Un proiect de hotărâre care ar fi adus un ultim omagiu regretatului istoric Liviu Groza a stârnit nemulțumirea mai multor caransebeșeni, aceștia cerându-i primarului să renunțe la proiect. Mai exact, edilulFelix Borcean le propunea luna trecută consilierilor locali să schimbe numele străzii Poiana din municipiu, urmând pe viitor aceasta să poarte numele celui considerat cel mai important istoric al Caransebeșului. Decizia a stârnit revolta celor care domiciliază sau au firme pe respectiva stradă, așa că Borcean a făcut un pas înapoi și a anunțat că va reveni asupra proiectului de hotărâre.

O parte a locuitorilor de pe strada Poiana au venit să își expună punctul de vedere în fața aleșilor locali în ultima ședință de CL, insistând ca primarul Borcean să renunțe la decizia de modificare a numelui străzii, motivând că acest lucru ar atrage după sine și necesitatea de schimbare a tuturor actelor de identitate.

„Sunt şi câteva firme pe aceea stradă, există şi un cabinet de medicină de familie care are în grijă aproximativ 800 de pacienți. Argumentele mi s-au părut suficient de solide. Urmează ca, într-o viitoare şedinţă a Consiliului Local, fie că este ordinară sau extraordinară, să propun anularea hotărârii care prevedea schimbarea numelui acestei străzi. În viitor, cred că ar fi bine să ne concentrăm la atribuirea unor nume de străzi noi care apar în peisajul municipiului, şi nu să le schimbăm pe cele existente. Sunt suficiente străzi în formare care pot primi denumirea unor personalități”, a explicat Felix Borcean.

Edilul a adăugat că nu abandonează ideea ca o stradă din municipiul Caransebeș să poarte numele istoricului Liviu Groza, o personalitate care și-a pus amprenta asupra vieții culturale a orașului și care nu merită să intre în uitare.

Karina TINCUL

Col. (r) Liviu Groza a fost condus pe ultimul drum luni, cu onoruri militare. Cel al cărui nume este sinonim cu istoria oraşului de pe malurile Timişului şi Sebeşului a încetat din viaţă sâmbătă, 23 septembrie, la Spitalul Municipal de Urgenţă din Caransebeş, la vârsta de 85 de ani.

Trupul neînsufleţit al bătrânului colonel a fost dus de la Capela Cimitirului „Sf. Ioan Botezătorul”, la Catedrala „Sf. Mare Mc. Gheorghe”, unde a fost întâmpinat de o gardă de onoare şi a avut loc slujba de înmormântare, oficiată de un sobor de 10 preoţi, în frunte cu arh. Casian Ruşeţ, consilier cultural al Episcopiei Caransebeş. Au fost prezenţi reprezentanţi ai administraţiei locale, generali şi ofiţeri ai Armatei Române, conducători de instituţii culturale din Caransebeş şi Reşiţa cu care col. (r) Liviu Groza a colaborat de-a lungul timpului, cadre didactice, prieteni şi vecini.

După slujbă, protopopul Caransebeşului, Florin Ciucur, a dat citire mesajului PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului. În continuare, primarul Felix Borcean şi-a exprimat regretul pentru pierderea suferită de întreaga comunitate, adăugând că s-a numărat printre cei care l-au vizitat pe istoric în ultima perioadă, când acesta nu credea că-şi va vedea împlinită ultima dorinţă, aceea de a lua parte la Centenarul Unirii şi a-şi lansa ultima carte. „Am încercat să-l încurajez, însă Dumnezeu a avut alte planuri cu domnul colonel. Ştiu însă că anul viitor, la 1 Decembrie, el va fi acolo, lângă noi”.

În continuare, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Adrian Ardeţ, a citit mesajul prorectorului Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Bolovan, precum şi condoleanţele exprimate de o serie de istorici de la alte universităţi din România, iar Ovidiu-Laurenţiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean Caraş-Severin al Arhivelor Naţionale, a ţinut să vorbească despre o altă latură a reputatului istoric, aceea de colecţionar, unul dintre cei mai mari pe care i-a cunoscut în viaţa sa. În încheiere, a ţinut un scurt discurs gen. Nicolae Dobra, fost prieten şi colaborator al istoricului caransebeşean.

