Nominalizarea Theresei May pentru funcția de prim-ministru de către Partidul Conservator după referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost relativ surprinzătoare. Motivul este simplu: actualul prim-ministru a fost unul dintre campionii împotriva Brexit. Curios cel puțin, cum conservatorii au nominalizat-o pe aceasta pentru a conduce politica britanică de ieșire a țării din Uniunea Europeană, ceea ce trebuia să se întâmple pe 29 martie anul acesta.

Întâmplător sau nu, iată că Theresa May nu reușește în acest demers, nu reușește încă să pună în aplicare rezultatul votului popular de la scrutinul din 2016. Este, de asemenea, curios cum, din motive diferite, majoritatea parlamentarilor conservatori, dar și cea a laburiștilor, votează împotriva acordului semnat de May cu Uniunea Europeană pentru Brexit.

Conservatorii susțin că tratatul de ieșire ar menține un fel de uniune vamală cu europenii, laburiștii declară că sunt preocupați de frontiera cu Irlanda de nord; adevărat, două motive diferite. Pe fondul neputinței parlamentului de a lua o decizie, analiștii continuă să prevadă un viitor sumbru economic pentru o Mare Britanie în afara Uniunii Europene, au loc marșuri pro și contra Brexit, iar Consiliul european prelungește până pe 31 octombrie termenul pentru plecarea britanicilor din Europa unită.

În acest peisaj să nu omitem și avertismentul președintelui Trump despre duritatea acordului de părăsire a UE, impus de europeni britanicilor.

Am sugerat așadar un peisaj internațional complex ce pare să conțină explicațiile crizei pe care o traversează Marea Britanie, cea mai veche democrație parlamentară din lume. În decursul istoriei sale seculare, parlamentul britanic a mai trecut prin momente dificile: hotărârea de a-l executa pe Carol I Stuart în epoca lui Cromwell sau moțiunea de cenzură împotriva guvernului, căreia prim-ministrul Churchill i-a supraviețuit cu greu în plin război mondial.

Au fost crize tranșate rapid de legislativul de la Londra, hotărârile de atunci ale parlamentului britanic influențând mersul istoriei lumii. Aceasta pentru că britanicii și clasa lor politică au crezut în Cromwell și în Churchill și în locul pe care Marea Britanie trebuie să-l ocupe între statele lumii.

Astăzi însă Anglia și englezii nu știu ce să creadă. În primul rând pentru că nu mai dețin imperiul „în care soarele nu apune niciodată”, în al doilea rând, pentru că Uniunea Europeană nu mai este organizația panstatală în care ei au intrat în 1973. Imperiul și coloniile au fost pierdute și importanța Marii Britanii s-a diminuat după încetarea războiului rece, pe măsură ce puterea militară conta tot mai puțin în interiorul Uniunii Europene.

Acesta este motivul real pentru care s-a întâmplat Brexitul, acesta este motivul real pentru care asistăm la disputele fără niciun fel de rezultat din interiorul parlamentului britanic. Adevăratul motiv este, așadar, locul pe care Marea Britanie, prin elitele ei politice, dar și prin votul popular încearcă să-l găsească în lumea globalizată de astăzi.

Referendumul pentru Brexit nu a fost organizat de premierul David Cameron numai pentru a întări poziția partidului său, Partidul Conservator, în perspectiva viitoarelor alegeri. Referendumul nereușit în primul rând pentru Cameron și conservatori, cei care sperau ca britanicii să spună „Da” rămânerii în Uniune Europeană, răspundea în fapt unei așteptări la nivelul întregii țări în legătură cu soarta sa în lume.

Așa cum Churchill se simțea strivit între bizonul american și ursul sovietic la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, astăzi, Marea Britanie încearcă să-și păstreze poziția primordială între țările lumii, sufocată economic de America, de o Uniune Europeană pe care nu o mai conduce și evident, de noua provocare, China.

Cauza nenumăratelor ezitări ale parlamentului și guvernului britanic ne arată că elitele politice și economice britanice, influențate de cele mondiale nu s-au hotărât încă ce trebuie să facă. Brexitul nu-i afectează numai pe britanici, îi afectează și pe europeni care pierd a cincea economie a lumii, al cărei PIB este de circa 3 400 mld euro. Brexitul îi afectează, deci, pe toți cetățenii Uniunii Europene, chiar dacă există și oameni politici care par să se bucure de plecarea Marii Britanii.

