mai mulți arbori, cum zice legea. Toate demersurile astea mă duc la un an de zile, cel puțin, timp pe care nu îl am la dispoziție”.

Primarul Aninei precizează că a luat legătura inclusiv cu actualul proprietar al terenului pe care se afla fostul drum spre lac, dar bărbatul este plecat din țară și nu poate reveni în timp util pentru găsirea unei soluții.

„Am vorbit cu el să ne lase trei metri pe lângă gardul lui, pe lângă lizieră, dar lui iar nu îi convine că mă bag pe proprietate și iar ajung acolo unde sentința a desființat drumul. Omul e dispus să găsim o soluție, dar nu poți să îi treci prin casă, pentru că a fost o anomalie atunci când s-a lăsat să se creadă că partea dreaptă a drumului înspre pădure ar fi fost în activitatea fostului IAS”, mai precizează Românu.

Care este soluția? Pentru moment, nimeni nu știe ce este de făcut, iar termenul impus de cei de la Apele Române se apropie….

foto Mărghitas: Facebook (Prin Banat)

Karina TINCUL

Elevii din Anina vor putea de anul viitor să învețe mai multe despre orașul în care trăiesc. Totul în baza unui proiect derulat în parteneriat cu Primăria Anina, care a alocat deja fondurile necesare pentru realizarea manualelor auxiliare care vor fi necesare pentru predarea în clase a istoriei Aninei. Respectivele manuale se bazează pe informațiile cuprinse în cele 4 volume ale Monografiei Aninei, semnate de Alin Muntean și Cristian-Liviu Mosoroceanu.

„De anul viitor este prevăzută să se predea la educație civică această monografie, această istorie a Aninei. Am făcut pentru acest lucru un manual auxiliar didactic. Prefața este în engleză și germană. Avem suficiente cărți, vreo 300 de bucăți. Este un istoric al orașului Anina și conține elementele principale din cele 4 cărți ale Monografiei Aninei. Directorul școlii este cel care va hotărî exact la ce clase se va preda, dar consider că este important ca elevii, tinerii să cunoască istoria localității”, a explicat pentru Reper 24, primarul Gheorghe Românu.

Pe lângă acest manual pentru elevi, Primăria Anina a decis să tipărească și un volum pentru turiști, bazat tot pe informațiile cuprinse în Monografia Aninei. Acesta va fi pus în vânzare în cele două centre de informare turistică din oraș, cel din gară și cel construit cu fonduri europene în Steierdorf.

Iată câteva repere din istoria orașului Anina, publicate pe site-ul Primăriei:

24 iunie 1773 – primele familii de coloniști austrieci au ajuns pe actualul teritoriu al localității, întemeind colonia muncitoreasca Steierer- Dorf, ulterior Steierdorf.

25 iulie 1774 – este oficiată prima căsătorie în nou creata localitate

1 ianuarie 1775 – se naște primul copil în colonia Steierer – Dorf

1786 – începe construcția primei biserici romano – catolice și a primei școli din localitate

1790 – Mathias Hammer a descoperit în Valea lui Andrei, actualmente Sigismund, huilă de cea mai bună calitate

1792 – începe activitatea de minerit în Steierdorf – Anina

1846 – 1847 – s-a construit drumul Oravița – Steierdorf și au început lucrîrile la drumul Steierdorf – Bozovici

1854 – exploatările miniere au fost preluate de către „Societatea imperial–regală (cezaro–crăiască) privilegiată austriacă a căilor ferate de stat”. A fost demarat un program de valorificare complexă a cărbunelui şi sideritelor din subteran, concretizat prin construcția unei mari uzine de fier (combinat siderurgic) în Valea Gârlistei, străjuită de păduri de anini. Astfel apare pentru prima dată denumirea de Colonia Anina în 1858.

1 noiembrie 1859 – localitatea primește dreptul de a avea administrație proprie. Primul primar ales al localității a fost maistrul minier principal Franz Hirspeck. Noua comună se numea Steierdorf.

15 decembrie 1863 – a fost inaugurată calea ferată cu ecartament normal Steierdorf – Anina – Oravița

17 decembrie 1893 – este înființată Societatea pe acțiuni Sommerfrische – stațiunea climaterică de la Steierdorf numită și Aurora Banatului care și-a început activitatea turistică la 1 aprilie 1895

1904 – a fost construit barajul de la Buhui, primul lac artificial din România

7 septembrie 1913 – a fost dat în folosință noul spital din Anina, cel mai mare al acelor vremuri din zona Banatului Montan

1914 – în Steierdorf – Anina este introdus iluminatul public electric

7 iunie 1920 – cel mai grav accident minier din istoria Aninei de până atunci și la acea dată din istoria întregii Europe (au fost 217 victime)

