Dacă din puținul tău poți să oferi și altuia mai necăjit decât tine, Dumnezeu te va rasplăti îsutit. Gestul ce va fi făcut astăzi de un tânăr și familia lui, nu e menit să aștepte răsplată umană sau divină. Această acțiune vine din cunoașterea, poate mai bine decît altcineva, a nevoilor celor năpăstuiți de soartă. Dar cel mai bine este să vă spună povestea lui chiar acest tânăr, pe numele lui Emil Constantin:

„Trăind 17 ani pe străzi, știu ce înseamnă să dăruiești unui om sărac o porție de mâncare sau o ciocolată. Știu cât de mult înseamna să faci un om necăjit să zâmbească și consider că acesta este cel mai important lucru. Din acest motiv, familia mea și cu mine ne-am hotărât ca astăzi să mergem să ne întâlnim cu oameni săraci și să distribuim 100 de porții de mâncare și 100 de pungi cu ciocolată și alte dulciuri.

Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru sprijinul pe care l-am primit, să putem cumpăra atâtea porții de mâncare și dulciuri. Eu, Constantin Emil, n-am să uit de oamenii săraci, de oamenii sărmani si de copiii, care nu au posibilități să primească o ciocolată sau orice altceva. Eu asta îmi doresc, să pot ajuta în continuare pe oricine cu o porție de mâncare sau cu o ciocolată“.

Un gest firesc, pornit din inima unui tânăr care a trăit păe străzi 17 ani, care a cunoscut nevoile, foamea și lipsurile de tot felul și care nu uită, asemeni altora, de unde a plecat. Acțiunea se va desfășura astăzi la Caransebeș, acolo unde a găsit înțelegere și sprijin din partea edilului Felix Borcean, care i-a facilitat, prin aparatul propriu al primăriei, posibilitatea de a identifica 100 de persoane sărmane.

Reper24 intenționează să transmită live de la această acțiune, gestul unui om care zâmbește mereu și care speră să primească pentru gestul său, 100 de zâmbete. Nu e mult, dar nici puțin nu e. E un gest din care am putea să învățăm și noi, cei mulți, dar și cei ajunși prin voința noastră undeva mai sus și a căror situație materială nici nu se compară cu a tânîrului Emil Constantin și a familiei sale.

Dan AGACHE

Am scris ieri despre meniul bolnavilor din spital. Din Spitalul Județean de Urgență din Reșița. Citește aici articolul. Cele mai multe comentarii făceau trimitere la conducerea unității sanitare, la faptul că nimeni nu verifică aceste meniuri, că de cele mai multe ori pacienții se plâng, ba se mai plâng și medicii. După publicarea articolului am primit semnale diferite, semn că subiectul este de interes și trebuie aprofundat, ceea ce facem prin această știre. Este un prim pas care arată de fapt adevărul din spatele unui banal meniu de spital: neputința clasei politice. Nu fac referire la niciun partid politic sau alianță de guvernare, ci la întreaga clasă politică românească post decembristă.

Pentru a putea prezenta realitate și tristul adevăr ascuns în spatele unui banal meniu de spital, am stat de vorbă cu cel care asigură atât hrana cât și serviciile de spălătorie în SJUR, patronul unei firme din Brăila – Titan Edilitaria. Ați văzut cu siguranță mașinile acestei firme făcând necontenit drumuri către și de la unitățile sanitare din Reșița, din județ, dar și din țară. O societate comercială cu capital privat, a cărei activitate stă tocmai în prepararea celor 3 mese pentru pacienții internați, asigurarea serviciilor de spălătorie, nu doar a lenjeriei de pe paturile pacienților, ci și a echipamentului din sălile de operație, a celor internați pe secțiile în care este tratat noul tip virus care ne-a dat viața peste cap în ultimul an.

„Ceea ce pot să vă spun cu siguranță – a declarat pentru Reper 24 omul de afaceri care deține această societate – este că mâncare se prepară în condiții de igienă maximă, așa cum se vede și din aceste fotografii. Problema este alta și anume faptul că alocația de hrană pentru un pacient din România este de 10 lei pe zi, sumă din care trebuie plătit TVA-ul, iar din ceea ce rămâne trebuie să asigurăm 3 mese pe zi. În condițiile în care aportul de alimente necesar unui bolnav este strict reglementat de o comisie națională. Deci pe deoparte trebuie să ne asigurăm că o porție de mâncare conține exact ceea ce recomandă specialiștii, iar pe de altă parte trebuie să ne descurcăm cu suma aceasta care este infimă.