În contextul noilor relații euro-atlantice, al relațiilor între Statele Unite și Uniunea Europeană, plecarea britanicilor afectează și militar politica europeană comună. De asemenea, ca o conotație economică în plus, fostele piețe de desfacere pentru produsele britanice astăzi sunt ocupate sau nu mai există.

Cu alte cuvinte există motive întemeiate să credem că principalul perdant în această poveste care pare fără sfârșit, este de fapt UE în ansamblul ei. Toate acestea însă pot să devină banale considerente dacă ne raportăm la mândria leului britanic, care, indiferent cum i s-a spus – perfidul Albion sau sfinxul britanic – a colonizat și a condus Lumea.

Este adevărat, erau alte timpuri. Astăzi este posibil ca integrarea internațională a economiei britanice  să fie un motiv suficient de important pentru ca Brexitul să se transforme într-un spectaculos pentru unii și jalnic pentru alții comeback, o revenire a Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Această poveste a Brexitului trebuie să reprezinte un moment de reevaluare realistă a politicii cu tot ceea ce înseamnă ea, atât pentru orgoliul britanic, cât și, mai ales, pentru birocrația europeană de la Bruxelles.

Cezar DRAGOMAN

Credit foto: meritkapital.com

Între oaspeții care se aventurează să facă cunoștință cu ceea ce înseamnă Reșița și cei care conduc această urbe, un loc aparte și l-a câștigat Paul Brummell, charismaticul ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Am avut în fața noastră un reprezentant al unei puteri economice și militare mondiale, Marea Britanie, care putea apela la emfaza specifică unei poziții deloc de neglijat în diplomația britanică. Însă Paul Brummell a demonstrat altceva. O apariție modestă, relaxată, mereu pregătit să ofere un zâmbet interlocutorilor, un zâmbet care nu are legătură cu zona de PR comercial, un diplomat cu, așa cum spun britanicii,  vaste ,,knowledge’’-uri în ceea ce înseamnă România și un ,,know-how’’ impresionant al diplomației.

Excelența Sa, Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii a făcut toate declarațiile în limba română, un exercițiu de apropiere și o demonstrație de noblețe și apreciere față de poporul cu care a intrat de niște ani de zile în contact. Ambasadorul Marii Britanii s-a aflat pentru prima oară la Reșița, însă nu pentru prima oară în Caraș-Severin! Paul Brummell a mai vizitat Caraș-Severin-ul, în speță localitatea Armeniș, la invitația unui cunoscut ONG – WWF România, care a avut ca proiect resălbăticirea și repopularea cu zimbrii a acestei zone. Ambasadorul Brummell a vorbit despre vizitele pe care le-a făcut la Reșița și în împrejurimile orașului. Însoțit de gazda sa, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, ES Paul Brummell a vizitat compania UCM Reșița, de a cărei istorie s-a declarat impresionat, Muzeul locomotivelor cu abur, Centrul Civic, Parcul Industrial unde se regăsește societatea Autoliv, Universitatea Eftimie Murgu, unde a punctat câteva din dialogurile purtate cu rectorul Bichescu și președintele Senatului UEM, Doina Frunzăverde.

Legat de iminenta ieșire a Marii Britanii din cadrul Uniunii Europene, diplomatul britanic, în vârstă de 52 de ani, Paul Brummell a declarat legat de Brexit: ,,Știu că ieșim din Uniunea Europeană, în urma votului democratic exprimat în acest sens de cetățenii în Marea Britanie în 2016, dar asta nu înseamnă că ieșim din Europa! Rămânem o țară europeană și vrem să dezvoltăm relațiile comerciale și investițiile britanice în România, ele fiind în creștere în ultimii ani. Am deschis o filială a Camerei de Comerț Româno-Britanice la Timișoara, pentru a explora oportunități de investiții între companiile britanice și cele românești. Aveți forță de muncă bine calificată și loială la Reșița, un factor care cântărește foarte mult pentru cei care doresc să investească într-o zonă precum cea din Reșița. Vreau să mulțumesc domnului primar, Ioan Popa și Primăriei Municipiului Reșița pentru primirea pe care mi-au făcut-o’’.

