În timp ce polemicile pe rețelele sociale, și nu numai, s-au împărțit în două tabere, ce-i drept, cei care și-au manifestat intenția de a boicota aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire fiind nesemnificativi, un grup de profesori de la școlile din Oravița și Ticvaniu Mare a dorit să marcheze momentul istoric prin a le „preda” elevilor o lecție de istorie adevărată. În acest sens, școlile gimnaziale din Oravița și Ticvaniu Mare, dar și Liceul Tehnologic „Mihai Novac” au organizat o excursie în capitala simbolică a Unirii cu ocazia Centenarului.

Excursia a avut loc în cadrul Proiectului Educațional „România 100”, organizat de Școala Gimnazială „Iuliu Birou” din localitatea cărășeană Ticvaniu Mare, în parteneriat cu Școala Gimnazială „Romul Ladea” Oravița și Liceul Tehnologic „Mihai Novac” din orașul de pe Valea Carașului. Un număr de 45 de elevi au participat sâmbătă, 1 decembrie, la festivitățile organizate cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la întemeierea statului român, în cetatea unde a avut loc Marea Unire, Alba Iulia. Elevii au fost însoțiți de cadrele didactice: Mariana Iancu și Maria Givadă – Școala Gimnazială „Romul Ladea”,  Alina Cerbu – Liceul Tehnologic „Mihai Novac”, prof. dr. Lenuța Mutașcu – Liceul Teoretic „General Dragalina” și Iulian Mitru – Școala Gimnazială „Iuliu Birou”, aceștia fiind coordonați de profesorul Ciprian Chiriac.

Elevii au avut șansa de a trăi pe viu rememorarea momentului istoric ce s-a săvârșit în urmă cu 100 de ani. „La Alba Iulia toți am reprezentat zona Oravița, Carașul și, de ce nu, chiar întreg Banatul. A fost un moment de o încărcătură emoțională deosebită și sperăm ca, prin această inițiativă, să insuflăm tinerei generații sentimentul apartenenței la acest neam. De asemenea, a fost o lecție pe viu de istorie, majoritatea dintre cadrele didactice fiind profesori de istorie. Am format acolo un sigur glas care s-a făcut reauzit după 100 de ani în cetatea Unirii. Trăiască România Mare!”, ne-a destăinuit profesorul Ciprian Chirian, organizatorul „lecției” de istorie predată generației tinere din Valea Carașului.

John GAVRILESCU

Aniversarea Centenarului Marii Uniri îi va găsi pe orăvițeni pe platoul din fața Gării din Oravița. Primăria Orașului Oravița, Consiliul Local și Casa de Cultură „George Motoia-Craiu” pregătesc manifestări cultural-artistice pentru a întâmpina cum se cuvine primii 100 de ani de la actul istoric de la Alba Iulia din 1918.

Administrația orăvițeană își propune un program amplu de 1 Decembrie. Manifestările dedicate Marii Uniri vor debuta la Monumentul Eroilor din Parcul Dragalina, după care toată suflarea se va aduna pe platoul din fața celei mai vechi gării din țară. Aici vor avea loc 4 ore de momente cultural-artistice ce își propun să-i facă pe cei prezenți să se simtă și să simtă românește. Piese de teatru, momente poetice, muzică cu repertoriu patriotic, dar și tradiționala fasole cu ciolan sunt ingredientele propuse de Primăria Orașului Oravița la moment centenar.

Programul complet al momentului aniversar este următorul:

09.45 – 10.00 – În Parcul Dragalina va avea loc depunerea de coroane pentru eroii neamului;

10.00 – 11.00 – Program artistic (Ansamblurile de dansuri „Hora Carașului” și „Junii Gugulani”, momente poetice interpretate de elevi ai Liceului Teoretic „General Dragalina”, sub îndrumarea Dorina Enuică și tenor Mircea Șonea);

11.00 – 12.00 – Program artistic cu repertoriu patriotic în interpretarea solistului Ghiță Călțun Brancu;

12.00 – 12.30 – Momente patriotice – Corul Poliției de Frontieră Caraș-Severin, coordonator Mircea Șonea;

12.30 – 13.30 – Cântece patriotice interpretate de Fanfara de la Anina.