În penitenciarele din România, alocarea de hrană este mult mai consistentă decât în spitalele de stat și precizez spitalele de stat pentru că în cele private, alocările de hrană sunt de 30 – 35 de lei pentru o zi. În aceste condiții este normal să existe diferențe. În anul 2016, norma de hrană era la valoarea unui tichet de masă cu o diferență de doar câțiva bani, adică tot 10 lei. Acum un tichet de masă este de dublu, în timp ce pacienții beneficiază tot de 10 lei pe zi. Am avut nenumărate întâlniri cu miniștrii Finanțelor din România din toate Guvernele, cu cei ai Sănătății, cu directorii de spitale și președinții de Consilii Județene, dar din păcate nu s-a schimbat nimic și de 5 – 6 ani tariful este același.

Rezolvarea situației este în mâinile politicienilor; nu solicităm decât să se aloce pentru hrana celor din spitale, aceeași sumă cu cea a unui tichet de masă. Și mai este un aspect pe care doresc să-l menționez, de care puțină lume știe. Proprietarul unității sanitare ( primărie, consiliu județean) poate suplimenta legal normele de hrană cu 50%. Întrebarea este de unde, pentru că avem, în cazul spitalului din Reșița, facturi neachitate de 2 ani. Am făcut reeșalonări, mai întârzie și acestea, dar ce putem face“? - se întreabă omul de afaceri brăilean.

„An de an, bugetele unităților sanitare sunt tot mai mari, dar banii parcă se cheltuie fără folos; nu e treaba mea să judec pe nimeni, doar constat. Noi reușim să rămânem pe piață, pentru că nu am investit profitul în iahturi, case de vacanță sau mașini scumpe, nu. Noi am capitalizat profitul, ne-am diversificat afacerile și astfel reușim să supraviețuim. Politicienii știu dar nu fac nimic pentru asta“, adaugă acesta.

Patronul Titan Edilitaria a mai precizat pentru Reper 24, cu referire la nemulțumirea medicului Romeo Dumitrescu, autorul moral a acestei serii de articole, că societatea sa acordă, contra cost desigur, meniuri „A la carte“, contra sumei de 20 de lei, iar nemulțumirea domniei sale nu este deloc întemeiată. Am mai discutat despre condițiile de igienă din bucătăria Spitalului Județean din Reșița, condiții impecabile de altfel, de creșterea cheltuielilor în perioada de pandemie cu siguranța personalului din spălătorii și multe altele despre care veți afla mai multe într-una din emisiunile Reper 24 Live, la care domnia sa a promis că va fi prezent.

Până la urmă soluția acestei probleme se află în mâinile politicienilor, fie că sunt locali sau naționali. Atunci când ne întâlnim cu parlamentarii de Caraș-Severin nu ar fi rău să-i întrebăm și de alocația de hrană pentru bolnavi, așa cum cred că ar fi normal să-i chestionăm și despre medicamente, infecții nozocomiale, investiții în reabilitarea spitalelor vechi și termenele de punere în funcția a altora noi, de plicurile care se transferă dintr-un buzunar în altul și fiecare se face că nu vede nimic, dar și multe alte probleme stringente ale vieții noastre de zi cu zi. Noi i-am ales și așteptăm fapte nu vorbe, pentru că a trecut perioada campaniei electorale.

Dan AGACHE

De câteva luni, inimoşii voluntari ai asociaţiei „Lăbuţe prietenoase” fac eforturi pentru a asigura o viaţă mai bună căţeilor abandonaţi, astfel încât nevinovatele patrupede să nu încurce vieţile agitate ale oamenilor, şi în special ale oamenilor care nu îi iubesc.

„Ajutaţi-ne să ajutăm!” este mesajul adresat de membrii asociaţiei tuturor celor care au suflet şi pot ajuta necuvântătoarele abandonate, mai ales acum, în prag de iarnă, iar apelul lor n-a rămas fără ecou: printre cei care s-au grăbit să dea o mână de ajutor se află şi organizaţia cărăşeană a Partidului Ecologist Român. PER Caraş-Severin a donat zeci de saci de mâncare pentru câinii aflaţi în grija asociaţiei.