De la Catedrala „Sf. Mare Mc. Gheorghe”, cortegiul funerar s-a deplasat la Cimitirul „Sf. Ioan Botezătorul”, col. (r) Liviu Groza a fost înhumat pe acordurile muzicii militare, iar o grupă de militari i-a dat pentru ultima oară onorul, trăgând trei salve de armă.

Cosmin VLAD

Sâmbătă, la orele amiezii, reputatul istoric caransebeşean Liviu Groza a încetat din viaţă, la vârsta de 85 de ani, la Spitalul Municipal de Urgenţă din Caransebeş, ca urmare a recidivei unei mai vechi afecţiuni.

Liviu Groza s-a născut la Caransebeş, în data de 10 iulie 1932, şi a absolvit Liceul „Traian Doda” în anul 1951. În tinereţe, a dorit să ajungă medic chirurg, însă în cele din urmă a optat pentru cariera militară. Ca urmare a legăturilor pe care le-a avut cu arheologul Constantin Daicoviciu şi cu prof. univ. dr. Radu Vulpe, drumul vieţii sale a făcut o cotitură, pornind spre studierea tainelor istoriei. Ulterior, Liviu Groza a urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de la Sibiu şi ale Facultăţii de Istorie, fapt ce l-a ajutat să se consacre studiului în domeniul istoriei militare. A activat în Garnizoana Caransebeş până în anul 1987, când a trecut în rezervă.

În anul 1989, Liviu Groza a avut prilejul să ducă o intensă activitate de cercetare la Arhivele de Război din Viena. A studiat cu acest prilej o serie de documente referitoare la istoria militară a Banatului, pe care le-a făcut publice în cele 56 de cărţi, între care un loc aparte îl ocupă cele zece volume intitulate „Restituiri Istorice“. A susţinut numeroase expuneri în cadrul unor simpozioane, conferinţe, interviuri la radio şi televiziune, şi a colaborat la diverse reviste din ţară şi străinătate, unde a publicat peste 100 de articole de specialitate. Colaborarea cu istorici de prestigiu precum Hadrian Daicoviciu, Ioan Piso, Gheorghe Lazarovici, Doina Benea, Costin Feneşan, Valeriu Leu, Constantin Pop şi încă mulţi alţii, i-a fost benefică pentru clarificarea unor probleme mai puţin cunoscute în istoria militară a Banatului.

Pentru întreaga sa activitate, Liviu Groza a fost distins de mai multe instituţii şi organizaţii cu diplome de excelenţă.

Comunitatea caransebeşeană, precum şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin, i-au conferit titlul de Cetăţean de Onoare. Totodată, omul de cultură a mai fost recompensat cu distincţii similare şi în localităţile Reşiţa, Orşova, Băile Herculane, Obreja, Eftimie Murgu şi Sacu.

Astfel, au rezultat mai multe scrieri de specialitate, între care se remarcă cele zece volume din „Restituiri Istorice”, precum şi titlurile „Contribuţii la monografia Caransebeşului”, „Batalionul 2 Grăniceresc de Gardă din Caransebeş”, „Biserica strămoşească în Banatul grăniceresc”, „Oameni care au fost”, „Legendă şi istorie în Valea Almăjului”, „Statuile din Caransebeş”, „Din amintirile unui dezertor”, „Simboluri ornamentale pe casele din municipiul Caransebeş”, „Contribuţii la istoria Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş”, „Lupta de la Lugoj”, „Gheorghe Bona – un caransebeşean pe nedrept dat uitării”, „Caransebeşul şi Marea Unire” sau cartea intitulată „Aspecte din activitatea Regimentului de Graniță Româno-Bănățean Nr. 13 din Caransebeș”, lansat recent.

