1.500.000 de lei vor intra în perioada următoare în conturile comunei Ezeriș. Banii reprezintă de fapt suma oferită ca depăgubire comunei cărășene în cadrul procedurilor de expropriere efectuate în cadrul proiectului de realizare a unei linii electrice aeriene de 400 kV care să lege România de Serbia. 

„Așteptăm să primim despăgubiri la linia electrică de 400 care pornește de la km 8 și merge la Pancevo. Suma pe care ar trebui să o primim este frumușică, undeva la 15-16 miliarde lei vechi. Acești bani trebuiau să vină deja de vreo 6-7 luni, dar Guvernul se pare că se mișcă cam greu la capitolul acesta. Inclusiv directorul de la Transelectrica Timișoara, cu care am o relație destul de bună, este disperat de situația asta. Din câte am înțeles este totuși posibil ca acești bani să fie alocați undeva săptămâna viitoare”, a precizat pentru Reper 24, primarul Ioan Rusu.

Conform edilului, banii care revin comunei Ezeriș din acest proiect ar urma să fie folosiți, printre altele, pentru asfaltarea a 1,5 km de drum la Soceni, pentru reabilitarea dispensarului din comună, construirea unei scene în aer liber, realizarea planului urbanistic al comunei, al amenajamentului pastoral și silvic.

Proiectul de realizare a liniei electrice aeriene 400 kV dublu circuit Reşiţa-Pancevo de interconexiune între România și Serbia are o valoare de 157 de milioane de lei. Din această sumă, 9,12 milioane lei sunt alocați pentru plata despăgubirile rezultate în urma procedurilor de expropriere efectuate în județul Caraș-Severin. Linia electrică aeriană traversează 11 unităţi administrativ-teritoriale ce aparţin judeţului Caraş-Severin: Reşiţa, comunele Ezeriş, Lupac, Dognecea, Goruia, Ticvaniu Mare, Berlişte, Ciudanoviţa, Grădinari, Vărădia şi Vrani). Lungimea totală a liniei LEA 400 kV Reşiţa-Pancevo este de 171 km, din care 63 km pe teritoriul României și de 68 de km pe teritoriul Serbiei.

Proiectul de interes comun LEA 400 kV dublu circuit Reşiţa-Pancevo are drept țintă creșterea schimburilor de energie electrică între sistemul românesc și sistemul sârbesc, prin creșterea capacității de interconexiune.

Karina TINCUL