13 zimbri din Germania au fost aduși săptămâna aceasta la Măgura Zimbrilor din Armeniș. Coordonatorii proiectului de repopulare cu zimbri a zonei Munților Țarcu, Rewilding Europe și WWF România, susțin că fiecare animal  este valoros din punct de vedere genetic și este ales cu multă atenție de specialiști pentru a fi translocat și eliberat în acest habitat optim, Situl Natura 2000 Munții Țarcu.

„Cunoaștem arborele genealogic al fiecărui zimbru care este transportat. Spre exemplu, zimbrii care au ajuns acum provin din 9 rezervații și au petrecut aproape un an împreună pentru a forma grupuri sociale non-habituate cu prezența oamenilor în două rezervații: 10 exemplare în rezervația Springe și 3 în rezervația Donaumoos. Lucrăm cu peste 16 centre de reproduce și rezervații din Europa și ne consultăm cu numeroși specialiști pentru a identifica exemplarele de zimbru potrivite pentru a se alătura grupurilor aflate deja în libertate”, precizează Alexandra Sallay-Moșoi, manager tehnic în proiectul LIFE Re-Bison, WWF Romania.

Conform  coordonatorilor proiectului, obiectivul acestuia este de a crea o populație viabilă care se reproduce în sălbăticie și sprijină biodiversitatea zonei, dar reprezintă și o valoare culturală, un simbol care a permis oamenilor din comunități să redescopere frumusețea naturii care îi înconjoară, și să își dezvolte activități antreprenoriale bazate pe experiențe în natură.

Rangerii proiectului LIFE RE-Bison monitorizează cu atenție comportamentul zimbrilor pe o perioada de 21 de zile de carantină, timp în care noii-veniți se află într-un țarc de aclimatizare. Exemplarele sunt apoi eliberate în sălbăticie unde vor explora un teritoriu nou, bogat în păduri și pajiști.

„Aceste erbivore uriașe influențează în bine viața a peste 596 de specii de animale și 200 de specii de plante, deci conservarea pe termen lung a speciei zimbru este esențială pentru întregul ecosistem. De aceea este importantă fiecare decizie cu privire la realizarea unei populații viabile din punct de vedere genetic”, se arată într-un comunicat de presă transmis de WWF România.

Următorul transport va avea loc la finalul lunii mai și va conține 6 zimbri care provin din rezervația Avesta, Suedia. Toți zimbrii aduși de peste hotare se vor alătura celei mai mari populații de zimbri liberi din România, care acum este între 65 și 70 de exemplare.

Transporturile zimbrilor sunt posibile cu sprijinul Ministerului Mediului, Regiei Națională a Pădurilor – Romsilva, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Serviciul Teritorial Caraș-Severin, Gărzii Forestiere Județene Caraș-Severin, Direcției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Reșița, Primăriei comunei Armeniș și Ocolului Silvic Teregova.

Karina TINCUL

Județul Caraș-Severin găzduiește cea mai mare populația de zimbri în libertate din România. Iar populația de zimbri din Munții Țarcu, din vecinătatea comunei Armeniș, este în continuă creștere. Alți opt zimbri au ajuns săptămâna aceasta în zona de resălbăticire din Măgura Zimbrilor și peste câteva luni de acomodare se vor alătura celor peste 57 exemplare libere din Carpații Meridionali.

Inițiativa de repopulare cu zimbri a Rewilding Europe și WWF-România a ajuns la un număr record pentru România, care de 200 de ani nu a mai avut o asemenea populație numeroasă de zimbri în sălbăticie.

Cele 6 femele și 2 masculi de zimbru și-au început lungul drum către sălbăticie din 6 rezervații din Germania și Elveția (Wisentgehege Springe, Wisentgehege Donaumoos, Wildpark Bruderhaus, Nationalpark Kellerwald-Edersee, Nationalparkverwaltung Bayerischer Wald, Wisentgehege Hardehausen). Grupul de femele a fost găzduit de rezervația Springe timp de mai multe luni pentru a forma o turmă compactă și astfel a le mări șansele de adaptare într-un mediu nou. O echipă internațională de filmare a acompaniat transportul și va realiza un documentar despre cel mai mare mamifer terestru din Europa, informează reprezentanții WWF-România.