Primăria Orașului Oravița și Consiliul Local oferă tuturor participanților o porție de ciolan cu fasole începând cu ora 11.30.

Locul de desfășurare: platoul din fața Gării

Sergiu TABAN

Un drapel de mari dimensiuni a fost expus de membrii Tineretului Național Liberal din Reșița  în centrul civic al municipiului Reșița.

Conform datelor oferite de președintele TNL Reșița, Alfred Loba, drapelul în tradiționalele culori roșu, galben și albastru, cu dimensiunea de 30×10 metri pătrați, a fost adus în centrul orașului de către membrii organizației de tineret al PNL, care au dorit să cinstească în acest fel Centenarul Marii Uniri.

Pentru a fi expus în Piața 1 Decembrie, în imediata apropiere fântânii cinetice, a fost nevoie de aportul a zeci de tineri, care au înfruntat vremea potrivnică de afară și au fluturat drapelul preț de mai multe minute.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157702351109931″]

Tricolorul de 300 de metri pătrați a fost expus, tot ieri, la Caransebeș de către echipa TNL iar la Glimboca, primarul Crâsnic l-a primit cu același entuziasm și l-a expus, ajutat fiind, la rândul său, de mai mulți tineri din comună.

Caravana Tricolorul, o acțiune a TNL la nivel național, a început pe data de 18 septembrie și se va finaliza pe data de 25 noiembrie, atunci când acest drapel va ajunge la locul săvârșirii unirii de la 1918, Alba Iulia.

Sergiu TABAN

Mica localitate cărășeană a fost sâmbăta trecută gazda culturii literare pentru a patra oară consecutiv, evenimentul organizat de Asociația ”Ilidia Historical Village” și Protopopiatul greco catolic Oravița desfășurându-se în casa memorială Dr. Ion Țeicu. Amfitrionii manifestării au fost dr. Dimitrie Grama (descendent al familiei dr. Ion Țeicu, proprietarul casei memoriale) și poetul Nicolae Pătruț.

Preambulul acestei acțiuni culturale l-a constituit evocarea momentelor istorice ce au condus la săvârșirea actului Marii Uniri de la 1918 și implicarea dr. Ion Țeicu, a fratelui său avocat Cornel Țeicu și preotul Ion Covrig, personalități marcante ce și-au dedicat întreaga activitate împlinirii visului de veacuri al românilor de pretutindeni. Continuarea a cuprins recitaluri lirice în lectura autorilor și prezentarea lucrărilor supuse jurizării festivalului literar.

Juriul compus din poet Ioan Pavel Azap – președinte, poet Nicolae Pătruț – director festival, poet Ion Oprișor – membru, poet Costel Stancu – membru și poet Dumitru Oprișor – membru, a acordat premii și diplome astfel:

– Marele premiu ”dr. Ion Țeicu”, la poezie – Any Drăgoianu, Țânțăreni, Gorj

– Premiul I – Dan Gârlea, Timișoara

– Premiul II – Paloma Catina, Timișoara

– Premiul III – Angi Melania Cristea, Craiova

– Premii speciale poezie și reportaj literar ”Ilidia 100”:

Constantina Dumitrescu, Urzicuța, Dolj

Magda Hărăbor, Brașov

Ioan Mărginean, Tg. Mureș

Violeta Țibuleac și Andra Mihăilescu, Suceava

– Marele premiu ”Ilie Catina”, pentru reportaj literar – Marina Dirul, Criuleni, Republica Moldova

– Marele premiu ”Pr. Ion Covrig”, pentru poveste adevărată despre Marea Unire – Adrian Nicolae Popescu, Rădăuți, Suceava.

Surpriză plăcută a fost creația lirică a elevei Alexia Rotariu care a încântat audiența recitând propria poezie. Mult succes în continuare și ține-o tot așa, Alexia! Premiile au fost acordate de către dr. Dimitrie Grama, Nicolae Pătruț, prof. dr. Iconia Țeicu-Borza și Adam Măran.

Finalul întâlnirii a fost dedicat sfințirii plăcii memoriale ”Ion Covrig”, vizitării casei memoriale și discuțiilor pe marginea proiectelor viitoare.

