În evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Caraș-Severin erau înregistrați la finele lunii octombrie 2017 un număr de 3134 persoane în căutarea unui loc de muncă, din care 1363 erau femei.

Dintre cele 3134 persoane, 1136 au beneficiat de indemnizație de șomaj, celelalte 1998 persoane fiind șomeri neindemnizați.

Această rată a șomajului înregistrată la finele lunii octombrie a fost de 2,67%, în creștere cu 0,14 pp față de luna anterioară. Mai exact, rata șomajului feminin a înregistrat valoarea de 2,13%, iar rata șomajului masculin a înregistrat valoarea de 1,51%.

În funcție de mediul de rezidență, 1096 dintre şomerii înregistrați luna trecută proveneau din mediul urban şi 2038 din mediul rural. Cei mai mulţi dintre ei aveau vârsta cuprinsă între 40–49 de ani (802), urmaţi de cei din grupa de vârstă 50-55 de ani (564) și grupa de varsta 30-39 de ani (502), la polul opus aflându-se persoanele cu varsta sub 25 de ani (415) si peste 55 de ani (386).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, șomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional aveau cea mai mare pondere în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Caraș-Severin (47,22%), urmați de şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal  (46,17%), în timp ce şomerii cu studii universitare reprezentau doar 6,60%.

Diana RADU

În evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Caraș-Severin erau înregistrați la finele lunii septembrie un număr de 2965 de persoane în căutarea unui loc de muncă, din care 1291 erau femei .

Dintre cele 2965 de persoane, doar 1072 au beneficiat de indemnizaie de șomaj, celelalte 1893 persoane fiind șomeri neindemnizați.

În funcție de mediul de rezidență, se pare că cei mai mulți dintre cărășenii șomeri provin din mediul rural și au vârsta cuprinsă între 40–49 de ani.

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, șomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au cea mai mare pondere în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Caraș-Severin (49,54%), urmati de şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal  (46,00%), în timp ce şomerii cu studii universitare reprezentau doar 4,45%.

Diana RADU

Concluziile trase în urma bursei locurilor de muncă pentru absolvenți, organizată vineri la Reșița, arată faptul că tinerii proaspăt ieșiți de pe băncile școlilor nu sunt foarte interesați de un loc de muncă local.

La eveniment au fost prezenți 42 de agenţi economici care au oferit 81 de locuri de muncă pentru absolvenți. O ofertă bogată pe care însă nu au venit s-o consulte decât 33 de persoane, dintre care doar 8 au fost selectate în vederea încadrării și doar una a fost angajată pe loc pe un post de informatician.

Asta în condițiile în care la această ediţie, locurile de muncă au fost variate, acoperind domenii diferite de activitate. Pentru persoanele cu studii superioare au fost oferite 18 locuri de munca, în calificările:  economist, asistent/specialist marketing și ingineri  de diferite specializări.

Atât agenţii economici, cât şi persoanele participante la burse au primit pliante care au conţinut informaţii referitoare la serviciile oferite, precum şi facilităţile de care pot beneficia atât somerii cât şi angajatorii, dacă apelează la serviciile Agenţiei.

Locurile de muncă rămase vacante în urma Bursei vor putea fi consultate la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Reşiţa, str. Traian Lalescu nr 17, unde vor fi emise repartiţii persoanelor ce întrunesc condiţiile impuse de angajatori.

Alexandra JURCA

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Caraş-Severin va organiza mâine, în data de 20 octombrie, începând cu ora 9, Bursa locurilor de muncă pentru, anul acesta, evenimentul fiind organizat doar la Reșița, în incinta Universității Eftimie Murgu (sala Campus Cafe).

Scopul acestei burse este acela de a facilita accesul absolvenților la posturile disponibile și de a face posibilă interacțiunea directă a acestora cu agenții economici. La bursă pot participa și celelalte categorii de persoane care nu au loc de muncă sau care doresc schimbarea acestuia.

Până la aceasta dată, din cei 111 agenți economici contactați,  25 vor oferi la bursă 68 de locuri de muncă pentru absolvenți, 15 dintre acestea fiind pentru studii superioare: economist, inginer sudor, inginer electromecanic, inginer calitate, inginer construcții, inginer industria alimentară, inginer automatist, sudor și asistent/specialist marketing.

Celelalte locuri de muncă oferite sunt în domenii variate: lucrător comercial, facturist, gestionar, operator calculator, cofetar, contabil, electrician, lăcătuș, brutar, sudor, operator fabricare mezeluri, manipulant mărfuri etc.