„Pregătirile pentru transport necesită multă atenție. De la selecția exemplarelor pentru a avea diversitate genetică, până la montarea colarelor și îmbarcarea lor, suntem cu totul focusați pe binele zimbrilor, pe șansa lor de a trăi în libertate”, mărturisește Florin Hălăștăuan, coordonatorul rangerilor.

Zimbrii sunt încă în perioada de năpârlire, dar în curând vor avea blana bogată și lucioasă. După perioada de aclimatizare, în care sunt atent monitorizați de rangeri și medicul veterinar, urmează eliberarea în zona de resălbăticire care le dă șansa să descopere un teritoriu nou și mozaicat, plin de păduri și pajiști. Porțile către sălbăticie se vor deschide peste câteva luni, iar zimbrii se vor alătura exemplarelor experimentate care se feresc de oameni.

Rangerii îi vor monitoriza prin semnalele GPS emise de colare, camere ascunse și mii de ore în teren pe urmele lor. Datele colectate sunt esențiale pentru a înțelege comportamentul și impactul lor asupra mediului, mai arată cei de la WWF-România.

foto&video: WWW-România

Karina TINCUL

Cea mai mare populație de zimbri liberi din România este în creștere, anunță reprezentanții WWF-România, după ce doi pui de zimbru au fost zăriți de rangerii proiectului LIFE Bison în turele de monitorizare din Munții Țarcu.

Conform celor de la WWF-România, în zona cunoscută sub numele de Măgura Zimbrilor, în vecinătatea comunei Armeniș, sunt acum peste 57 de zimbri liberi, dintre care cel puțin 12 născuți în sălbăticie. Puii fac parte din cel mai numeros grup văzut în sălbăticie, în România, de mai bine de 200 de ani, 24 de indivizi.

„Anul trecut s-au născut cel puțin 8 viței. Este cel mai mare număr văzut în Măgura Zimbrilor și sperăm că anul acesta vor fi și mai mulți care supraviețuiesc pentru a deveni adulți puternici” , precizează Daniel Hurduzeu, ranger în Măgura Zimbrilor, Armeniș.

La naștere, zimbrii cântăresc între 24-27 kg și se bucură de protecția și experiența uriașilor care pot ajunge până la 920 kg și măsura doi metri lungime. Puii se nasc de obicei vara și au suficient timp pentru a se acomoda mediului și să fie destul de puternici pentru a trece cu bine iarna, dar există excepții în care femelele dau naștere și iarna. Sarcina este de aproximativ nouă luni. Aceștia au blană roșiatică la naștere, dar după câteva luni, blana începe să se schimbe într-o nuanță ciocolatie și încep să năpârlească așa cum fac adulții. Culoarea și densitatea blănii de zimbru variază în funcție de anotimp.

„Nașterile în sălbăticie sunt un indicator important pentru proiectul de resălbăticire care ne spune că zimbrii s-au adaptat și prosperă în Carpații Meridionali, un mare succes pentru conservarea acestei specii vulnerabile și pentru biodiversitatea zonei”, precizează Marina Drugă, Manager proiect LIFE-Bison, WWF-România.

Odată răspândit în întreaga Europă, zimbrul european a fost dus la dispariție la începutul secolului al XX-lea prin vânătoare excesivă și pierderea habitatului. Începând cu anul 2014, programul de reintroducere a zimbrilor, în curs de desfășurare de către Rewilding Europe și WWF România, este cea mai mare încercare de acest gen din Carpații Meridionali.

Primele două transporturi au avut loc în 2014 și 2015 în Munții Țarcu, în vecinătatea comunei Armeniș. Transporturile s-au repetat apoi în fiecare an în cadrul proiectului LIFE Re-Bison finanțat de Comisia Europeană. În 2018 au fost eliberați încă 23 de zimbri în sălbăticie, iar anul trecut 11 exemplare. Obiectivul general al proiectului LIFE Bison este stabilirea unei populații sălbatice de zimbri viabilă din punct de vedere demografic și genetic în Carpații Meridionali.

foto: Cătălin Josan/WWF-România

Karina TINCUL

În acest weekend începe sezonul “Banat Brunch”, în Sat Bătrân, comuna Armeniș, un eveniment de gastronomie și experiențe locale menit să aducă turiști în inima satelor. Peste 10 organizații și autorități locale din regiune lucrează cot la cot pentru a dezvolta infrastructura și evenimentele ecoturistice care să crească popularitatea Banatului, mai ales în rândul iubitorilor de experiențe rurale și de natură.