Liviu Groza a amenajat într-una dintre încăperile imobilului unde domiciliază o inedită expoziţie cu caracter permanent. Aceasta prezintă aspecte deosebit de importante din viaţa reputatului scriitor şi cuprinde fotografii, documente, obiecte personale, medalii jubiliare şi decoraţii militare ce i-au fost conferite în perioada sa de activitate, şi a aşezat central, în cadrul spaţiului expoziţional, o fotografie personală elocventă, iar sub aceasta, crezul după care s-a călăuzit în viaţă: „Am muncit toată viaţa ca să trăiesc şi după moartea mea”.

Conform acestei convingeri, el lucra la un nou volum, referitor la municipiul Caransebeş și la Marea Unire, care era aproape finalizat și pe care intenţiona să îl lanseze anul viitor, cu prilejul aniversării centenarului celui mai important act istoric național.

Cosmin VLAD

Luni, 10 iulie, istoricul caransebeşean Liviu Groza a împlinit 85 de ani, avându-i ca oaspeţi pe primarul Felix Borcean şi şefa sa de cabinet, Diana Ţârdea, directorul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu, precum şi Adrian Ardeţ, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, senatorul Marcel Vela felicitându-l la telefon.

Reputatul istoric a recunoscut că nu a crezut că va ajunge la 85 de ani, şi nici la 56 de volume publicate. În momentul de faţă, el lucrează la o nouă carte, „Caransebeşul şi Marea Unire”, şi i-a adresat primarului rugămintea de a scrierie prefaţa acestui volum. „Lucrarea va apărea anul viitor, exact când se împlinesc 100 de ani de la acest eveniment, la care cea mai mare delegaţie care a participat din Banat, de 150 de persoane, a fost cea din Caransebeş. Am reuşit să-i găsesc nominal pe toţi aceia care au luat parte, din oraşul nostru, la Marea Unire, cu Steagul României, şi acest lucru trebuie scos în evidenţă. De ce să fim modeşti, şi să nu arătăm lumii că în Caransebeş s-a lucrat, s-a muncit pentru Marea Unire? Un capitol al cărţii este dedicat personalităţilor caransebeşene care au militat pentru înfăptuirea acestui act, cu fotografiile lor şi cu microbiografiile tuturor, în frunte cu Miron Cristea. Să nu uităm că în delegaţia de cinci persoane care a plecat la Bucureşti cu Rezoluţia Unirii s-au aflat şi doi caransebeşeni – Miron Cristea şi Cornel Corneanu”.

Liviu Groza le-a mai arătat oaspeţilor o cutie plină cu manuscrise, pe care, după ce el nu va mai fi, îi roagă pe reprezentanţii administraţiei locale şi pe prietenii apropiaţi să le publice. „Aici este adevărata istorie a oamenilor din Caransebeş. Cu Constantin Daicoviciu, cu academicianul Condurachi, cu Hadrian Daicoviciu, care cu toţii au stat pe scaunele pe care staţi dumneavoastră acum”, a mai spus Liviu Groza.

Cosmin VLAD

Luni, 10 iulie, reputatul istoric caransebeşean Liviu Groza va împlini a 85 de ani. Momentul va fi sărbătorit acasă, unde îşi aşteaptă prietenii, colaboratorii, dar şi pe reprezentanţii administraţiei locale a municipiului.

Liviu Groza s-a născut la Caransebeş în data de 10 iulie 1932 şi a absolvit Liceul „Traian Doda” în anul 1951. În tinereţe, şi-a dorit să ajungă medic chirurg, însă vremurile i-au fost potrivnice pentru împlinirea acestor năzuinţe, fiind nevoit să îmbrăţişeze meseria armelor. A fost un ofiţer conştiincios al Armatei Române, dar neîmpăcat cu gândul că nu s-a realizat profesional aşa cum ar fi dorit.

Pe parcursul vieții, reputatul istoric a scris nu mai puţin de 56 de volume de specialitate.