Gazdă jovială, debordând mereu un mucalism inepuizabil, dr. Dimitrie Grama a întreținut atmosfera cu entuziasm și a prezentat proiectele viitoare cu privire la restaurarea completă a casei memoriale ”Dr. Ion Țeicu”. Investiția personală va continua aici urmând a fi amenajate mai multe spații destinate organizării taberelor literare și de creație plastică (pictură, grafică, sculptură) dorindu-se totodată creșterea importanței festivalului literar și includerea casei memoriale în circuitul turistic.

Organizatorii aduc mulțumiri partenerilor media ai evenimentului ROBARNA, Radio România Reșița, Express de Banat, Reper 24.

Repere biografice:

Dr. Ion Țeicu (1888 – 1952), supranumit de către întreaga comunitate ”medicul săracilor” datorită implicării active și neobosite în ajutorarea celor mulți și necăjiți, aderant și promotor al ideii de unitate a tuturor românilor își va continua activitatea profesională și politică după 1918. Ca semn de apreciere și recunoaștere a implicării sale în împlinirea visului secular, după 1926 (când se înființează județul Căraș cu capitala la Oravița) el va fi numit prefect al acestui nou înființat județ.

Avocat Cornel Țeicu (1881 – 1967), fratele doctorului Ion Țeicu, a făcut parte din delegația desemnată pentru a participa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918. În decembrie același an va face parte din comandamentul gărzii naționale ”Legiunea Mihai Viteazul” Ilidia. În 1925 a intrat în administrația județului Timiș în calitate de avocat, șef al serviciului contencios.

Preot greco-catolic Ion Covrig (1886 – 1972), inițiator al mișcării de reîntregire a României Mari și participant alături de frații Țeicu în acțiunile de susținere a acestei cauze. În 1913 a fost deschis un proces politic împotriva lui iar în 1916 a fost încarcerat la Sopron (Ungaria). La 1 decembrie 1918 este numit comandant al gărzii naționale din zona Oravița iar în 1929 primește mai multe distincții regale.

Dr. Dimitrie Grama (nsc. 1947), descendent al familiei Țeicu, doctor chirurg, poet, eseist, a emigrat în Suedia în 1968 unde își continuă pregătirea universitară. Deținător a mai multor masterate în geofizică, minearologie și petrochimie, chirurgie își desfășoară activitatea profesională pe mai multe meridiane ale lumii: Upsala University Hospital, Liverpool University Hospital, Norfolk & Norwich University Hospital, King Abdul Aziz Teaching Hospital (Arabia Saudită) etc. În ultimii 20 ani își dezvoltă pasiunea pentru scris publicând până acum peste 10 volume de versuri și eseuri. În prezent locuiește în Gibraltar.

Cristian-Gabriel GHINEA

Consilierii județeni cărășeni au aprobat în ședința de săptămâna aceasta rectificarea bugetului județului cu suma de 361.000 de lei, bani ce vor merge către proiectele ce vor fi derulate de instituțiile culturale aflate în subordinea Consiliului Județean Caraș-Severin, cu ocazia centenarului Marii Uniri.

„Acestă sumă provine din două surse de finanțare: în cazul a 42.000 de lei este vorba despre preluarea sumelor încasate în execuție, reprezentând contribuția lunară a părinților pentru întreținerea copiilor aflați în unitățile de protecție socială de pe raza județului, iar cea de-a doua sumă 319.000 lei am primit-o de la Ministerul Culturii pentru proiectele propuse și aprobate pentru anul centenarului pentru unitățile de cultură aflate în subordinea CJ CS”, explică președintele forului județean, Silviu Hurduzeu.

Suma va fi împărțită către patru instituții: Biblioteca Județeană Paul Iorgovici va primi 90.000 de lei pentru două proiecte (Banatul de Munte la Centenarul Marii Uniri – o platformă digitală pentru conservarea și valorificarea de resurse istorice și editarea volumului Jertfe bănățene), Teatrul de Vest Reșița – 149.000 de lei pentru proiectul Ne știm de 100 de ani, Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș – 77.000 lei pentru proiectul Biserică și națiune la românii din Banat și Transilvania. Episcopul Miron Cristea și Marea Unire și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale – 3000 de lei pentru proiectul Comemorarea preotului Iosif Coriolan Buracu.

