Lipsa locurilor de muncă rămâne principala problemă a orașului Anina, care pare să fi ajuns într-o situație fără ieșire, după închiderea minei în urma tragicului accident din 2006. Rămasă fără principala sursă de venit din zonă, administrația locală face eforturi pentru atragerea de investitori, eforturi care însă nu au fost încununate de succes, cel puțin până la ora actuală. Drept urmare, o mare parte din populația Aninei, nevoită să se reorienteze, a ales să să își caute norocul peste hotare.

Un raport îngrijorător prezentat astăzi de administrația locală din Anina în cadrul ședinței de Dialog Social derulată la Prefectura Caraș-Severin, arată că la ora actuală, cel mai mare angajator din oraşul Anina este Liceul Mathias Hammer cu structurile aparținătoare (în cadrul cărora lucrează puțin peste 100 de persoane), urmat de Primăria Anina (80 de angajați) şi S.C. Antrepriza Steier SRL (aproximativ 50 de angajați). S.C. Antrepriza Steier SRL a fost înființată de Consiliul Local Anina, care este și acționar unic, tocmai în vederea creării de noi locuri de muncă. Întreprinderii i-au fost încredinţate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, toate lucrările publice executate pe raza oraşului Anina, lucrări care astfel au fost efectuate cu forţă de muncă din Anina, explică reprezentanții Primăriei Anina, iar la ora actuală se fac eforturi susţinute şi se caută oportunităţi în vederea încheierii de contracte de lucrări şi servicii cu terţe persoane, având ca scop menţinerea locurilor de muncă astfel create şi crearea altora noi.

Pe de altă parte, Primăria Anina a încercat să atragă investitori prin aprobarea unei hotărâri de Consiliu Local prin care se acordă o serie de facilităţi şi scutiri de la plata taxelor şi impozitelor societăţilor comerciale care fac o investiţie iniţială de minimum 200.000 euro, crează cel puţin 20 de noi locuri de muncă şi le menţin timp de 3 ani. Până în prezent însă, nici o societate comercială nu a solicitat să beneficieze de prevederile acestei hotărâri de Consiliu Local.

„Aproape toate eforturile noastre de a crea facilităţi potenţialilor investitori au rămas fără rezultat datorită  drumurilor de acces mai dificile şi a distanţelor faţă de punctele de trecere a frontierei, lipsa autostrăzilor, limitarea greutăţii trenurilor pe calea ferată Anina – Oraviţa datorită neefectuării de consolidări şi reabilitări, lipsa legăturilor de tren de la Oraviţa spre alte destinaţii”, se explică în raportul semnat de primarul Gheorghe Românu.

De asemenea, în încercarea de a atrage investitori, Primăria Anina a achiziţionat o hală de producţie aparţinând fostului ICSM Anina, pe care a reabilitat-o, în vederea punerii la dispoziţie celor interesaţi să deruleze o activitate productivă în Anina. La ora actuală, o parte este închiriată unei firme cu capital german care a creat 3 locuri de muncă.

Administrația locală încearcă în prezent să mizeze și pe turism pentru dezvoltarea zonei. Astfel, Primăria a accesat fonduri europene prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 pentru implementarea proiectului „Restaurarea, conservarea, reabilitarea și punerea în valoare a monumentului de clasa A, Ansamblul Puțului I Anina”, proiect prin care se dorește creșterea atractivității turistice a zonei și implicit dezvoltarea serviciile turistice complementare, creându-se astfel noi locuri de muncă.

Karina TINCUL

Reprezentanții Grupului Ecologic de Colaborare Nera folosesc orice prilej pentru a atrage atenția autorităților și publicului asupra problemelor de mediu din județul Caraș-Severin. Cel mai nou semnal de alarmă a organizației se referă la starea naturii din rezervațiile din județ. 

Membrii GEC Nera, alături de elevi din Anina și Oravița au derulat o activitate de de monitorizare a stării mediului din sudul Banatului. Concluzia desprinsă de aceștia a fost că în localităţi precum Moldova Nouă, Sasca Montană, Oravita, Anina, Ciclova Montana, Potoc, Zlatiţa starea mediului este într-un contrast evident cu lumea mirifică a parcurilor naturale din zonă. „Această stare este un rezultat al nepăsării locuitorilor din aceste localităţi şi al neimplicării autorităţilor direct responsabile.  Această stare va accentua tendinţa de dispariţie a pădurilor, contaminarea surselor de apă potabilă, transformarea cursurilor naturale de apă în depozite de deşeuri menajere, etc”, susține Doina Mărgineanu, consilier pentru relații publice al GEC Nera.

Activitatea de monitorizare a naturii a fost derulată în carul o programului Școala Altfel 2015 – Să știi mai multe, să fii mai bun, la acțiune participând elevi ai Liceului Mathias Hammer din Anina și ai Liceului Mihai Novac din Oravița. Reprezentanții GEC Nera au considerat această activitate și o oportunitate de a conştentiza tinerii în legatură cu valorile patrimoniului parcurilor şi rezervaţiilor naturale din sudul Banatului şi cu nevoia de a proteja şi promova acest patrimoniu.

Un raport detaliat al acestei monitorizări va fi prezentat și autorităților, au mai precizat ce de la GEC Nera.

Karina TINCUL