Primul Banat Brunch, vine cu un program bogat pentru un weekend de neuitat – turism activ, cultural și un bufet tradițional al gugulanilor din comuna Armeniș, gazda unui proiect ambițios de reintroducere a zimbrilor în libertate inițiat de asociația WWF România.

În prima zi, sâmbătă, 1 iunie, se inaugurează primul centru de închiriere de mountainbike și e-bike din Banat, în Munții Semenic la Văliug. Tot mâine va fi și un tur ghidat e-bike cu plecare din Măgura Zimbrilor la ora 12:00 și care se încheie în Văliug în aceeași zi, tur în care participanții vor cunoaște cele două destinații și noile trasee de mountainbike din Munții Semenic și de la poalele Munților Țarcu.
A doua zi, duminică, 2 iunie, are loc bufetul gugulanilor servit la Sat Bătrân.

Bunătățile locale includ mălai bănățenesc cu mărar, branză și ceapă verde, balmaș, pită coaptă în șpoiert, zupă de găină ca la praznic, sarme cu curechi, carne de porc la chișcan, căzan de oaie, dulciurile din copilăria localnicilor precum foi cu mere și nostum pită, plus vedeta meniului, mațe fripte cu coleșă.

În aceeași zi, are loc un tur ghidat în vatra veche din Sat Bătrân, la pas prin sat și plimbare cu cal și căruța, tur ghidat pe mountainbike și inaugurarea traseelor de bicicletă locale realizate de asociația Măgura Zimbrilor și Primăria Armeniș, un atelier de preparare a cașului pentru copii și adulți, consignație cu obiecte din lada de zestre și piață cu produse locale.

Asociația fondatoare My Transylvania împreună cu Asociația pentru Dezvoltarea Turismului Timiș și organizații active din Timiș, Caraș Severin și Arad – WWF România, Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș, Bike Attack Reșița, Ponton Casa Baraj, The Village, Asociația Zarand și autoritățile locale din localitățile gazdă și-au unit forțele pentru un sezon întreg de experiențe culinare, ture de explorare a naturii și a satelor din Banat.

foto: descopera.ro

Elena FRANȚ

În perioada 17-28 august, WWF-România și Camposaz au organizat un atelier „design and build” multi-cultural la finalul căruia a reieșit un observator al peisajului și naturii sălbatice din Măgura Zimbrilor, Munții Țarcu.

Atelierul s-a derulat în cadrul proiectului LIFE-Bison, prin care WWF-România și Rewilding Europe depun eforturi pentru refacerea populației de zimbri liberi din sud-vestul țării, cu sprijin din partea Programului LIFE al Uniunii Europene. Cu acest nou observator, care este unic în regiune și în țară, infrastructura de vizitare din situl de reintroducere a zimbrului se mărește, oferind turiștilor și localnicilor o nouă modalitate de explorare și cunoaștere a zonei și, de asemenea, un loc de popas în treseele turistice de aici.

Zece zile de creație și construcție în mijlocul naturii din Munții Țarcu

Atelierul s-a desfășurat într-un amplasament izolat, în incinta unui sălaș neutilizat aparținând unei familii din Armeniș. Cei aproape 30 de participanți veniți din Italia, Olanda și România au stat la cort, în grădina sălașului, timp de 10 zile, și au lucrat zi de zi la proiectarea și construcția observatorului. Atelierul a urmat un proces pregătit dinainte, prin care s-a trecut gradual de la faza de cunoaștere a amplasamentului, cu caracteristicile lui naturale, la faza de ideație, pentru transformarea impresiilor reieșite din faza de explorare în posibile idei de proiectare, apoi la design și conceptualizare, urmând faza de construcție și finisare.

Coordonarea tehnică a atelierului și lucrărilor a fost asigurată de Camposaz, o organizație din Italia ce reunește arhitecți și designeri angajați în misiuni de activare și punere în valoare a unor spații publice cu însemnătate din orașe și localități din toată lumea. Colectivul aplică o abordare relativ nouă în arhitectură, cea de „design and build”, care are similitudini cu un flashmob. În această abordare, apărută ca reacție la abordarea clasică, scolastică și mai rigidă, un colectiv restrâns de arhitecți și designeri propun sau sunt convocați de diverse entități să organizeze ateliere practice multi-culturale în care tema proiectului este discutată în comun cu participanții  la atelier și soluția tehnică este creată și pusă în aplicare tot împreună, la fața locului. Această metodă permite integrarea unor perspective diferite în crearea soluției tehnice și integrarea construcției în peisaj până la cele mai fine detalii, dar și crearea sentimentului de apartenență la proiect și la cauza pe care o servește.

