Mass-media liberă și independentă este vitală pentru societățile democratice, susțin eurodeputații, solicitând Comisiei și Consiliului să o apere cu fermitate.Î n dezbaterea de miercuri cu comisara Jourová și secretarul de stat portughez Zacarias, majoritatea eurodeputațiilor au subliniat importanța libertății mass-media pentru democrație și societățile democratice și au insistat asupra faptului că trebuie garantată independența acesteia față de interferențele politice. Aceștia au solicitat Comisiei să depună mai multe eforturi pentru a proteja jurnaliștii din Europa și pentru a opri guvernele să acționeze în condiții de impunitate, iar Consiliului să finalizeze procedurile prevăzute la articolul 7 în ceea ce privește Ungaria și Polonia. Unii au afirmat, de asemenea, că ar trebui activat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept.

Mai mulți eurodeputați au respins dezbaterea ca fiind părtinitoare din punct de vedere politic și lipsită de informații cu privire la situația din statele membre în cauză, susținând că unii au manifestat o intoleranță față de opinii diferite de propriile opinii. Dezbaterea a fost organizată ca urmare a preocupărilor exprimate după ce Klubradio din Ungaria a fost închis, a propunerii de introducere a unei noi taxe asupra veniturilor obținute de mass-media din publicitate în Polonia, precum și a noilor rapoarte privind ingerințele politice în mass-media slovenă.

În noiembrie 2020, Parlamentul a adoptat rezoluția referitoare la consolidarea libertății mass-mediei: protecția jurnaliștilor în Europa, discursurile de incitare la ură, dezinformarea și rolul platformelor.

Sursă foto: g4media.ro

Dan AGACHE

Zimbrii nu mai sunt considerați o specie vulnerabilă datorită muncii de conservare care are loc constat în Europa, România fiind printre puținele țări cu zimbri în libertate. Rezultatul conservării pe termen lung a speciei zimbru (Bison bonasus) este creșterea populației de la aproximativ 1.800 în 2003 la peste 6.200 în 2019, justificând trecerea de la vulnerabil la aproape amenințat în lista roșie a speciilor conform IUCN.

Specia era mai rară decât rinocerul negru și a supraviețuit doar în captivitate la începutul secolului al XX-lea. S-a început reintroducerea zimbrului în sălbăticie în anii 1950, iar în România în 2012. Cele mai mari subpopulații se găsesc acum în Polonia, Belarus și Rusia, dar doar opt dintre ele sunt suficient de mari pentru a fi viabile genetic pe termen lung. Specia rămâne dependentă de măsurile de conservare în curs, cum ar fi translocările zimbrilor în habitate optime pentru a crea populații viabile și promovarea coexistenței om-zimbru.

În România sunt acum mai mult de 100 de exemplare de zimbri în sălbăticie în trei zone diferite: Parcul Natural Vânători Neamț, Munții Făgăraș și Munții Țarcu. Cea mai mare populație, de peste 65 de exemplare, se află în Munții Țarcu prin inițiativa Rewilding Europe și WWF România. Zimbrii de aici au fost aduși din rezervații și centre de reproducere din Europa în urma unui proces complex de selecție pentru a asigura diversitatea genetică. Obiectivul proiectului este de a crea o populație viabilă care se reproduce în sălbăticie și dezvoltă atât biodiversitatea cât și idei de antreprenoriat sustenabil bazat pe ecoturism în comunitățile locale.

Dan AGACHE

Mă tot mănâncă limba în ultima perioadă s-o pun de un editorial, însă mereu mă împotmolesc la granița în care conștiința dă face to face cu indiferența și confortul personal. Ultimele două au învins de fiecare dată și mi-am zis, în toate situațiile în care conștiința mi-a gâdilat orgoliul, că nu (mai) e treaba mea. Astăzi, mai tre(y)i, de Ziua Mondială a Libertății Presei, mi-am luat inima-n dinți, am ridicat semeț din umeri și mi-am „înfipt” degetele-n tastatură. Ce-o ieși? Vom vedea la final când vom „peria” textul (nu mai îndrăznesc să-i zic editorial, nu de alta, dar nu vreau să se supere cei care cred că-s experți în astfel de specii jurnalistice).

