Luni, 4 decembrie, de Sfânta Mare Muceniță Varvara, ocrotitoarea minerilor, la Moldova Nouă au fost comemorați minerii ce și-au pierdut viața în timpul exercitării meseriei la mina de cupru din orașul de la malul Dunării.

Oficialități locale și județene, dar și localinicii au participat, luni, la slujba de pomenire a celor care și-au pierdut viața în mina de cupru de la Moldova Nouă. Slujba a fost oficiată de Presfinția Sa Părintele Episcop Lucian alături de un sobor de preoți. Prezent la manifestările de comemorare, edilul-șef al orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma, consideră că mineritul trebuie să reînvie la Moldova Nouă.

„Astăzi, cu durere în suflet, i-am comemorat pe cei care și-au pierdut viața în timpul activității profesionale ca și mineri ai Minei de cupru din orașul nostru. Cu durere și cu mare responsabilitate, în calitate de Primar, îmi doresc ca activitatea de minerit să reînvie în Moldova Nouă. Mineritul în zona noastră este o îndeletnicire străveche și nu sunt puțin cei care și-au dorit sa stăpânească aceasta zona doar pentru a profita de bogățiile subterane cu care Dumnezeu ne-a binecuvântat”

Primarul Torma nu a ezitat să-i taxeze pe cei pe care-i consideră vinovați de distrugerea industriei mineritului, identificându-i pe mulți ca fiind contemporani cu el, și l-a atacat dur pe pagina sa de facebook chiar pe prefectul județului, Matei Lupu, pe care l-a acuzat ca fiind unul din „călăii” Moldomin.

„Dar, întotdeauna exista la noi un «dar», am dovedit ca cei mai mari trădători am fost chiar noi în epoca modernă. O strategie națională de distrugere a mineritului coroborata cu localnicii, conducători ai Moldomin, au reușit sa pună cruce pe aceasta activitate în anul 2006. Astăzi, cu mare dezamăgire, am regăsit printre cei prezenți o parte din călăii Moldomin care cu un zâmbet transformat în rânjet mișelesc storc ultimele picături de bunătate din dragii noștri mineri-pensionari, stau ca niște «cocote masculine» la câteva poze de arhiva și pleacă mișelește către cei care le-au oferit «zăhărelul» după ce au distrus un oraș și, de ce nu, întreagă Clisură. Datorită acestei haite de flamanzi, orașul nostru a decăzut și sute de copii ai minerilor au fost obligați sa plece din oraș și să își câștige pâinea copiilor lor, departe de casa, departe de părinții lor și de pământul strămoșesc”, este de părere primarul M9, Adrian Torma.

Edilul-șef al orașului din Clisura Dunării consideră că soarta mineritului din zonă este una nemeritată și este convins că, prin patriotism local, activitatea mineră va putea fi reluată în viitorul apropiat.

„Este o soarta pe care Moldova Nouă nu o merită și eu sunt convins ca prin multă muncă, determinare, credință și patriotism local putem reînvia activitatea minieră în Moldova Nouă!”, este convingerea lui Adrian Torma.

Diana RADU

Cultura, graiul din Banat și credința în Dumnezeu și-au dat mâna ieri la Bocșa. Prea Sfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului a deschis spectacolul dedicat poeziei în grai străbun „Cred în tine, Doamne”.

Întâmpinat cu pâine și sare, episcopul a intrat alături de edilul-șef Eugen Cismăneanțu în incinta Casei de Cultură din Bocșa, acolo unde tinerii l-au așteptat cu poeme închinate lui Dumnezeu și creații artistice, reunite într-un volum inedit.

În judeţul Caraş-Severin, această manifestare dedicată poeziei în grai, dar şi a celei religioase, are deja tradiţie Bocşa fiind cea de-a treia localitate în care se organizează asemenea evenimente culturale, după Caransebeş şi Ohaba-Mâtnic.

Tocmai de aceea, Primăria oraşului Bocşa, Consiliul Local Bocşa, Casa Orăşenească de Cultură din Bocşa şi Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea” , împreună cu Episcopia Caransebeşului şi Asociaţia Scriitorilor în Grai Bănăţean şi-au unit eforturile în organizarea unui spectacol de poezie în grai bănăţean, poezie religioasă, muzică folk şi muzică religioasă, la care îşi dau concursul creatori din judeţ, dar şi din ţară.