„Participarea la bursă va oferi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, pe lângă posibilitatea de a obține un job, și posibilitatea de a obține informații suplimentare referitoare la cursurile de formare profesională derulate de către AJOFM, la facilitățile acordate în cazul angajării și la ocuparea unui loc de muncă în străinătate prin intermediul rețelei EURES.

De asemenea, agenții economici vor putea obține informații despre măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă de care pot beneficia angajând persoane înregistrate în evidențele Agenției”, explică reprezentanții AJOFM Caraș-Severin.

Alexandra JURCA

Institutul Național de Statistică trage semnale alarmante în ceea ce privește diferența de ofertă de muncă dintre județe. Dacă în Transilvania, din 2011 până în prezent, s-a înregistrat o creștere constantă a locurilor de muncă cu până la 37%, în Caraș-Severin procentul maxim atinge 6 la sută.

Ilfov, Bistriţa-Năsăud, Timiş, Cluj şi Sibiu sunt pe primele cinci locuri la numărul de locuri de muncă nou-create în perioada 2011- 2017, cu un ritm de creştere între 24% şi 37%, faţă de o creştere medie naţională de 18%, arată datele Institutului Naţional de Statistică prelucrate de Ziarul Financiar.

De partea cealaltă, cu creşteri doar de 4- 6%, de trei ori mai mici decât me­dia naţională, sunt judeţele Gorj, Brăila, Caraş-Severin, Constanţa şi Vâlcea.

Dintre acestea, Caraș-Severinul, Gorjul și Brăila sau Caraş-Severin erau deja și în topul cu cei mai puţini angajaţi din economie raportat la populaţia totală.

Fenomentul a continuat din păcate și după ieșirea din criza economică, în 2011, astfel că divergenţa între Transilvania şi restul ţării a crescut simțitor în ultimii șase ani.

 „Cluj, Timiş sau Sibiu se află în topul judeţelor care au recuperat joburile pierdute în criză şi au făcut ulterior noi angajări, acestea fiind judeţele în care s-au făcut cele mai multe relocări de personal. Şi noi, şi alte companii din industrie am dus foarte mulţi oameni din alte zone în judeţele din vestul şi din centrul ţării, iar mulţi dintre ei au rămas să lucreze acolo“, a explicat, pentru Mediafax, Felix Toma, country manager în cadrul firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România şi Bulgaria.

Alexandra JURCA

La propunerea consilierilor social-democrați, autoritățile locale reșițene au aprobat un proiect care prevede acordarea de facilități tinerilor absolvenți de liceu care vor să se angajeze pe raza orașului și nu au un domiciliu stabil în Reșița.

Astfel, fie că este vorba despre absolvenți care au terminat studiile în Reșița, fie de cei care au terminat în alte orașe ale țării, fiecare va putea sta un an la unul dintre internatele școlare din municipiu dacă aleg să se angajeze aici.

„Ideea proiectului este să ajutăm absolvenții de liceu și școli profesionale să rămână în oraș în cazul în care doresc să se angajeze. Din păcate, chiriile la nivel de oraș sunt destul de mari. Prin acest mod am reuși să îi ajutăm măcar pe o perioadă de un an de zile până se integrează pe piața muncii. Le-am pus condiția să se angajeze pe raza municipiului Reșița și să aibă un contract de muncă de minim jumătate de normă, adică 4 ore pe zi”, explică social democrații din Consiliul Local Reșița.

La propunerea acestora, consilierii PNL au venit cu un amendament care să clarifice faptul că vor putea beneficia de aceste facilități doar acei absolvenți care nu au domiciliu stabil în Reșița.

Beneficiarii trebuie să fie proaspăt absolvenți și vor avea la dispoziție un an în care să se lanseze pe piața muncii. De asemenea, toți tinerii care se vor bucura de aceste facilități vor fi cazați în același internat, costurile pe care vor fi nevoiți să le achite fiind de 60 de lei pe lună.

De asemenea, aceștia vor face dovada angajării și a faptului că au continuitate în câmpul muncii din trei în trei luni, printr-o adeverință de la angajator și un extras din programul Inspectoratului Teritorial de Muncă.

„În aceste fel, se dorește atragerea și încurajarea tinerilor absolvenți din învățământul preuniversitar de stat spre un loc de muncă, aceștia urmând să aibă cheltuieli mici timp de un an de zile în ceea ce privește cazarea”, explică inițiatorii proiectului.