Încă de la început vreau să vă spun că titlul nu-mi aparține în totalitate. E un joc de cuvinte pe care l-am văzut la un prieten  pe facebook, un jurnalist profesionist, care nu mai activează în zona aceasta. Mă refer la a scrie pentru o publicație în mod frecvent. Mi-a sărit în ochi postarea și a fost elementul definitoriu de a reintra, preț de câteva minute, în pielea celei mai frumoase profesii, aceea de jurnalist. Știu, e puțin forțată noțiunea de profesie, mai degrabă, în zilele noastre, este mai corect spus, raportat la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, ocupația de ziarist/jurnalist.  Luând fiecare întrebare din titlu în parte, zic să începem cu libertatea. Bineînțeles, cea de exprimare. A te exprima liber, în termeni jurnalistici, înseamnă în zilele noastre, să-ți urci în cap toată societatea în care trăim. Noțiunea de a arăta administrațiilor de la orice nivel ceea ce e greșit este echivalentul unei sinucideri premeditate a carierei pe care ți-ai propus să o urmezi. De fapt, în zona estică a Europei, cu precădere în statele post-comuniste, acest principiu de a critica constructiv este ceva de neacceptat în mediile politice și sociale. De către cei care administrează instituțiile, evident. Orice demers jurnalistic obiectiv ce-și propune a scoate la lumină comportamente neconforme cu noțiunea de a administra în interesul publicului larg este sortit eșecului. Mai devreme sau mai târziu, vei fi scos pe linie moartă și vei primi sarcini ce nu mai pot afecta potentații zilei. Libertatea de exprimare a unui jurnalist este mereu condiționată de avantajele financiare ale publicației pentru care acesta își tocește coatele. Evident că aceste aspecte se întâlnesc în cazuri foarte rare, pentru că, de regulă, jurnalistul o dă la pace, încă de la început, cu cei care fac politica editorială a publicației. Banii puțini câștigați din această profesie, constrângerile ce privesc libertatea de expresie îi fac, pe cei care pornesc cu avânt pe acest drum, fie să renunțe, fie să se adapteze politicii editoriale a publicației/trustului. Scuzele sunt mereu aceleași: este o breaslă unde banii sunt puțini și se fac foarte greu, trebuie să ne păstrăm relația cu x, y, ne mai dă câte o informație în exclusivitate etc. . De obicei, jurnaliștii care acceptă această înțelegere, scriu foarte tehnic. Mulți dintre ei nu trec bariera de a-și exprima păreri personale, opinii ș.a.m.d. . Multora le e rușine, știu că se mint pe ei înșiși și, în multe momente de sinceritate, se simt stânjeniți de situația pe care o acceptă zi de zi. Și aici mă refer la cei care sunt jurnaliști cu har și înclinație spre această profesie și nu mă refer la cei cărora numele le apare ca și semnătură la „articole”. Dacă e să răspund la întrebarea: ”Care libertate?”, aș putea să afirm cu tărie că oricare libertate, mai puțin cea de exprimare. Deci, libertatea de exprimare în raport cu realitatea obiectivă în care trăim și, fără să ne lăsăm influențați de realitatea subiectivă a noastră sau a grupului de presă din care provenim, lipsește cu desăvârșire. Ea este mereu condiționată și voalată în funcție de grupul de interese pe care-l reprezentăm. Cel mai grav, în mai toate cazurile, este faptul că încercăm de fiecare dată să ne „prostim” publicul cititor cu minciuni pe care le ducem la rang de virtute. Nu numai că avem un astfel de comportament, ci ne și irităm atunci când cititorii ne „prind” cu musca pe căciulă.

În atari condiții, despre care presă vorbim? Desigur, cei din breaslă mă vor blama și vor spune că ceea ce am spus în acest editorial este rezultatul propriilor mele frustrări. Nu neg că, timp de 4 ani, cât m-am jucat de-a jurnalistul, nu am acumulat frustrări. Ele sunt și rezultatul unui astfel de comportament. Cu siguranță, în tot acest timp, am ajuns la concluzia că acest mod de a face presă este unul care nu mi se potrivește. Pe de-o parte, pentru faptul că atunci când tu exerciți o formă de șantaj care se materializează-n compromis, nu te poate face obiectiv, iar pe de altă parte, orice altfel de abordare, fie ea și corectă, duce la excluderea ta din grup. Și cum spuneam mai sus, automat, ți se dau „sarcini” mai ușoare, care nu-i vizează pe cei care au angajamente financiare cu publicația pentru care încerci să-ți exprimi punctul de vedere liber.