Regalul de muzică și poezie a început cu binecuvântarea Prea Sfințitului Lucian, pentru ca bocșenii să intre în postul mare al Sărbătorilor Pascale cu inima și sufletul pline de pioșenie și pace.

„Ca de fiecare dată, acțiunile noastre la Bocșa ne produc atât nouă, cât și publicului prezent o plăcere deosebită. Acest eveniment aș spune că a fost unul deosebit, complex, un eveniment în care s-a combinat partea spirituală cu cea culturală și pe lângă aceasta am avut și plăcerea de a asculta muzică folk oferită nouă bocșenilor de un alt bocșean al nostru. Un eveniment pentru care va trebui pe viitor să ne aplecăm mai mult și sunt convins că vom avea succes în viitor, iar acest tip de evenimente nu se vor opri aici. Este lăudabil evenimentul de azi pentru că pe lângă partea spirituală, muzicală, ne-am delectat cu ceea ce putem spune că avem cel mai de preț în Banat, graiul bănățean, vorba moștenită de la străbunii noștri. Îi felicit pe organizatori și sunt convins că nu ne vom opri aici”, a explicat Eugen Cismăneanțu, primarul orașului Bocșa.

De asemenea, evenimentul a mai cuprins și lansările mai multor cărți şi reviste ale Asociaţiei Scriitorilor în Grai Bănăţean, publicul larg putând astfel să intre în contact direct cu mirifica lume a poeziei dialectale şi religioase.

Alexandra JURCA

În Vinerea din Săptămâna Luminată, în fiecare an, creştinii ortodocşi sărbătoresc “Izvorul Tămăduirii”. Sărbătoarea datează din secolul al V-lea, amintind de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiţiei, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare un izvor cu apă vindecatoare.

În acestă zi deosebită, în toate bisericile şi mănăstirile, după Sfanta Liturghie, se săvârşeste slujba de sfinţire a apei (aghiasma mică). În România există mai multe izvoare considerate ale tămăduirii, în jurul cărora, cu prilejul acestui praznic, mii şi mii de creştini vin să se împărtăşească din binefacerile apei sfinţite. Printre ele, izvorul de la Mănăstirea Sfântul Ilie de la Bocşa Vasiova, unde astăzi va sluji Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului.

La Reşiţa, credincioşilor le este oferită spre închinare, de astăzi, o icoană specială, copie pictată pe lemn a Maicii Domnului Pantanassa (Împărăteasă a toate), de la Sfânta mănăstire Vatopedi de pe Sfântul Munte Athos din Grecia, ne-a informat preotul paroh al Bisericii cu hramul “Schimbarea la faţă” – Govândari II Reşiţa, Nicolae Ioan Haţiegan. Site-ul dedicat vieţii religioase doxologia.ro explică faptul că Sfânta Icoană făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu „Pantanassa” a fost adusă la Mănăstirea Vatoped de către fericitul Gheronda Iosif Vatopedinul de la Nea Skiti. Mănăstirea Vatoped este una din cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos din Grecia și este situată în partea de nord-est a peninsulei. Monahii de aici duc viață de obște (comunitate monahală la comun). La fel ca în 1999, mănăstirea are 80 de călugări și ocupă al doilea loc în rang ierarhic între mănăstirile din Sfântul Munte. Această Icoană este cunoscută pentru multele minuni săvârșite, mai ales pentru vindecarea persoanelor care suferă de cancer. Există multe mărturii recente ale celor vindecați, după ce au participat la citirea Acatistului sau a Paraclisului Maicii Domului „Pantanassa” la mănăstire.

Din obiceiurile vechi

Se spune că în această zi este bine să ne spălăm cu roua şi să bem aghiasma, pentru a ne feri de boli sau chiar pentru a ne vindeca. Tot în această zi se curăţau şi se sfinţeau fântânile şi se găseau izvoare noi. Credinţa spune că fântânile sfinţite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca în perioadele fără ploi.

Laura PIPERIU

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Izvorul Tămăduirii la Manăstirea “Sfântul Ilie” din Bocşa Vasiova

 ____________________________________________________

Izvorul Tămăduirii-Biserica “Schimbarea la Faţă”, Reşiţa