1940 – este amenajat lacul Mărghitaș

13 – 15 ianuarie 1945 – sunt ridicați germanii din localitate pentru a fi deportați în Uniunea Sovietică la muncă silnică

1950 – ia fiinţă primul punct de sănătate subteran din țara

1952 – localitatea dobândeşte statut de oraș sub denumirea de Anina, celelalte colonii alcătuind cartiere ale orașului

1996 – începe declinul mineritului, fiind închise rând pe rând minele din Anina

2006 – explozie în subteran – 6 victime

Karina TINCUL

Oamenii de cultură din Banat își dau întâlnire în aceste zile în Munții Aninei, unde se va desfășura tabăra de literatură „Colocvii banatice”. Evenimentul, derulat timp de patru zile în mijlocul peisajului deosebit de pitoresc din stațiunea Mărghitaș, a ajuns la cea de-a doua ediție. Festivitatea de deschidere va avea loc astăzi, de la ora 17:00 la Centrul de Afaceri din Anina. 

Ampla manifestare va cuprinde numeroase lansări și prezentări de cărți și reviste, vernisaje de fotografii și pictură, comunicări și conferințe pe diferite teme, dar și o excursie la lacul Buhui și un recital de muzică folk susținute de Vasile Gondoci și Cristian Buică.

Programul complet al taberei:

Miercuri, 2 septembrie:

ora 17 – festivitatea de deschidere (la Centrul de Afaceri din Anina)

ora 17:30 – expoziție de pictură „Pasiune și culoare” – expun membrii Cercului de pictură „Paleta” al Casei de Cultură din Anina

ora 18:30 –expoziție de fotografi și de peisagistică, autori Nicolae Șușară și Nicolae Potoceanu (la cabana Mărghitaș)

Joi, 3 septembrie: la cabana Mărghitaș

ora 10:00 – lansarea revistei „Arcadia”

ora 11:00 – lansarea volumelor de versuri „Translucid de rouă” și „Cearcănele Saharei”, semnate de poetul Ion Rășinaru din Anina

ora 12:00 – conferința „Personalități bănățene”, susținută de prof. univ. dr. Constantin Falcă

ora 13:00 – prezentarea revistelor: „Orient latin”, „Banat” și „Nedeia”

ora 15:30 – comunicarea „Duhul sfânt s-a întrupat și în creația folclorică” susținută de Ion Marin Almăjan

ora 16:30 – prezentarea cărții „Epistole dintre veacuri”, de Ion Marin Almăjan (referenți conf.univ. dr. Ioan David, directorul Bibliotecii Academiei Române de la Timișoara, poetul Octavian Doclin și prof. Iosif Băcilă)

ora 17 – expunerea „Din istoria spitalului de adulți Anina și a personalului său”, prezintă dr. Nicolae Trăilă

ora 17:30 – expunerea „Barocul țărănesc în opera sculptorului Romulua Ladea”, prezintă Ion Ladea, nepotul sculptorului

ora 18:00 – lansarea volumelor „Cuvinte aprinse” și „Cartea florilor”, de Mariana Pândaru Bârgău

ora 18:30 – prezentarea revistei „Ardealul literar” (Deva)

ora 19:00 – lansarea volumului de versuri „Poeme semenice” de Iosif Băcilă, prezentarea revistelor „Almăjana” și „Actualități literare” (Lugoj)

ora 20:00 – remember Dumitru Nițoiu (fost membru al Cenaclului Literar Virgi Birou, decedat anul acesta)

vineri, 4 septembrie: la cabana Mărghitaș      

ora 10:00 – prezentarea colecției „Biblioteca Banatica”, conf. univ. dr. Ioan David

ora 11:00 – expunere pe tema „Universul credinței. Credință și cultură”, prof. Pavel Sârbu și scriitorul Adrian Georgescu din Arad

ora 11:30 – prezentarea revistelor „Bocșa culturală” și „Confluențe” (Oravița)

ora 12:00 – expunere pe tema „Estetica paradoxismului. Pagini de istorie literară valahă de mâine”, prezintă prof. Ion Pachia Tatomirecu

ora 14:30 – excursie la lacul Buhui

ora 17:00 – lansarea monografiei „Biserica ortodoxă din Anina – trecut și prezent” și a monografiei „Anina, geografie și istorie”, de Alin Muntean și Cristian Liviu Mosoroceanu (la Biserica Ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena)

ora 22:00 – foc de tabără și recital de muzică folk susținut de Vasile Gondoci și Cristian Buică

sâmbătă, 5 septembrie: la cabana Mărghitaș

ora 10:00 – lansare cărții „Ceața albastră”, autor Ion Cărmăzan

ora 11:00 – concluzii și impresii

ora 13:00 – masă festivă și închiderea taberei

Evenimentul este organizat de Casa de Cultură Anina, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Anina, precum și al Direcției Județene pentru Cultură.

Karina TINCUL