La rândul său, edilul Reșiței, a declarat: ,,Am avut onoarea de a-l avea oaspete pe ES Paul Brummell, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România și de a-i prezenta reperele economice, industriale și culturale ale orașului.
Excelența Sa a fost plăcut impresionat de prezentarea istoriei UCM Reșița și de discuțiile purtate cu dl. director Cosmin Ursoniu, de opera de artă a maestrului Lucaci, fântâna cinetică din Centrul Civic, de muzica maestrului Sabin Păutza dar și de Muzeul Locomotivelor cu Abur, arătându-se fericit că a putut cunoaște atâtea lucruri frumoase despre orașul nostru.
De asemenea, în cadrul discuțiilor bilaterale, am prezentat oportunitățile de investiții și parcul industrial al Reșiței, arătând totodată disponibilitatea municipalității de a sprijinii eventualii investitori britanici, și nu numai, de a dezvolta parteneriate și afaceri în Reșița.’’

Sergiu TABAN

După vizita din noiembrie în municipiul Reșița a ambasadorului Statelor Unite la București, Hans Klemm, o altă vizită diplomatică, cu o semnificație la fel de importantă, se va produce la poalele Semenicului.

Excelența Sa, Paul BRUMMEL, întâiul reprezentant al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România va sosi joi, 29 martie, la Reșița, la invitația primarului municipiului, Ioan Popa.

Ambasadorul Paul Brummel va vizita obiective de interes atât la Reșița, cât și împrejurimile orașului supranumit de înaintași, pe bună dreptate, „leagănul industriei românești“, dată fiind istoria industrială a localității, din anul 1771 și până astăzi.

Ambasadorul Marii Britanii la București și primarul Reșiței vor susține o conferință de presă vineri, oferind mai multe detalii despre scopul vizitei înaltului demnitar.

La finalul anului trecut, Excelența Sa, domnul Paul Brummel aprecia că țara noastră este printre puținele țări care și-au respectat angajamentul față de NATO, prin alocarea a 2 la sută din PIB în domeniul apărării.

„Este vital să investim în această relație, iar acest an a fost un punct de referință pentru cooperarea noastră în acest domeniu. Peste 1.000 de trupe britanice au participat la exercițiul NATO din 2017“, preciza reprezentantul coroanei britanice în România, ambasadorul Paul Brummel.

Sergiu TABAN

Nigel Farage afirma că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană în urma referendumului este victoria oamenilor obișnuiți, a oamenilor decenți împotriva marilor afaceri și a politicii mari. În fapt rezultatul acestui  referendum este o victorie împotriva birocrației de la Bruxelles, birocrația care sufocă statele naționale în așa zisul interes al Uniunii care pare a fi devenit un scop în sine. În realitate cel mai important interes al Uniunii Europene în acest moment pare a fi generoasa retribuire a peste 20 000 de birocrați care au devenit în timp puterea reală, efectivă și executivă din capitala Europei unite.

Cetățeanul obișnuit, pentru a reveni la sintagma lui Farage, din țările membre ale Uniunii Europene resimte relativ puțin binele pe care conglomerația panstatală îl aduce în comunitățile în care el trăiește. Infrastructura funcționărească de la Bruxelles s-a îndepărtat profund și poate din nefericire irevocabil de interesele cetățeanului obișnuit, a omului simplu care trăiește în comunitățile etnoculturale atât de diferite de pe continentul european.

De-a lungul ultimilor ani au existat multe rumori în legătură cu nemulțumirile statelor membre ale UE referitoare la mecanismul de funcționare al Comisiei Europene în principal. A existat o întreagă dezbatere la nivelul Parlamentului European despre cine este mai important: politicul sau birocrația. Din nefericire decidenții politici, cei care trebuia să găsească răspunsul și soluțiile, au clacat într-un penibil lamento și birocrații au continuat să rămână la butoane.

Împotriva acestei situații au apărut luări de poziție în Ungaria, în Olanda, în Marea Britanie, în țările scandinave. Aceste opinii au fost însă neglijate de Bruxelles. Establishmentul central-european trăia și credea că nu i se putea întâmpla nimic datorită antecesorilor lor politici, cei care au construit Europa unită și modernă, Adenauer, De Gaulle, De Gasperi, Schuman.