În cazul observatorului din Măgura Zimbrilor, proiectarea a pornit de la gândurile generate de experimentarea prin cele 5 simțuri a mediului înconjurător. Impresiile care s-au repetat s-au referit într-un fel sau altul la zona de trecere dintre pădure și câmpul deschis/deal, lucru ce face trimitere la mișcarea perpetuă a zimbrilor între aceste două tipuri de habitate și astfel la rolul lor în natură, de formare și menținere a unor ochiuri de pădure și de fertilizare a pajiștilor.

Această caracteristică importantă a speciei, surprinsă în mod spontan de participanți, a fost inclusă în tema proiectului, devenind unul dintre criteriile de validare a soluției tehnice finale. În echipe s-a trecut apoi la proiectarea unor prototipuri de structuri care apoi s-au analizat în „plen” și s-au ales din fiecare elementele ce urmau să formeze soluția câștigătoare. Construcția a început efectiv în cea de-a cincea zi și s-a finalizat duminică, 27 august.

Pe parcursul săptămânii, participanții au dezvoltat și montat în interiorul construcției și câteva piese din lemn, cu rol informativ, cum ar fi istoricul reîntoarcerii zimbrului, începând cu 2014 (anul primului transport de zimbri și cel mai mare din Europa de până acum), o hartă interactivă a peisajului ce se poate vedea din observator, o masă modulară cu simbolurile elementelor ce compun inițiativa de reintroducere a zimbrilor (comunitatea locală, produsele locale, turiștii, și sălbăticia reprezentată prin zimbri), și o mică instalație ce „vorbește” despre impactul zimbrilor în natură și relația dintre pădure și pajiște pe care ei o susțin.

Structura astfel realizată răspunde la nevoia de a avea o spațiu adăpostit de unde se pot observa zimbrii și peisajul din Munții Țarcu, un spațiu care să poată găzdui discuții cu grupuri de turiști și tineri de-ai locului sau tineri călători, și un spațiu care să pună în valoare zona de tranziție dintre pădure și spațiul deschis.

Structura este formată din mai multe module cu formă triunghiulară, între care și unul rezervat observării peisajului prin telescop, iar acoperișul în mai multe ape redă linia acoperișului unui sălaș tradițional din zonă, sugerând astfel respectul pentru cultura locală. Modul de realizare a pereților și acoperișului, cu scânduri depărtate, facilitează integrarea structurii în natură și creează un joc de lumini spectaculos, sugerând astfel respectul pentru natură și peisaj.

Un mod de lucru inclusiv, pentru soluții ingenioase și de durată

Alegerea în favoarea construirii observatorului în formulă colectivă decât prin contractarea unei firme ilustrează preferința echipei WWF pentru atragerea de talent și know-how din partea celor mai diverse cercuri și domenii de specialitate.

Aducerea împreună și implicarea celor mai diverși oameni decurge din complexitatea misiunii de reintroducere a zimbrilor în mediul natural, cu toate componentele acestei inițiative – educație, cercetare și monitorizare, dezvoltare locală, gestionarea conflictelor om-animale sălbatice, îmbunătățirea legislației, conservarea naturii. Spiritul inclusiv decurge și din dorința de a împuternici și capacita comunitățile locale și organizațiile mai mici sau în dezvoltare, pe de-o parte, și de a genera sau întări schimbări de paradigmă în rândul celor bine stabiliți pe piață, pe de altă parte, dar și din limitări de buget ce „obligă” la creativitate și gândire alternativă.

Diana RADU

În patrulele recente în Măgura Zimbrilor din Munții Țarcu, echipa de teren din cadrul WWF-România a constatat apariția a trei noi pui de zimbru, unul fătat în semi-libertate, iar alți doi fătați în libertate. Puii măresc efectivele de zimbri din această zonă, care au trecut până acum prin provocări mari legate de iernile lungi și cu zăpadă multă, boala limbii albastre, atacuri din partea altor specii sălbatice, comportament de reproducere dereglat din cauza istoricului în captivitate sau chiar lupte pentru stabilirea ierarhiilor.