„Mulțumim pentru donație! Săptămâna trecută am avut plăcuta surpriză să primim 40 de saci de mâncare pentru căţeluşi, de la reprezentanții PER Caras-Severin. O promisiune concretizată în fapte! Pentru ei, doar faptele conteaza. Am vrea să vedem că și altora le pasă!“, este mesajul de mulţumire postat pe pagina de facebook a asociaţiei „Lăbuţe prietenoase”.

Redacția

Asociația Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte a organizat joi evenimentul de bilanț al campaniei umanitare „Mâinile Bucuriei”, campanie ce a adus alături mai mulți parteneri locali din municipiul Reșița, în perioada 16 martie – 1 iulie 2020.

„Dacă este să ne referim la cifre, pentru că este un moment de bilanț al campaniei, sigur că cifrele nu sunt tocmai relevante pentru că efortul acestei campanii și inima cu care s-a lucrat nu sunt exprimate în cifre, dar dacă este să vorbim în cifre campania a depășit în valoare 40.000 de lei, care înseamnă ajutoare alimentare, în cea mai mare parte, medicamente, facturi plătite în regim de urgență, dar undeva la 90% din cifra aceasta se concretizează în sprijin alimentar pentru cei peste 120 de beneficiari ai campaniei”, a declarat pr. Mihai Ciucur, coordonatorul  Centrului de Tineret Moniom și al campaniei „Mâinile Bucuriei”.

Citește și Tinerii de la ATOR au făcut cumpărături pentru bătrânii Reșiței. Jandarmii vin în ajutor cu plata facturilor

Durata campaniei a fost de 3 luni și jumătate, de la instaurarea stării de urgență și până în prezent, concretizată în aproape 3.000 de prânzuri calde pe care cei aproximativ 60 de voluntari le-au oferit zilnic.

Din cei 120 de beneficiari, mai bine de jumătate sunt persoane vârstnice, oameni care au rămas fără sprijin de orice fel, în locuințe, pe perioada pandemiei, persoane vârstnice, bolnave, singure, fără aparținători și în situație financiară precară.

Printre beneficiarii „Mâinilor bucuriei” s-au aflat și 15 familii cu mai mulți copii și cu probleme financiare, inclusiv persoane cu dizabilități.

Ca și surse de venit, cam 60% din valoarea campaniei provine dintr-un grant primit pe acest proiect, de 5.000 de euro, cu sprijinul Fundației Comunitare Banatul Montan, iar restul de 40% sunt fonduri obținute din donații, venite exclusiv de la persoane fizice care au decis să doneze de cele mai multe ori în anonimat sau au ales să sfințească la biserica din Moniom parchetele pe care voiau în mod normal să le dea de pomană și care au ajuns pe mesele beneficiarilor.

Citește și „Mâinile bucuriei” susținute de alte mâini! 5.000 de euro pentru masa caldă a celor pe care nu și-i asumă nimeni!

„Ca o concluzie, la Reșița a luat ființă un nou serviciu social, e adevărat că nu unul acreditat, este vorba de un serviciu „masa pe roți”, pentru că cea mai mare parte a campaniei, atunci când lucrurile s-au mai relaxat, s-a concretizat în a duce prânzuri calde la domiciliul beneficiarilor”, a mai declarat pr. Mihai Ciucur.

Nevoile beneficiarilor nu s-au încheiat odată cu relaxarea, ele încă există, sunt încă multe persoane care se hrănesc de cele mai multe ori doar din aceste prânzuri și se caută soluții, ne spun reprezentanții Centrului de Tineret Moniom, să continue campania.

„În fond, bătrânii Reșiței sunt cei care au clădit acest oraș și noi nu putem să rămânem indiferenți la boala, la neputința și la sărăcia lor. Este o datorie morală a comunității noastre de a le purta de grijă permanent. Foamea, singurătatea și boala nu sunt specifice doar perioadei de pandemie, sau stării de urgență, ci sunt stări care pentru unii sunt generalizate”, a declarat coordonatorul campaniei „Mâinile Bucuriei”, pr. Mihai Ciucur.