Alexandra JURCA

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Caraş-Severin a organizat în 20 octombrie Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi. Întâlnirea dintre angajatori şi absolvenţi a avut loc la Reşiţa, la Universitatea Eftimie Murgu.

Prezenţi la bursă au fost 20 agenţi economici, care au oferit absolvenţilor şi persoanelor în căutarea unui loc de muncă un număr de 126 locuri de muncă.

Si la această ediţie, locurile de muncă au fost variate, acoperind domenii diferite de activitate, cele mai multe fiind in domeniul comerţului , serviciilor şi confecţiilor.  Pentru persoanele cu studii superioare au fost oferite preponderent posturi de  inginer .

Situaţia  detaliată a organizării Bursei locurilor de muncă pentru absolvenţi din acest an este următoarea:

Atât agenţii economici, cât şi absolvenţii au primit la bursă pliante care au conţinut informaţii referitoare la serviciile oferite , precum şi facilităţile de care pot beneficia atât absolvenţii cât şi angajatorii, dacă apelează la serviciile Agenţiei.

Locurile de muncă rămase vacante în urma Bursei vor putea fi consultate la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Reşiţa, str. Traian Lalescu nr 17, precum şi la sediile Agenţiilor locale din judeţ , unde vor fi emise repartiţii persoanelor ce întrunesc condiţiile impuse de angajatori.

Alexandra JURCA

Prima investiție majoră realizată în parcul industrial din Reșița, zonă în care au fost investiți în urmă cu câțiva ani aproape 12 milioane de euro și care ulterior a fost practic lăsată de izbeliște, începe să prindă contur. Suedezii de la Autoliv au decis să se extindă în Reșița și să ridice aici o hală industrială și o clădire cu destinația de birouri, în cele două locații urmând să își desfășoare activitatea sute de persoane. 

„În prezent, sunt în curs de finalizare lucrările de construire a halei industriale în care va funcționa unul din punctele de producție ale companiei Autoliv România. Aceasta va cuprinde la parter o zonă de producție, o zonă de depozit și anexe iar la etaj spații tehnice și birouri. În cursul zilei de ieri, a fost turnată placa de beton utilizându-se o cantitate de 1.000 m3 de beton.

De asemenea, în curs de execuție se află lucrările de construire a clădirii unde vor funcționa birouri care va fi compusă la parter din birouri, grupuri sanitare și vestiarele aferente personalului lucrător iar la etaj se va amenaja o amplă sală de mese cu o terasă deschisă, zonă de birouri, săli de meeting și grupurile sanitare aferente”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei Reșița.

Conform reprezentanților administrației locale, suprafața totală a construcției este de 5.465 mp, urmând să fie realizate și toate anexele tehnice necesare bunei funcționări a clădirii (centrală termică, cameră pompe și rezervor incendiu etc.) și se va executa amenajarea terenului cu platformă deșeuri, protejată cu o copertină metalică, platforme pentru parcaje și zone cu rampe de încărcare/descărcare pentru autocamioane.

După terminarea lucrărilor, investitorii au de gând să mute întreaga activitate de pe zona în care se lucrează în prezent, pe cea nou construită. De asemenea, odată extins spațiul de lucru, Autoliv are în plan și noi angajări, urmând să fie create peste 700 de noi locuri de muncă.

Karina TINCUL

Pe lângă Autoliv, societate care a anunțat că din toamna acestui an va deschide la Reșița o hală nouă, și va aduce o ofertă de muncă de aproape 1.000 de noi locuri de muncă, alte cinci companii sunt în discuții cu autoritățile locale din Reșița și Caransebeș.

Trei dintre ele vizează municipiul Reșița, acolo unde Zona Industrială este deja în pregătiri pentru extinderea Autoliv.

„Mai suntem în discuții cu trei societăți, dar până nu ajungem la o înțelegere nu vreau să le divulg numele. Lucrul cel mai important este acela că după opt ani de zile, Zona Industrială a fost în sfârșit inaugurată, asta după ce a stat goală o perioadă lungă de timp în vreme ce noi am plătit aproape 170.000 de euro pe an pentru pază şi curent”, explică primarul Ioan Popa.

Primarul Popa este de părere că odată cu creșterea numărului de investitori în oraș, va crește automat și media de salarizare, și asta pentru că va interveni competiția între angajatori. La ora actuală, cu oferte de muncă puține și doar câțiva investitori, Reșița nu-și permite să spere la salarii prea mari.