În cadrul aceleiași ședințe s-a votat reașezarea unor sume în cadrul bugetului Consiliului Județean. Este vorba de 490.000 de lei, care au fost luați de la secțiune de dezvoltare urmând să fie folosiți pentru achiziționare de aparatură pentru dotarea bucătăriei de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Aurora (67.000 de lei), diverse investiții la unitățile de asistență socială din cadrul DGASPC (86.000 de lei) și pentru realizarea de reparații ale sistemului de încălzire de la nivelul clădirii Consiliului Județean (337.000 de lei).

Karina TINCUL

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit joi, 27 martie,  vernisajul expoziţiei intitulate „Centenarul României Mari”, dedicată Unirii Basarabiei cu România. La eveniment au fost prezenţi Adrian Ardeţ, managerul muzeului, gen. Cristian Dinulică, fostul comandant al Brigăzii 18 Cercetare-Supraveghere „Banat” din Timişoara, Constantin Brătescu, fost şef al Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş, muzeografi, istorici şi oameni de cultură.

Referindu-se la  ziua de 27 martie 1918, Adrian Ardeţ a spus că Unirea s-a făcut prin hotărârea unanimă a reprezentanţilor Sfatului Ţării din Basarabia. „Caransebeşenii şi bănăţenii au avut tot timpul o uşă deschisă pentru fraţii noştri de dincolo de Prut, legătura noastră cu acest ţinut fiind mult mai profundă decât s-ar putea crede astăzi. Basarabia reprezintă, şi va reprezenta şi pentru generaţiile care vor veni, o luptă, pentru că noi, generaţia actuală, nu am reuşit să facem ceea ce au realizat înaintaşii noştri. Rămâne, în continuare, un deziderat al nostru, al tuturor, ca acest pământ românesc să fie veşnic alături de ţara noastră, aşa cum a fost în 1918”, a spus managerul muzeului caransebeşean.

„Unirea s-a făcut în baza solicitării proaspătului Guvern al Republicii Democrate Moldoveneşti, a unor înţelegeri între Gruparea Antantei şi Puterile Centrale, într-un context geo-politic bazat pe trei dimensiuni. Prima a fost aceea a neputinţei proaspătului Guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti de a stăpâni situaţia din Basarabia, cea de a doua dimensiune a fost interesul Regatului Românesc de a stăpâni Basarabia Occidentală, unde erau majoritatea depozitelor Armatei noastre, pentru a se putea realiza aprovizionarea soldaţilor, iar cea de a treia a fost interesul Marilor Puteri de a reduce extinderea bolşevismului”, a spus gen. Cristian Dinulică. El a mai vorbit despre acţiunile Armatei Române din luna martie 1918, precum şi despre contextul geo-politic actual, când o parte a cetăţenilor din Republica Moldova şi din România doresc o nouă Unire.

Constantin Brătescu a făcut referire la istoria Moldovei, una indivizibilă până în 1812, afirmând că raptul petrecut în 1812 a fost o dramă teribilă, poate una dintre primele drame mari trăite de poporul român. „Imediat după aceea, Imperiul Ţarist a început procesul de rusificare, de mutare a populaţiei din interiorul Rusiei către această parte a Europei. În 1918, procentul populaţiei din Moldova era doar puţin favorabil românilor, mai ales la sate. Momentul 1918 a fost acel pas important făcut spre Marea Unire a tuturor românilor”, a spus fostul şef al Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale. El a mai vorbit despre relaţia apropiată pe care a avut-o Episcopul Caransebeşului, Miron Cristea, în perioada 1910-1916, cu Vasile Stroescu, un mare moşier basarabean din zona Odesa, care, din veniturile moşiilor sale, a acordat Episcopiei Caransebeşului sume importante pentru construirea de şcoli, pentru îmbunătăţirea celor degradate şi pentru refacerea bisericilor.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157689246908300″]

Expoziţia, care va rămâne deschisă şi în luna aprilie, conţine obiecte care au aparţinut combatanţilor din Primul Război Mondial, din Basarabia, fotografii ale corifeilor Unirii Basarabiei cu România, precum şi ale regilor noştri de la vremea respectivă, armament de infanterie, de cavalerie, un cufăr de cazarmament care a aparţinut unui sergent din Regimentul 43 Infanterie, ce şi-a avut sediul chiar în clădirea muzeului, precum şi tipărituri apărute în acea perioadă la Caransebeş.