Cosmin VLAD

După prezentarea, miercuri, în Aula Primăriei Caransebeş, a celor trei cărţi semnate de prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, joi, la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din municipiu s-a desfăşurat acţiunea intitulată generic „Omagiu istoricului col. (r) Liviu Groza, la 85 de ani”.

Manifestarea a debutat în Aula Musei Caransebesiensis, la ora 9, cu deschiderea Colocviului Naţional al Regimentelor de Graniţă, ajuns la cea de a V-a ediţie, după care a avut loc lansarea cărţii „Regimentul I Românesc de Graniţă (Nr. 16) din Transilvania, de la înfiinţare până la sfârşitul Războaielor Napoleoniene (1762-1815)”, volum apărut sub semnătura istoricului Costin Feneşan, cartea fiind prezentată de managerul muzeului caransebeşean, Adrian Ardeţ.

„La Caransebeş, chiar în clădirea muzeului, şi-a avut sediul Regimentul Nr. 13 Româno-Bănăţean, constituit după 1765, prin Patenta Imperială semnată de Maria Tereza. El a existat până în anul 1872, când autorităţile maghiare au desfiinţat cordonul de graniţă, dar grănicerii şi-au continuat activitatea prin Comunitatea de Avere, prin Batalionul Grăniceresc constituit în 1930 şi au ajuns până în zilele noastre prin acest muzeu. Astăzi avem plăcerea de a avea invitaţi de seamă la acest colocviu, oameni care se apleacă asupra studierii acestor Regimente de Graniţă”, a spus Adrian Ardeţ în deschiderea lucrărilor colocviului.

Au susţinut comunicări prof. univ. Miodrag Milin, de la Universitatea de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Vasile Dudaş, de la Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara, figură proeminentă a istoriografiei contemporane, Carmen Albert, de la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, Laurenţiu-Ovidiu Roşu, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş, Maria Gherguţă, Florina Fara, Adrian Ardeţ, Cristina Borlovan şi Constantin Brătescu.

Liviu Groza şi-a „ţinut” ziua după-amiază, în Aula Musei Caransebesiensis, invitaţi fiind istorici, colaboratori, prieteni ai sărbătoritului, dar şi reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, precum şi ai clerului, ori conducători de instituţii, care au asistat la lansarea volumului „Aspecte din activitatea Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş”.

„Domnul colonel nu mai este demult un simplu personaj al municipiului nostru, al judeţului sau al Banatului, loc care îi este atât de drag. Liviu Groza este o legendă… Domnule colonel, eu vreau să vă mulţumesc că ne sunteţi contemporan, că faceţi parte din viaţa noastră, că ne permiteţi să stăm alături de dumneavoastră, la această masă, ceea ce e o mare onoare pentru mine. Ţin să îi urez «La mulţi ani!» încă de pe acum, chiar dacă abia în luna iunie domnia-sa va împlini 85 de ani”, a spus primarul Felix Borcean, oferindu-i venerabilului istoric un buchet alcătuit din 85 de flori.

După mesajul de felicitare transmis de conducerea Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, managerul muzeului, Adrian Ardeţ, i-a înmânat lui Liviu Groza, din partea prestigioasei unităţi de învăţământ superior, o distincţie pentru contribuţia adusă la cercetarea istoriei Banatului şi promovarea culturii româneşti.

În continuare, l-au felicitat pe reputatul istoric, oferindu-i diplome, reprezentanţii Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă, Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” din Reşiţa, Casei Corpului Didactic, dar şi foşti colegi şi actuali prieteni, printre care Gen. Adrian Marinescu, istoricul Gheorghe Lazarovici, pictorul naiv şi scriitorul Mihai Vintilă, sau prof. univ. dr. Ilie Cristescu.

