La invitația Col.Dr. Claudiu Toma – Șeful Direcției pentru Relația cu Parlamentul și Calitatea Vieții Personalului din MApN, delegația Ordinului Militar al Veteranilor compusă din Col.(r) Dr.Vasile Vreme – președintele Ordinului și Manuel Vlăduț – prim-vicepreședinte, a participat la sediul Direcției, la o întâlnire de lucru unde au fost prezentate aspecte din activitatea asociației, activități în derulare și de perspectivă, precum și propuneri referitoare la menținerea unui climat de cooperare dintre Ordinul Militar al Veteranilor și structurile MApN.

Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații a fost înființat la 13 februarie 2019 la Medgidia, prin hotărâre judecătorească și prin voința a câtorva militari, veterani ai teatrelor de operații din Kosovo, Afghanistan și Irak. Organizația s-a format inițial în jurul unui nucleu compus din militari rezerviști, dar și activi din Brigada 9 Mecanizată ,,Mărășești” din județul Constanța, pentru ca apoi să se extindă și la nivel național, printre reprezentanții săi din mai multe județe.

În prezent,  Ordinul Militar al Veteranilor numără aproximativ 300 de membri, veterani ai teatrelor de operații activi și rezerviști. Organizația a fost creată încă de la început, cu scopul de a reuni și de a reprezenta militarii care au executat misiuni în teatrele de operații externe, dar și de a milita și a promova imaginea Armatei României, onoarea și demnitatea militară, tradițiile de luptă și istorice ale militarilor români.

Recent, OMV a stabilit contacte și colaborări cu primării, consilii județene și parlamentari români, cu federația europeană a asociațiilor de militari – EUROMIL, în vederea susținerii activităților viitoare. A purtat inclusiv corespondență cu Ministerul Apărării Naționale și Avocatul Poporului, prin care a sesizat unele încălcări ale drepturilor militarilor activi și rezerviști. Ca exemplu, în urma demersului OMV, Avocatul Poporului a trimis către Curtea Constituțională, excepția de neconstituționalitate a interzicerii dreptului militarilor activi, de a se organiza în sindicate.

Prin aceste activitãţi, desfãşurate în deplin respect faţã de lege, se urmãrește permanent cultivarea şi dezvoltarea nobilului sentiment de apartenenţă a militarilor veterani la elita Armatei României, de patriotism şi de cult al eroilor neamului românesc, se precizează într-un comunicat al Ordinului Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații.

Lorena POENARU

Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații a emis o petiție pe care o adresează atât instituțiilor abilitate din domeniul apărării naționale, cât și Avocatului Poporului și presei în speranța că aspecte neconstituționale dintr-o ordonanță de urgență emisă în 2020 privind plafonarea soldelor militarilor din MApN vor fi sesizate Curții Constituționale.

„În urma îngheţării/plafonării soldelor militarilor activi din Ministerul Apărării Naţionale şi a pensiilor militarilor rezervişti pensionari pe tot parcursul anului 2021, prin adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial nr. 1332/31.12.2020 a O.U.G. nr. 226 din 30.12.2020, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operaţii, asociaţie reprezentativă a veteranilor activi şi rezervişti, a emis un punct de vedere pe care îl comunică oficial, instituţiilor cu atribuţiuni în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, Avocatului Poporului precum şi mass-mediei.

În acest sens, invocând rolul de Protector al demnităţii şi al tradiţiilor militarilor veterani – asumat prin Statut, precum şi dreptul la opinie şi liberă exprimare aşa cum sunt ele definite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operaţii sesizează şi vă comunică următoarele aspecte pe care vă rugăm să le analizaţi şi să dispuneţi de urgenţă sesizarea Curţii Constituţionale a României cu privire la neconstitutionalitatea:

-     art I alin (1) din OUG 226/2020 – “Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) şi (4A1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”

-     art. I alin. (5) din OUG 226/2020 – “În anul 2021, începând cu luna ianuarie, instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională acordă cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.”

-     art. VIII alin. (7) din OUG 226/30 decembrie 2020 : „Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2021 pensiile militare de stat stabilite în condiţiile legii nu se indexează cu rata medie anuală a inflaţiei”.

-     art. 29 lit. e) din Legea nr. 80/1995: “Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel: e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv- recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare”,

În sprijinul acestor aspecte de neconstituţionalitate sesizate, venim cu următoarele argumente:

1. Personalul activ al M.Ap.N. este plătit şi la ora actuală la nivelul anului 2009, din cauza tăierilor cu 25% din soldă şi normei de hrană, de către guvernul de atunci al României; nerespectarea prevederilor legii salarizarii unitare nr. 153/2017 , prin care urma să se ajungă la o creştere treptată, până la atingerea maximelor prevăzute, este o încălcare gravă a art. 16 din Constituţie (egalitatea în drepturi), în condiţiile în care prin Legea nr. 42/2020 care modifică Legea-cadru nr. 153/2017, alte categorii socio-profesionale au beneficiat deja de aceste creşteri (art. II / L 42/2020, personalul din cadrul Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale, o creştere salarială de 100%; art. III / L42/2020, personalul din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Rutier, o creştere salarială de 20%; art. IV / L42/2020, personalul din cadrul bibliotecilor naţionale şi al muzeelor de importanţă naţională, o creştere salarială de 30%).