Acţiunea a fost organizată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, în colaborare cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin.

Cosmin VLAD

Oravița a fost, ieri, de Ziua Culturii Naționale, gazda manifestărilor prilejuite de ziua de naștere a poetului nepereche, Mihai Eminescu. Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş cu Consiliului Judeţean Caraş-Severin, alături de Ministerului Culturii și Identității Naționale din România, Direcția Județeană pentru Cultură Caraș – Severin, Primăria şi Consiliul Local Oravița, Liceul Teoretic „General Dragalina” Oravița, Asociația „Sf. Ecaterina” și Protopopiatul Reșița, au organizat prima manifestare din acest an dedicată Centenarului Marii Uniri.

Manifestările dedicate marelui poet național Mihai Eminescu au debutat cu un Te Deum la statuia poetului nepereche în Parcul Central din orașul din Valea Carașului. Personalități culturale din Oravița și Caraș-Severin, dar și iubitorii de cultură, din împrejurimile Oraviței, s-au adunat la monumentul poetului, pentru a-i aduce un omagiu pentru contribuția culturală a neamului marelui poet. După momentul solemn, participanții s-au deplasat în Sala de Festivități a Liceului Teoretic „General Dragalina” din localitatea cărășeană.

Liubița Raichici, director al Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, a susținut în fața elevilor dragalinezi o conferință cu titlul „Coroană și rădăcini – despre importanța actului cultural contemporan în păstrarea identității naționale” și le-a vorbit celor prezenți despre opera lăsată moștenire de poetul Mihai Eminescu, dar și despre însemnătatea anului ce tocmai a început. Cu această ocazie, oficialul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național, a declarat în mod oficial deschiderea manifestărilor culturale ocazionate de Centenarul Marii Uniri ce vor avea loc anul acesta. Tot despre Marea Unire a vorbit și Adrian Ardeț, directorul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, care a susținut o comunicare cu tema: „Anul centenarului. Rolul județului Caraș-Severin”.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157690652441361″]

Manifestările culturale s-au încheiat cu un recital de poezie susținut de poeți locali și județeni.

Diana RADU

A XXX-a ediție, jubiliară, a Concursului Național de Literatură „Eminescu la Oravița”, va fi organizată în zilele de 15-16 ianuarie 2018, sub coordonarea Centrului Cultural și Complexului Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu”, Casei de Cultură „George Motoia-Craiu”, Cenaclului Literar „Mihai Novac”, Salonului Literar „Gheorghe Azap”, Cercului de Proză „Mihai Moldovan”, Atelierului Tinerilor Prozatori „Antoniu Francz”, Clubului Mitteleuropa Viena/Oravița, cu sprijinul PRIMĂRIEI ORAVIȚA.

Oravița a sărbătorit, în anul 2017, două sute de ani de la inaugurarea celui mai vechi teatru din țară, Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”. Sub semnul aniversării centenarului Marii Uniri, activitățile culturale vor fi cap de afiș al vieții social-culturale în anul ce tocmai am intrat. Ca prima manifestare dedicată acestei sărbători se înscrie și Concursul Național de Literatură „EMINESCU LA ORAVIȚA”, ajuns la ediția a XXX-a. Concursul de poezie a devenit tradiție deja, e în plină maturitate iar ediția de acest an, organizată ca de altfel de fiecare dată de ziua Culturii Naționale care a fost aleasă special pentru a coincide cu data nașterii poetului, manifestarea din acest an pliindu-se astfel perfect pe un alt jubileu, cel al centenarului Unirii.

În acest an, la Secțiunea I a concursului, pot participa autori de poezie și proză care nu au debutat editorial, fără limită de vârstă. Creațiile, însemnând un număr de 10 poezii sau 10 pagini de proză, având menționate pe fiecare filă numele, prenumele, anul și locul nașterii, numărul de telefon și e-mailul concurentului, se trimit pe suport electronic, până la data de 10 ianuarie 2018, pe una din adresele: ionelbota@gmail.com, cgicanu@yahoo.com, dorinaenuica@yahoo.com

La Secțiunea a II-a a concursului pot participa autori ai unor volume de proză sau poezie apărute în anul 2017, care trimit un exemplar până la data de 12 ianuarie 2018, pe adresa Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu”, strada Mihai Eminescu, nr. 18, codul 325600, Oravița, Județul Caraș-Severin, cu mențiunea notată pe plicul de expediere „pentru concurs”. Premiul constă în tipărirea și editarea, într-un tiraj de 100 de exemplare, a unui manuscris, pe care câștigătorul îl va trimite, până la data de 1 martie 2018, pe adresa ionelbota@gmail.com.