Prezentarea cărţii a fost făcută de Adrian Ardeţ, care, după ce a vorbit despre cele 15 capitole ale volumului lansat, a adăugat: „Cartea este însoţită de un rezumat în limba germană şi o postfaţă care conţine mulţumiri adresate celor care l-au ajutat în definitivarea acestui proiect. Volumul este ilustrat printr-o serie de fotografii şi documente originale, pe care autorul le interpretează şi le comentează. Este o carte care te invită la lectură, o carte adresată atât publicului specialist, cât şi celui neavizat în probleme legate de istoria militară a Regimentului de Graniţă”.

În încheiere, col. (r) Liviu Groza a menţionat că în acest volum abordează puţin altfel decât a făcut-o până acum istoria Regimentului de Graniţă Nr. 13, în sensul că nu mai insistă pe partea militară a subiectului, ci vorbeşte despre căsătoriile în Graniţă sau despre organizarea sanitară, un loc central ocupând capitolele dedicate Generalului Traian Doda.

Cosmin VLAD

În semn de apreciere pentru întreaga activitate a reputatului istoric din urbea de pe malurile Timişului şi Sebeşului, Liviu Groza, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş va organiza în data de 4 mai o serie de manifestări care se vor întinde pe tot parcursul zilei de joi.

Astfel, Aula Musei Caransebesiensis va găzdui evenimentul intitulat generic „Omagiu istoricului col. (r) Liviu Groza, la aniversarea a 85 de ani de viaţă”. După cuvântul de salut al oficialităţilor, programat la ora 9, va fi lansată cartea „Regimentul I Românesc de Graniţă (Nr. 16) din Transilvania, de la înfiinţare până la sfârşitul Războaielor Napoleoniene (1762-1813)”, ediţie, traducere, studiu introductiv, note explicative şi anexe, de Costin Feneşan, prezentarea volumului urmând să fie făcută de Adrian Ardeţ, managerul muzeului caransebeşean. De la ora 10.30, este programtă conferinţa susţinută de prof. dr. Miodrag Milin, urmată de o sesiune de comunicări în cadrul căreia specialişti din domeniul istoric, dar nu numai, vor aduce în discuţie o serie de aspecte legate de activitatea Regimentelor româneşti de graniţă.

De la ora 17, în aceeaşi sală a muzeului, va avea loc lansarea cărţii „Aspecte din activitatea Regimentului de Graniţă Româno-Bănăţean Nr. 13 din Caransebeş”, volumul cu numărul 56 semnat de reputatului istoric Liviu Groza, a spus Cristina Borlovan, referent la muzeul din Caransebeş, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc vineri, 28 aprilie, la sediul instituţiei.

Istoricul ne-a declarat că, datorită stării precare a sănătăţii, îşi va întrerupe o perioadă activitatea.

„Nu mă voi opri, însă, şi, fiindcă anul viitor se împlinesc 100 de ani de la importantul act istoric din 1918, lucrez la o carte destul de voluminoasă, intitulată «Caransebeşul şi Marea Unire». Până în prezent am terminat cinci capitole, mai am de scris patru, şi cartea va pleca foarte repede la tipografie, pentru că vreau să o văd publicată, fiindcă e o mândrie a mea faptul că am contribuit la relatarea acestui eveniment, deoarece nu trebuie uitat un aspect, acela că delegaţia de la Caransebeş a fost cea mai mare din Banat care a participat la Alba Iulia, ea numărând peste 150 de persoane. Or, asta mă obligă să scriu această carte şi să o pun la dispoziţia publicului”, a mai spus col. (r) Liviu Groza.

Cosmin VLAD

În cadrul recentei manifestări organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Naţionale a Culturii Române la Muzeul caransebeşean, reputatul istoric Liviu Groza a vorbit despre istoria Imnului oraşului, dar a ţinut să facă şi câteva precizări referitoare la documentele legate de Regimentul de Graniţă, aflate în colecţia sa particulară.

„Vreau să donez Muzeului tot ceea ce este legat de istoria Regimentului de Graniţă, în aşa fel încât să arătăm că acest Regiment a fost unul deosebit de important. Ce mi se pare interesant e faptul că aceşti grăniceri bănăţeni au slujit cu credinţă Curtea de la Viena, au fost supuşi în totalitate regimului militar, dar nu au uitat niciodată că sunt români. Tocmai acest lucru vreau să-l scot în evidenţă, împreună cu directorul muzeului, Adrian Ardeţ, respectiv activitatea grănicerilor bănăţeni depusă pentru păstrarea fiinţei naţionale şi a purităţii limbii române.