„Art. 16 (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi tără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege”.

Aceeaşi încălcare a art. 16 din Constituţia României, o constatăm şi în cazul pensionarilor militari, care din cauza modificării Legii nr. 223/2015 prin OUG 59 din 2017 art. VII pct. 2, nu au beneficiat de nici o indexare a pensiei în anul 2020 în mod discriminatoriu, în timp ce pensionarii civili au beneficiat de o indexare de 14%, ba mai mult, prin efectele OUG 226/2020 nu beneficiază de indexarea cu rata medie anuală a inflaţiei, în timp ce magistraţii sunt exceptaţi de la această plafonare.

2. Deşi art. 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului recomandă statelor semnatare să acorde cetăţenilor săi libertatea de asociere, inclusiv în organizaţii sindicale, statul român prin instituţiile sale în drept, nu acordă militarilor activi dreptul la organizare sindicală, încălcând astfel prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar şi ale art. 53 din Constituţia României:

„Art. 53. (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Mai mult, în mod abuziv şi cu bună-ştiinţă că militarii nu sunt reprezentaţi sindical, li s-a impus această plafonare, în baza faptului că militarii activi nu pot protesta sau lua o poziţie oficială legală.

3. Nu în ultimul rând, nerespectarea şi încălcarea legislaţiei în vigoare, prin plafonarea şi neplata drepturilor salariale şi a pensiilor militarilor, tensiunile create astfel în mod artificial în rândul acestei categorii socio-profesionale a militarilor, poate deveni o problemă de siguranţă naţională.

Astfel, în cazul OUG 226/2020, dar si în cazul OUG 59/2017 se încalcă art. 63 din Legea nr. 24/2002: o ordonanţă de urgenţă nu poate deroga niste prevederi stabilite într-o lege, legea fiind o norma juridică superioară ordonanţei de urgență”, precizează Prim vicepreședintele Ordinului Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații, Manuel Vlăduț.

Lorena POENARU

Ministerul Apărării Naționale pune la dispoziția direcțiilor de sănătate publică din țară aproximativ 600 de militari pentru a sprijini, în perioada următoare, eforturile generale de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, după cum precizează biroul de presă al MApN.

Militarii vor îndeplini sarcini de operatori call-center, pentru realizarea de anchete epidemiologice, precum și de operatori calculator, pentru completarea bazelor de date care se întocmesc în cadrul acțiunilor de combatere a pandemiei de COVID-19.

Primii 230 dintre aceștia acționează în județele: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoșani, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Tulcea.

De asemenea, sunt pregătite efective care să-și desfășoare activitatea, în aceleași condiții, în țară în funcție de solicitările direcțiilor de sănătate publică.

Colaborarea cu direcțiile de sănătate publică se realizează în baza unor protocoale instituționale, la solicitarea acestora, informează biroul de presă al MApN.

foto sugestiv: Radio Iasi

Lorena POENARU

Un bilanț al sistemului sanitar din România ne arată că la mai bine de o lună de la apariția primului caz de pacient infectat cu coronavirus, nu avem aparate de testat ceea ce conduce la testări puține și rezultate mult întârziate, nu avem echipamente de protecție, fapt ce a generat sute de îmbolnăviri ale cadrelor medicale și intrarea mai multor unități sanitare în carantină și ceea ce e mai trist, piețele externe se cam închid atunci când vine vorba de exportul de echipament sanitar.

În aceste condiții, un comunicat al Ministerului Apărării Naționale vine ca o gură de oxigen pentru cei aflați în prima linie a luptei cu pandemia de COVID-19:  A sosit al treilea transport aerian cu echipamente medicale din Coreea de Sud.

„Ministerul Apărării Naționale a solicitat Unității Multinaționale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfășurarea unei noi misiuni aeriene de urgență, pentru transportul a încă aproximativ 45 de tone de echipamente de protecție medicală de la Seul la București. Misiunea de zbor, ale cărei costuri sunt acoperite de Statele Unite în sprijinul Guvernului României, este executată cu o aeronavă C-17 Globemaster III.

Echipamentele, constând în aproximativ 100.000 de combinezoane de protecție, au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în țara noastră.  Acesta este cel de-al treilea zbor solicitat de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III, iar folosirea acestei capabilități, care este exploatată în comun de țări NATO și partenere, pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus a fost o premieră în cadrul Unității Multinaționale de Transport Strategic.

Distribuirea echipamentelor de protecție va fi realizată cu mijloace de transport din dotarea IGSU și, cu sprijinul inspectoratelor județene pentru situații de urgență, acestea vor fi distribuite și alocate, în funcție de nevoi, personalului medical și echipajelor operative aflate în teren. Coordonarea zborului s-a realizat, din partea României, de Centrul Național Militar de Comandă al MApN.

Aeronava a aterizat pe Aeroportul Otopeni în noaptea de 7 spre 8 aprilie“.

Sursă foto: BucurestiFM

Dan AGACHE