Ieri britanicii au mai dat o lecție, Brexitul. Cetățenii Marii Britanii nu au mai vrut să facă parte dintr-o uniune statală unde deciziile sunt luate în principal pentru beneficiul unei infrastructuri funcționărești și în detrimentul comunităților din Europa.

Pare a fi începutul unui război global. Folosesc acest termen pentru că globalizarea a marcat din toate punctele de vedere ultimii ani în lume. Fără a forța o comparație să nu uităm că Marea Britanie a câștigat și primul, și al doilea război mondial. A fost o parte importantă din alianța care l-a câștigat și pe al treilea, războiul rece.

Brexitul rupe această alianță. Marea Britanie nu mai este alături de Germania. E adevărat relațiile economice vor domina acțiunii politice. Să nu uităm că Marea Britanie are o relație specială cu Statele Unite ale Americii, să nu uităm că Bismark a stabilit că Germania e puternică când are o bună relație cu Rusia. Realități noi marcate de principii vechi. Acesta este contextul istoric și prezent în care în termenii geopolitici și geostrategici de astăzi războiul nu se duce cu tancuri, artilerie sau aviație. Se duce în principal economic și informatic.

Lumea britanică și-a asumat în acest context pierderea întâietății financiare pe care Londra o deținea, pentru că paradoxal ora exactă în finanțele mondiale nu era dată de la Frankfurt acolo unde își are sediul Banca Centrală Europeană, nici chiar de pe Wall Street, ora exactă în finanțele lumii se dădea din City-ul londonez. Marea Britanie nu era doar membră a UE, este și va rămâne membru și lider al Commonwealth-ului, care însumează circa  două miliarde de locuitori ai planetei.

Ieșirea Marii Britanii din UE, atît de puțin previzibilă pentru liderii politici europeni, nu reprezintă numai un act de demnitate a unei națiuni care a colonizat lumea, care a fondat un imperiu în care soarele nu apune niciodată, reprezintă din nefericire și precedentul pentru ca alte state – reacții au apărut deja în Franța, Olanda sau Danemarca- să hotărască prin vot popular abandonarea construcției unice europene.

Astăzi Europa unită, lăsând deoparte conotațiile economice și financiare pe care ieșirea Marii Britanii le aduce, trăiește în fapt o tragedie: generozitatea proiectului paneuropean construit de o generație de oameni politici remarcabili amintiți deja este pusă în pericol de meschinăria birocraților de la Bruxelles. Este pusă în pericol însă și de micimea actualilor lideri politici europeni.

Marea Britanie a dat ieri o lecție. Dacă Bruxelles-ul nu va înțelege semnificația ei, Uniunea Europeană va fi într-un real pericol de destrămare. Din nefericire votul de ieri al britanicilor ne afectează și pe noi, românii. Dezvoltarea României a fost gândită și este legată de oportunitățile apartenenței noastre la UE. Principalele state care vor fi afectate de Brexit vor fi statele mai puțin dezvoltate din Europa. România se află în această situație.

Cezar DRAGOMAN

Un număr de 1312 locuri de muncă sunt disponibile în prezent pentru cei care doresc să lucreze în străinătate. Cele mai multe joburi sunt oferite de Spania, Germania, Cehia şi Marea Britanie.

Cele mai multe locuri de muncă pentru cărăşenii care vor să-şi câştige existenţa în afara graniţelor sunt în Spania, unde e nevoie de 800 de muncitori în agricultură.

În Germania, din cele 236 de locuri de muncă oferite, 50 se adresează asistenţilor medicali generalişti. Experiența profesională și cunoașterea limbii germane nu sunt obligatorii, fiind asigurat curs de limba germană prefinanţat.

Alte state membre care au joburi disponibile în acest moment sunt Marea Britanie, Cehia, Suedia, Polonia şi Norvegia.

