Dacă acum câțiva ani municipiul de pe Bârzava nu stătea foarte bine în statistici privind calitatea vieții locuitorilor, astăzi pare că lucrurile s-au schimbat, și mai mult decât atât, au și un trend ascendent.

Confirmarea ascendenței nu o facem noi, ci chiar Banca Mondială care prin ultimul studiu făcut evidențiază o creștere substanțială a încrederii reșițenilor față de orașul lor.

„Proiectele și investițiile inițiate în ultimii ani au schimbat percepția publică față de calitatea vieții din municipiul nostru”, afirmă primarul Ioan Popa, la debutul celui de-al doilea mandat al său în fruntea administrației locale.

Edilul precizează că astăzi tot mai mulți locuitori spun că sunt mulțumiți de direcția în care se îndreaptă orașul, cu toate că mai există zone care îi stagnează ascendența.

„Departe de a fi un oraș perfect, Reșița mai are multe zone unde reșițenii consideră că este de lucrat. Spitalul Județean de Urgență rămâne, pe bună dreptate, un punct nevralgic. Accesarea fondurilor europene pentru îmbunătățirea serviciilor medicale și creșterea confortului pacienților trebuie să fie o prioritate pentru noua conducere a Consiliului Județean, într-un parteneriat real cu Primăria Reșița”, declară edilul municipiului.

Chiar dacă reșițenii încep să-și recâștige încrederea în orașul lor, Ioan Popa crede că pentru a ajunge în acel punct al calității vieții la care visează toți locuitorii, este nevoie de muncă în echipă.

„Îmbucurător pentru noi toți este că în studiul mai sus amintit, la întrebarea „ești mulțumit că locuiești în Reșița?”, răspunsurile ne plasează pe locul 10 din 41 de municipii măsurate. Este clar că reșițenii încep să aibă încredere că se poate. Dar pentru a reuși să ducem orașul nostru acolo unde ne dorim cu toții, este nevoie să continuăm proiectele începute, să atragem cât mai multe fonduri europene și, cel mai important, să facem echipă toți reșițenii: administrația publică, ONG-uri, asociații culturale/sportive, toți cei care pot pune umărul la modernizarea Capitalei Banatului Montan!”, mai spune edilul Reșiței.

Lorena POENARU

Populația județului Caraș-Severin a scăzut în aproximativ 25 de ani cu peste 45.000 de persoane, cifră comparabilă cu numărul de locuitori ai unui oraș de mărime medie, conform datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică. Și mai îngrijorătoare sunt cifrele cu privire la populația de vârstă preșcolară, care s-a diminuat în ultimii ani cu peste 15.000. Asta în timp ce speranța de viață la nivelul județului este în continuă creștere.

„Populația județului de după Revoluție este în continuă scădere. Dacă în 1993 aveam 373.000 de persoane, mă refer aici populația după domiciliu, în 2016 avem 327.000 de mii, deci a scăzut cu 46.000 de persoane. Care sunt cauzele care au dus la această scădere? O dată este soldul mișcării naturale, deci sporul natural negativ: în această perioadă, între 1992 și 2016, în medie, se nasc în jur de 3.000 de copii și mor 4.500 de persoane. Făcând diferența între născuții vii și decedați, în fiecare an, pierdem în jur de 1.500 de persoane, numai prin mișcare naturală. La aceasta se adaugă mișcarea migratorie în interiorul țării sau în alte țării”, a explicat directorul executiv al Direcției Județene de Statistică din Caraș-Severin, Gheorghe Petre.

Conform acestuia, un indicator care ar trebui să ne pună pe gânduri este cel referitor la numărul populației de vârstă preșcolară, care a scăzut dramatic în anii de după Revoluție.

„Se observă o scădere drastică a acestei populații. Dacă în 1992 aveam 22.800, deci aproape 23.000 de persoane de vârstă preșcolară, am ajuns în 2016 la 7.700, deci 15.100 nu mai sunt. Nu s-au mai născut copii care să intre în această grupă de vârstă”, a precizat Gheorghe Petre.

În ceea ce privește durata medie a vieții, aceasta a crescut în județul Caraș-Severin între 1990 și 2015, cu 6,78 ani la bărbați și cu 6,53 de ani la femei.

Karina TINCUL