Acest lucru mă obligă ca, la cei 83 de ani ai mei, să donez tot ceea ce deţin în legătură cu acest deosebit de important Regiment de Graniţă, care a stat în cazarma în care îşi desfăşoară acum activitatea Muzeul caransebeşean. Aş mai adăuga că Regele Carol al II-lea, tocmai ca să păstreze această tradiţie grănicerească, a înfiinţat, în 1933, Batalionul II Grăniceresc, care a avut cazarma tot în această clădire, una în care, aşa cum se vede, s-a scris multă istorie”, a spus Liviu Groza.

Istoricul a adăugat că donaţia va consta în hărţi, documente, fotografii, cărţi, dar şi alte obiecte, ea fiind, de fapt, al doilea gest de acest fel, Liviu Groza mai donând Muzeului, în urmă cu câteva luni, o parte din colecţia sa referitoare la Cetăţile din Culoarul Timiş-Cerna.

Cosmin VLAD

Cu prilejul Zilei naționale a Culturii Române, sărbătorită în 15 ianuarie, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin și în colaborare cu Colegiul Naţional ,,Traian Doda’’ din Caransebeş, a organizat în Sala „Constantin Daicoviciu” a instituţiei de cultură un eveniment amplu, menit să marcheze aşa cum se cuvine  acest moment.

Acţiunea a debutat prin prezentarea Imnului municipiului Caransebeş, al cărui text este semnat de G.D. Bălteanu, muzica aparținându-i lui Antoniu Sequens, de către venerabilul istoric Liviu Groza.

„Învăţătorul Gheorghe Băltean a fost originar din Topleţ, după terminarea Şcolii din Caransebeş fiind repartizat la Jdioara. Acesta a şi fost motivul pentru care a fost delegate cu drept de vot, din partea Lugojului, la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918. Impresionat de acest eveniment măreţ, a scris o poezie deosebit de frumoasă, legată de această unitate naţională. Al doilea element care participă la Imn, dând viaţă poeziei, a fost prof. Antoniu Sequens, care a pus pe note această poezie.

În anul 2003, Consiliul Local Caransebeş a hotărât să se adopte Stema oraşului, Steagul şi Imnul municipiului Caransebeş. În acel an, în Aula «1 Decembrie 1918» a Primăriei s-a cântat pentru prima dată acest Imn, de către Corul Institutului Teologic din Timişoara, condus de prof. univ. dr. Nicolae Beleanu, care a fost şi directorului Seminarului Teologic din Caransebeş”, a explicat Liviu Groza.

Cosmin VLAD

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a găzduit sâmbătă, 14 noiembrie, un adevărat eveniment cultural – vernisajul expoziţiei „Cetăţile din Culoarul Timiş-Cerna – Istorie şi legendă”, cu documente aflate în colecţia particulară a venerabilului istoric Liviu Groza.

La manifestare, una aşteptată, de altfel, cu mare interes, au fost prezenţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai Serviciului Judeţean Arhivele Naţionale, ai instituţiei care a găzduit acţiunea, istorici, oameni de artă şi cultură, cadre didactice, şi, nu în ultimul rând, prieteni ai celui care a făcut posibilă această expoziţie – Liviu Groza.

În deschiderea evenimentului, s-a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor de la Bucureşti, dar şi a celor din mai recentele atentate de la Paris, după care Adrian Ardeţ, directorul muzeului caransebeşean, a subliniat importanţa deosebită a acestei expoziţii, care cuprinde 40 de documente cu cetăţi din perioada anilor 1500-1700.