Cărăşenii care doresc să obțină informații suplimentare despre locurile de muncă în Uniunea Europeană, se pot adresa Consilierului EURES din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Caraş-Severin din Reşiţa, strada Traian Lalescu nr 17, telefon 0255/212160, pentru a fi înregistrate in baza de date pentru munca în străinătate. Înscrierea se face pe baza următoarelor documente: copie B.I./C.I. sau Copie paşaport cu valabilitate de min. 6 luni, adeverinţă de la medicul de familie, cu menţiunea apt pentru muncă, CV model Europass într-o limbă de circulaţie internaţională, cazierul judiciar în original care să ateste că nu are antecedente penale, o cerere tip şi un dosar plic.

Diana RADU

Marea Britanie, pregătită să ofere asistență financiară Ucrainei prin intermediul FMI și al UE

Marea Britanie este pregătită să oferă sprijin financiar Ucrainei prin intermediul sistemelor stabilite de FMI și Uniunea Europeană, a declarat luni ministrul britanic de finanțe George Osborne, citat de Reuters.

‘Este foarte, foarte devreme, sunt primele zile, primele ore, dar poporul Ucrainei pare să fi demonstrat voința de a-și lua în mâini viitorul țării lor, de a avea legături mai strânse cu Europa. Nu cred că ar trebui să respingem, ci să îmbrățișăm acest lucru’, a declarat Osborne, într-o conferință de presă la Singapore. ‘Noi ar trebui să fim pregătiți pentru a furniza asistență prin intermediul organizațiilor, cum ar fi FMI și, desigur, o bună parte din acesta va fi sub forma de împrumuturi, dar vor fi binevenite și investiții în economia Ucraina’, a mai spus el.

Cu toate acestea, Osborne nu a menționat suma pe care Marea Britanie sau alte țări și instituții financiare internaționale sunt dispuse să o acorde Ucrainei, sub formă de împrumuturi.

Conducerea interimară a Ucrainei a promis duminică să readucă țara pe calea integrării europene, după înlăturarea de la putere a președintelui Viktor Ianukovici, susținut de Moscova.

‘Principala prioritate este stabilitatea politică și restabilirea ordinii pe străzile Kievului și în alte orașe’, a declarat ministrul britanic de finanțe la Sydney, unde a participat la o reuniune a miniștrilor de finanțe din G20.

În același timp, surse din anturajul lui Osborne au menționat că Londra nu intenționează să acorde ajutor Ucrainei în mod unilateral, dar este gata să contribuie la pachetul de asistență financiară împreună cu alți parteneri occidentali.

Șefa diplomației europene, Catherine Ashtone, este așteptată luni la Kiev, unde urmează să discute cu privire la măsurile destinate redresării economiei ucrainene, aflată în dificultate.

UE este dispusă să ofere noului guvern ucrainean aproximativ 20 de miliarde de euro pentru aplicarea reformelor, a declarat mass-media locale președintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European (PE), Elmar Brok, relatează luni agenția de presă rusă ITAR-TASS.

‘În opinia mea, după formarea noului guvern în Ucraina, UE va fi în măsură să-i ofere imediat o asistență de 20 de miliarde de euro pentru a salva țara de la colaps’, a afirmat europarlamentarul PPE. El a menționat că asistența UE se va concentra pe ‘crearea unor condiții economice mai bune pentru viitorul țării’ și pregătirea semnării Acordului de asociere la UE.

Brok și-a exprimat speranța în formarea cât mai rapidă a unui guvern în Ucraina, care va pune în aplicare reformele necesare. ‘Noi vom susține acest guvern. Oamenii nu trebuie să se teamă că se va produce o intrare în incapacitate de plată și că Ucraina va rămâne fără susținere’, a mai spus el, conform agenției de presă citate.

Duminică, președintele parlamentului ucrainean, Olexandr Turcinov, care este și președinte interimar al țării, a declarat că situația economică este catastrofală, adăugând că vistieria țării este goală.

Parlamentul European se reunește luni în sesiune plenară, la Strasbourg, având înscrisă pe ordinea de zi și examinarea situației din Ucraina. La capătul acestor discuții va fi adoptată o rezoluție cu privire la fosta republică sovietică. Cu două săptămâni în urmă, PE a examinat deja criza ucraineană și a cerut UE instituirea unor sancțiuni punctuale împotriva regimului de la Kiev, care între timp a fost înlăturat de la putere.