Campania a fost inițiată de voluntarii ATOR Banatul de Munte, în scopul sprijinirii categoriilor sociale vulnerabile și afectate de pandemia Covid 19 din municipiul Reșița și a fost susținută de mai multe instituții și organizații, printre care: Liga Studenților din cadrul UEM, Fundația Comunitară Banatul Montan, Direcția de Asistență Socială a Primăriei Municipiului Reșița, Asociația Guerilla Motors Reșița, Inspectoratul Județean de Jandarmi Caraș-Severin, Pizzeria Florio, Autonom Reșița, precum și de numeroase persoane fizice din municipiu și nu numai.

Toți cei implicați în acest proiect au fost răsplătiți cu diplome și distincții de recunoaștere pentru sprijinul și dedicarea lor.

Citește și: Portret de voluntar! Anita Radics, președinta „eroilor” care duc mai departe povestea „Mâinilor bucuriei”!

Lorena POENARU 

Cu cămările burdușite de zacuscă, dulcețuri și legume, cărășenii par să prefere stilul rudimentar de viață. Cel puțin asta reiese dintr-un top realizat de Ziarul Financiar. Nu numai că bate vântul prin restaurantele cărășene, dar acestea nici nu rezistă foarte mult pe piață.

În afara zonelor turistice, acolo unde românii dau năvala în cea mai mare parte a anului pentru a degusta câte o bunătate bănățeană, Caraș-Severinul nu abundă în restaurante. Acest lucru nu reprezintă chiar o lipsă, și asta pentru că studiile arată că mentalitatea și buzunarele cărășenilor nu se mulează deloc cu o cină luxoasă la un restaurant.

După cum se știe deja, Bucureștiul este cea mai puternică piaţă de restaurante din România. La o distanță destul de mare, dar venind puternic din urmă, recuperează și judeţele Cluj, Constanţa, Braşov şi Timiş, acestea având însă o piață a restaurantelor și de șase, până la nouă ori mai mică decât cea a Bucureștiului. Acest top a fost raportat la cifra de afaceri totală a firmelor din domeniu.

Situația pe anul 2013 arată astfel:

La polul opus se găsește și Caraș-Severinul, pierdut printre județele Ialomița, Sălaj și Călărași, cu încasări de până la 100 mai mici decât cele din capitală. Potrvit Ziarului Financiar, această situație se datorează în primul rând faptului că aceste județe se încadrează printre cele mai sărace la nivel național, cu rata șomajului ridicată, salarii la limita mediei naționale, și o mentalitate încă rămasă în urmă.

„Trebuie să recunosc că este greu să te menții, așa cum este greu să menții un orar bine stabilit pe ușă. Sunt multe zile, mai ales în timpul săptămânii, când putem număra clienții pe degete și ne întrebăm dacă se merită să mai deschidem mâine sau nu. Avem noroc cu zilele de weekend, atunci când văd că oamenii încep să prefere să se destindă la o masă în oraș decât să stea în fața aragazului. Dar nici aici nu puteam garantă că avem ca și clienți foarte mulți cetățeni ai stațiunii, pentru că vin și mulți turiști din alte colțuri ale țării”, a explicat unul dintre proprietarii de restaurante din Băile Herculane.

Cărășenii nu servesc cu plăcere nici produsele fast food

Chiar dacă lipsa deschiderii față de ieșirea la restaurant poate fi interpretată ca un aspect negativ al mentalității cărășene, faptul că județul nu salivează după produsele fast food nu poate fi decât lăudabil.

Marile companii de fast food nu au îndrăznit încă să de apropie de Caraș-Severin, reticent în cea mai mare parte la astfel de produse, iar cărășenii par să nu bată cu tacâmurile în masă după astfel de ,,specialități”.

Potrivit România Liberă, bucureștenii sunt cei care, atunci când nu mănâncă la restaurant, se îndoapă cu shaworma și kebab. Excluzând micile „bucătării” de fast food de cartier, în capitală există aproape 100 de localuri de astfel de produse, sub branduri recunoscute internațional.

Nici Constanța, Clujul, Argeșul, Brașovul, Timișul, și alte 16 județe nu se dezic de locurile fruntașe ocupate pe podiumul degustătorilor de fast food.

Alexandra JURCA