Locomotivele Reșiței se degradează cu fiecare ploaie ce cade peste ele! Soluția oferită de arhitectul Andrei Puichiță: reconversia fostei hale de fabricație a locomotivelor cu aburi.

Cunoscutul arhitect american Richard Meier afirmă că atunci când este întrebat în ce crede cu adevărat, va spune mereu că în arhitectură. „Arhitectura este mama artelor. Îmi place să cred ca arhitectura conectează prezentul cu trecutul și tangibilul cu intangibilul.” Probabil că în aceeași zonă a trăirilor sau oarecum pe aproape se situează și tânărul arhitect Andrei Puichiță, în vârstă de 27 de ani, cel care și-a întors privirea spre orașul natal, Reșița, odată cu realizarea lucrării sale de diplomă, sau mai corect a proiectului său arhitectural, unul extrem de apreciat de comisia de examinare, care l-a plasat în topul lucrărilor.

Puichiță este absolvent al Facultății de Arhitectură și Urbanism, fiind actualmente arhitect junior la compania de arhitectură Andreescu și Gaivoronschi.

„Drumul fierului“ izvor de inspirație pentru arhitectul Puichiță

Trebuie remarcat faptul că Andrei Puichiță se simte atras de locurile în care s-a născut, a copilărit, a devenit adolescent dar și de istoria industrială pe care Reșița o are și cu care se poate mândri. În demersul său, tânărul a luat contact și cu celebra lucrare istorică a Banatului a lui Rudolf Gräf „Drumul Fierului“, cea care l-a marcat în scrierea proiectului. Reșița rămâne orașul de unde Puichiță s-a lansat spre arhitectură. Tocmai de aceea proiectul său arhitectural face trimitere directă spre zona industrială, fiind vorba de o reconversie a fostei hale de fabricație a locomotivelor cu aburi într-un muzeu al locomotivelor acoperit (foto). Aici ar urma să fie „cazate“ pe o perioadă nedeterminată, locomotivele care se regăsesc în actualul Parc de Locomotive în aer liber din zona Triaj a Reșiței.

L-am întrebat pe Andrei Puichiță de ce s-a întors cu gândul la Reșița și de ce acest subiect abordat: „Reșița are o istorie îndelungată și un potențial enorm. Trebuie să citești, să te informezi despre istoria acestor locuri ca să înțelegi cât de important este acest oraș. Iar potențialul acestor locuri trebuie valorificat. Am fost probabil ușor subiectiv și apropiat de orașul copilăriei mele prin ceea ce am realizat în acest proiect. E foarte trist că se încearcă declasarea acestei clădiri, Hala de fabricație a locomotivelor cu aburi, din monument de patrimoniu industrial de tip A, în cea de tip B, așa cum este ea astăzi, ajungând ulterior în clasarea monumentelor de tip C, care ar permite demolarea și vânzarea la fier vechi a acestei locații istorice pentru fabricarea de locomotive din România“, atrage atenția arhitectul Puichiță.

Întreaga clădire a fost construită din anul 1918 și până în 1922, spre finalul perioadei în care compania UCM Reșița de astăzi era deținută de STEG, este realizată pe structură metalică și este nituită, pereții portanți având o grosime de 120 cm!

Proiectul a fost gândit de arhitectul Andrei Puichiță, cu care Reper 24 a dialogat în exclusivitate, ca parte a cartierului Muncitoresc, deschis în permanență publicului. De asemenea, Puichiță atenționează asupra pericolului coroziunii și al procesului accentuat de ruginire în viitor al acestor locomotive, fiind permanent expuse contactului cu apa, ca urmare a condițiilor meteorologice precum precipitațiile sub formă de ploi, ninsori, de îngheț – dezgheț și altele. Odată introduse în noua hală, locomotivele ar fi ferite de intemperiile naturii, ca să nu mai vorbim că în actuala expunere nici hoții de fier vechi, într-o Reșiță sărăcită, nu le-au ocolit în ultimele decenii.

Totodată realizarea acestui proiect a ținut și de rațiuni economice, după cum ne-a precizat Andrei Puichiță. „Din motive economice, hala s-a realizat în proiectul meu din containere refolosite pentru păstrarea unei atmosfere vintage industriale“, ne-a declarat arhitectul Puichiță, tânărul care nu și-a uitat originile și căruia îi pasă de orașul unde a crescut și și-a format viziunea cutezătoare pe care o are astăzi.

Proiectul arhitectului Puichiță ar putea fi transpus în practică, dacă toți actorii implicați s-ar implica…

Despre aplicabilitatea acestui proiect arhitectural care ar schimba la față o zonă tristă a Reșiței de astăzi, despre modul în care s-ar putea vorbi despre finanțare, Andrei Puichiță ne-a mărturisit: „Desigur în acest proiect există o etapizare. În primul rând mutarea actualului Muzeu de Locomotive în incinta fostei hale de fabricație a locomotivelor care se află în patrimoniul UCM Reșița. Evident că fără interesul manifestat din partea administrației reșițene, acest proiect deziderat. Pentru ca acest proiect să fie unul eligibil este nevoie de un efort conjugat, dar nimic nu este imposibil”, susține cu încredere Andrei Puichiță, un arhitect cu care Reșița se poate mândri de pe-acum.

Trebuie menționat că arhitectul Andrei Puichiță a beneficiat de întregul sprijin al conducerii UCM Reșița pentru realizarea măsurătorilor și a tuturor datelor necesare preluate din teren.

În fapt, arhitectul Andrei Puichiță vizează o dublă perspectivă salutară prin proiectul său: salvarea de la degradare a locomotivelor reșițene, adevărate simboluri ale cetății de foc și evitarea demolării acestui obiectiv istoric, de patrimoniu cultural pe care îl reprezintă fosta Hală de fabricație a locomotivelor cu aburi.

Dacă mai spunem că proiectul de diplomă al arhitectului Andrei Puichiță a apărut în cea mai prestigioasă revistă de arhitectură fondată în România în anul 1905, intitulată sugestiv „Arhitectura“, atunci poate vom înțelege că talentul și strădania tânărului reșițean sunt demne de luat în seamă. Rămâne doar să urmărim cine îl va lua în seamă…

Mult succes, Andrei Puichiță!

Sergiu TABAN

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651099348583″]