Diana Radu

Miercuri, la prânz, elevii Școlii Gimnaziale „Romul Ladea” din Oravița au marcat momentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, printr-o manifestare specifică în Sala de Sport a instituției de învățământ din orașul din Valea Carașului.

„Înarmați” cu baloane și steaguri tricolore, elevii celei mai prestigioase instituții gimnaziale de învățământ din Oravița au participat la festivitatea dedicată Zilei Naționale a României. Evenimentul a debutat cu un TE DEUM oficiat de preoții Gelu Moldovan și Alin – Florentin Mureșan, după care reprezentanții Jandarmeriei, Poliției, Pompierilor și Poliției de Frontieră au transmis un mesaj celor prezenți,  despre însemnătatea zilei de 1 Decembrie 1918, fiind aduse omagii tuturor celor care s-au implicat în înfăptuirea unirii dintre Transilvania și Patria Mama, România. De asemenea, au fost aduse omagii și instituțiilor care au fost implicate în actul de unire de la aceea vreme.

După intervențiile reprezentaților instituțiilor menționate anterior, directorul instituției de învățământ, profesor Marțian Lepa, le-a vorbit elevilor despre însemnătatea zilei de 1 Decembrie în făurirea statului unitar român modern.  Copiii au cântat „Mulți ani trăiască”, iar la finalul manifestărilor au cântat cu toții, la unison, imnul „Deșteaptă-te române”.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157689764660114″]

„Am ales să organizăm în avans sărbătorirea Zilei Naționale, întrucât începând de astăzi avem  o mini-vacanță și ar fi fost greu să-i mobilizăm pe elevi într-o zi liberă. Cu siguranță nu aveam o audiență ca cea de astăzi și ar fi fost păcat ca această filă de istorie să nu fie reîmprospătată viitoarei generații”, a declarat, pentru Reper24, directorul Școlii Gimnaziale „Romul Ladea”, profesor Marțian Lepa.

John GAVRILESCU

Societatea literar-artistică Sorin Titel din Banat organizează, cu prilejul împlinirii unui veac de la Marea Unire, un concurs literar-artistic interjudețean, cu sprijinul Primăriei Mehadia, Bisericii Ortodoxe Române Mehadia, Cooperației de Consum și Liceului „Nicolae Stoica de Hațeg“.

Concursul se referă la proză scurtă (medalion literar, crochiu, schiță, povestire, nuvelă), poezie și reportaj, cu un amendament: fiecare lucrare să aibă tangență cu Marea Unire, cu Actul Național de la Alba-Iulia (1 Decembrie 1918).

Pot trimite lucrări literar-artistice creatorii din județele: Caraș-Severn, Timiș, Hunedoara, Arad și Mehedinți,creatori care nu au debutat editorial (individual sau în grup). Lucrările vor fi însoțite de o fotografie și fișa cu datele personale ale autorului (autoarei).

Creațiile vor fi evaluate de o comisie de premiere formată din: cadre universitare, profesori de liceu, scriitori și publiciști. Lucrările premiate vor fi publicate în revista Eminescu, publicația Societății. Lucrările premiate, dar și nepremiate, însă valoroase în formă și conținut vor constitui obiectul unei cărți, ce va fi lansată la 1 Decembrie 2018, cu ocazia Simpozionului Marea Unire.

Premiile vor consta în bani, cărți și diplome.

Materialele trebuie trimise până în data de 31.12.2017 la următoarele adrese:

Nicolae Danciu Petniceanu, comuna Mehadia, str. Pădurii, nr. 389, Caraș-Severin, tel. 0255/523204 și Constantin Vlaicu, comuna Mehadia, str. Spitalului, nr. 125, Caraș-Severin, tel. 0255/523193 sau prin mail slasorintiteldinbanat@gmail.com .

Diana RADU