„Astăzi avem bucuria şi onoarea de a-l găzdui încă o dată pe domnul colonel Liviu Groza, cel care a pus bazele muzeului din Caransebeş la începutul anilor ’70. Domnul colonel, la vremea aceea căpitan, a atras atenţia lumii ştiinţifice printr-o descoperire arheologică de marcă, şi aici mă refer la o diplomă militară, într-o perioadă în care, e vorba de anii 1950-1960, cercetarea istorică de epocă romană nu s-a făcut în România, fiindcă romanii erau consideraţi imperialişti şi lumea ştiinţifică nu trebuia să vadă nivelul la care ajunsese această civilizaţie, totul fiind axat pe daci. Iată că, astfel, Liviu Groza a fost, la vremea respectivă, pionierul arheologiei şi cercetării ştiinţifice de epocă romană şi, sfidând pe toată lumea, a scos la iveală acea diplomă, încurajat fiind şi de savantul Constantin Daicoviciu”, a declarat Adrian Ardeţ.

În continuare, directorul muzeului a vorbit despre cetăţile construite ca urmare a păcii semnate între turci şi austrieci, singura din Banat care a rămas în picioare fiind cea de la Timişoara.

Directorul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu, a vorbit despre bucuria pe care o resimte faţă de faptul că Liviu Groza continuă şirul de expoziţii pe care, împreună, şi le-au propus, aceasta în ciuda problemelor de sănătate pe care le are istoricul octogenar, căruia, recent, i-a fost montat un stimulator cardiac.

„Uitându-mă la această expoziţie, la această salbă de cetăţi care se întinde de la Orşova până la Lugoj, mă gândeam ce bine ar fi fost şi cât de mândri ne-am fi simţit dacă toate acestea ar fi fost azi în picioare. Ce mult ar fi adus ele turismului cultural, câtă lume ar fi colindat din cetate în cetate, de la Ada-Kaleh până la Lugoj… Din păcate, azi noi mai umblăm prin aceste vestigii doar ca să le mai găsim colţii, ca într-o gură ştirbă”, a explicat Ioan Cojocariu.

Liviu Groza a făcut o prezentare detaliată a tuturor documentelor expuse, oferind atât date exacte despre fiecare în parte, cât şi povestind legendele care, în unele cazuri, înconjoară acele locuri.

„Intenţia mea a fost să pun în valoare documentele care fac referinţă la cetăţile din Culoarul Timiş-Cerna, din anii 1500 şi până prin 1700, când ele au fost dărâmate. Am vrut să fac hârtiile să vorbească. Hârtiile reprezintă eforturile trupelor otomane, sau ale celor imperiale, otomanii pentru a ajunge la Viena, iar imperialii pentru a opri această invazie şi, bineînţeles, toate s-au putut face numai cu ajutorul acestor fortificaţii şi aliniamente succesive de apărare pe Culoarul Timiş-Cerna, pentru că direcţiile de înaintare în Câmpia Banatului au fost mai puţin posibile, datorită mlaştinilor, care împiedicau trupele otomane să înainteze cu artileria grea, pentru că se împotmoleau acolo. Când acestea secau, trupele otomane nu mai aveau apă pentru spălările prevăzute de Coran, iar atunci au ales Culoarul Timiş-Cerna, care era un drum foarte bine pus la punct, bătătorit şi bine construit, aici existând şi apa atât de necesară. În aceste condiţii, trupele imperiale au fost obligate să construiască aceste cetăţi, care erau o stavilă în calea otomanilor ce doreau să ajungă la Viena. În acelaşi timp, erau construite aliniamente succesive de apărare, totul fiind de fapt un complex defensiv în Culoarul Timiş-Cerna, pentru a opri înaintarea trupelor otomane”, explică Liviu Groza.

Adrian Ardeţ a făcut cunoscut faptul că, în semn de apreciere pentru întreaga muncă depusă de Liviu Groza de-a lungul vieţii, cea mai mare sală a muzeului va purta, în curând, numele venerabilului istoric, care a donat documentele prezentate în această expoziţie instituţiei culturale caransebeşene.

Cosmin VLAD