TMD Friction pune la bătaie 500 de posturi vacante la Caransebeș

Despre extindere se vorbește și pe tărâmul gugulanilor, acolo unde TMD Friction are de gând să își mărească suprafața de lucru cu 2,5 hectare pentru care a și făcut deja o solicitare către municipalitate. Autoritățile locale din Caransebeș vor pune în discuție acest aspect chiar în aceste zile.

De asemenea, TMD Friction anunță și noi angajări, odată cu extinderea investiției, fiind anunțate până acum 500 de noi locuri de muncă.

Pe lângă TMD, primarul Felix Borcean a mai purtat recent discuții și cu un alt investitor irakian care ar fi interesat să își extindă afacerea la noi în județ.

Alexandra JURCA

Angajații Arsenalului, care riscă să petreacă Paștele fără a avea ce pune pe masă, s-au adunat ieri și fața societății pentru un protest spontan. Conform liderului de sindicat din cadrul companiei, Mihai Adrian Bașa, problema angajaților va fi prezentată astăzi prefectului județului, iar dacă situația nu se va rezolva în perioada următoare, salariații vor intra în grevă. „Marea problemă a angajaților de SC Arsenal Reșița este că s-a întârziat cu salariile 3 luni. Banii vin pe ordonanța 95 din 2002, iar datorită faptului că fostul ministru Vosganian a avut probleme cu DNA-ul, în Ministerul Economiei nu mai semnează nimeni nici o hârtie și din această cauză s-a ajuns la această întârziere”, a declarat astăzi în cadrul unei conferințe de presă Mihai Adrian Bașa. Potrivit acestuia, există promisiuni ca în câteva zile, să fie plătite salariile cel puțin pe lunile decembrie și ianuarie, urmând ca banii pe lunile februarie și martie să fie alocați în perioada următoare.

Arsenal SA, cea mai conservată unitate de producție de armament din România

Arsenal SA este cea mai conservată unitate de producție de armament din România, susțin Marian Apostol și Nicolae Drăgan, liderii celor două sindicate cărășene, Cartel Alfa și BNS. Cu toate acestea, nu se ia nici o decizie cu privire la viitorul acestei societăți, fie închiderea definitivă, fie reintrarea în procesul de producție.

Arsenal este o societate strategică, iar faptul că nu a fost închisă în ultimii 20 de ani, înseamnă că există planuri pentru aceasta, este de părere președintele Cartel Alfa Caraș-Severin, Marian Apostol, care și-a arătat nedumerirea cu privire la faptul că deși România este membră a NATO, în țara noastră nu se produce mai mult armament: „Pentru mine este un paradox să constat că Arsenalul rămâne în conservare permanentă iar noi ca și țară, membră a UE și a NATO, țară care poate să producă tunuri, asistăm cum Elveția, de exemplu, care nu face parte nici din UE nici din NATO,  produce tunuri cu care trebuie să se bată țările care fac parte din aceste două structuri. Care este logica? De ce sunt eu membru NATO atunci? De ce sunt membru al UE, în condițiile în care toate strategiile ce pot avea ca efect dezvoltare economică a României ne ocolesc”.

Conform lui Apostol, o mare parte a vinei pentru situația economică dezastruoasă în care se află Reșița sunt factorii politici, care nu conlucrează pentru binele orașului: „În permanență discutăm despre criza de locuri de muncă din Reșița, așteptăm să vină nu știu ce fabrică de cablaje care să se ofere o mie de locuri de muncă plătite cu 700 de lei pe lună, în condițiile în care pe de altă parte asistăm cu seninătate cum zone economice care ar putea să producă mai departe sunt închise. De ce? Din cauza decidenților politici din Caraș-Severin,  oamenii care au ajuns să se urască atât de mult, se vânează atât de mult, încât nu mai pot lucra împreună, nu mai putem da dovada unei solidarități la aceste nivel care să îi oblige pe cei de la București să ne aibă în calcul”.

Liderii sindicali au mai afirmat că o posibilă șansă de redresare pentru fosta fabrică de armament din Reșița o constituie comanda primită de România pentru construirea a 600-800 de mașini de luptă. Arsenalul a trimis deja o ofertă privind realizarea unei părți a tunurilor cu care vor fi echipate aceste mașini, ceea ce a duce la crearea a câteva sute de noi locuri de muncă, s-a precizat în cadrul conferinței de presă. În cazul în care fabrica nu va primi această comandă, societatea va avea o soartă foarte grea, a precizat și Nicolae Drăgan, conform căruia Arsenalul este „unica societate care mai poate să reprezinte marea industrie reșițeană”.

Karina TINCUL