Unul dintre viței a fost fătat în semi-libertate, iar sexul nu a fost încă determinat deoarece echipa de teren nu s-a apropiat, deoarece în abordarea aplicată în această inițiativă, contactele de la apropiere cu animalele pe perioada resălbăticirii sunt reduse la minim. Puiul a fost procreat în rezervația Avesta, Suedia, de unde a venit întregul grup de zimbri transportat în aprilie 2017 în Măgura Zimbrilor, Armeniș. Acesta a fost fătat în țarcul de resălbăticire a zimbrilor și este sănătos.

Ceilalți doi viței au fost procreati și fătați în libertate, în Măgura Zimbrilor. Nici în cazul lor nu a fost determinat sexul, pentru că nu pot fi văzuți de aproape, însă și aceștia sunt sănătoși.

„ A fost o întâlnire scurtă. Am avut informații de la colegii mei rangeri că e posibil să fie un nou-născut în zonă deoarece au văzut o urmă specifică. Femelele se izolează de turmă pentru a naște și nu părăsesc zona aleasă timp de câteva zile bune, așa că am mers țintit pe ideea că ar trebui încă să fie o femelă acolo cu puiul ei. După o verificare a zonei, am auzit zgomote specifice zimbrilor în vegetație și atunci m-am ascuns și am așteptat circa 45 de minute aproape nemișcat. La un moment dat am văzut la 30 de metri, în poieniță, doi viței însoțiți de mamele lor, am reușit să fac câteva fotografii și m-am bucurat de priveliște”, povestește Florin Hălăștăuan, Ofițer proiect LIFE-Bison, despre momentul găsirii puilor.

Fiind vorba de animale sălbatice, nici unul din cei trei pui nu va primi nume, spre deosebire de primul pui de zimbru născut în rezervația de la Armeniș. Botezat Prâslea, în urma unei consultări pe Facebook, micuțul nu a supraviețuit însă decât câteva săptămâni, murind în urma unui incident cu unul din zimbrii adulți.

Reintroducerea zimbrilor în Munții Țarcu se realizează în cadrul proiectului „Acțiuni urgente pentru refacerea populațiilor de zimbru în România”, implementat de WWF-România și Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE.

foto: Florin Hălăștăuan/WWF-România

Karina TINCUL

Impactul resălbăticirii zimbrului în Munții Țarcu va fi transpus în timp real pe o platformă online și prin intermediul unor instalații multimedia, parte dintr-un nou proiect inedit.

Ideea a fost implementată de WWF România împreună cu Modulab (Organizația Română pentru Drepturile de Utilizator), Asociația locală Măgura Zimbrilor din Armeniș și Primăria Armeniș. Acesta își propune să facă mai accesibilă știința din spatele conservării naturii sălbatice pentru toți cei interesați , prin intermediul inovațiilor artistice, a mixurilor de tehnologii, de hardware și software, de imagini și date prezentate în mod integrat și creativ.

Platforma online interactivă va permite iubitorilor de natură să vizualizeze dinamica adaptării zimbrilor la viața sălbatică, iar cele trei instalții interactive vor tranforma centrul de vizitare într-un spațiu trans-disciplinar de ecologie aplicată.

În acest spațiu, atât localnicii, cât și turiștii vor interacționa cu exponatele într-o experiență inedită pentru a învăța despre noul ecosistem ce se dezvoltă în cadrul zonei de resălbăticire, vor avea loc evenimente locale iar școlile din regiune vor putea folosi centrul proiecte extrașcolare.

Spre finalul proiectului, o echipă interdisciplinară formată din practicieni în electronică, arhitectură, design, sociologie și ecologie vor lucra împreună în cadrul unor sesiuni de lucru interactive pentru a explora noi moduri de monitorizare a faunei sălbatice și evaluare a acțiunilor de resălbăticire asupra mediului.

Săptămâna trecută s-a desfășurat prima întâlnire cu toată echipa proiectului la Armeniș, Măgura Zimbrilor: comunitatea locală a aflat mai multe despre instalații multimedia dezvoltate de echipa Modulab, meșterii locali s-au întâlnit cu arhitectul Ciprian Manda ce va coordona atelierele manufactură de mobilier, iar unul dintre artiștii grafici ce vor contribui la dezvoltarea centrului local a realizat documentarea fotografică a peisajului pe care îl va integra în pictura murală exterioară a centrului.

Alexandra JURCA