Sintagma de „a patra putere-n stat” dată presei este una nemeritată și neadjudecată de cei care fac presă sau jurnalism. Atunci când te dai independent, ca și politică editorială, ai nevoie de foarte multe resurse, iar cum resursele sunt preponderent venite din zona banului public, este cam greu să-ți menții un echilibru sub zodia libertății de exprimare. Presa, sau jurnaliștii trebuie musai să fie persoane integre, mai ales în zonele pe care le abordează. Probitatea morală este o condiție sine qua non pentru a avea cititori, chiar și-n mediul online. Cititori sunt și încă mulți, însă nu mai prea au ce citi. Majoritatea s-au cam prins de trucurile care se fac între presă/jurnaliști și politicieni. Mai mult, probitatea morală a celor din presă este într-o scădere continuă, în unele cazuri ea lipsind cu desăvârșire. Pentru că, nu-i așa, cum poți tu condamna, spre exemplu, politicienii, atunci când tu însuți provii dintr-o familie de politicieni care, după cele spuse de tine,  își îmbuibă existența în beneficii și privilegii? N-ai cum, într-o societate în care există presă și libertate de exprimare!

„…Și dacă n-a fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde să știu? Aș vrea să privesc ochii Maitreyei.”

John GAVRILESCU

Victimele Revoluției din decembrie 1989, au fost comemorate astăzi la Reșița, la troița din centrul civic al municipiului. La slujba de pomenire a eroilor martiri ai Revoluției Române din Decembrie 1989 au participat membri ai diferitelor asociații de revoluționari din județ, reprezentanți ai administrației județene și locale, precum și simpli cetățeni care au dorit să aducă un omagiu celor care și-au jertfit viața pentru libertate, în urmă cu 27 de ani. 

Prezent la eveniment, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, a menționat că românii sunt datori să ducă mai departe moștenirea celor care și-au pierdut viața în aceea lună decembrie a anului 1989:

„Ne-am întâlnit, la 27 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, pentru a cinsti memoria celor care au ieșit în stradă, au luptat pentru libertate și și-au dat viața pentru ca noi să fim, astăzi, aici. Am primit o moștenire de la ei, pe care ne-au dăruit-o cu prețul vieții lor și suntem datori să o ducem mai departe. Să ducem mai departe o Românie modernă, prosperă, puternică, o Românie într-o Europă în care fiecare țară să își păstreze valorile tradiționale”.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157676478987001″]

La evenimentul derulat chiar în ziua în care se împlinesc 27 de ani de la izbucnirea Revoluției la Reșița, au mai luat cuvântul subprefectul județului Caraș-Severin, Sebastian Purec, viceprimarul Reșiței, Vasile Paul, precum și liderii asociațiilor de revoluționari. Slujba religioasă a fost urmată de depuneri de coroane la troiţa din centrul civic al Reşiţei. Acțiunile dedicate comemorării victimelor Revoluției din 1989 vor continua mâine, în incinta fostei Unităţii Militare de Rachete din Reșița.

Karina TINCUL

Au pus alcoolul mai presus de libertate

Poliţiştii cărăşeni au întreprins azi noapte mai multe controale pe arterele rutiere ale judeţului cărăşean, în urma cărora au fost întocmite trei dosare penale pentru infracţiuni  la regimul circulaţiei.

Lucrători din cadrul Poliţiei Oraşului Oţelu Roşu au oprit pe raza localităţii Băuţar un autoturism. Cu ocazia verificărilor s-a stabilit că autovehiculul a fost condus de către un bărbat în vârstă de 70 ani. La testarea cu aparatul alcooltest a şoferului, a rezultat o concentraţie de 0,51 mg/l alcool în aerul expirat.

Câteva ore mai târziu, pe raza localităţii Sicheviţa, poliţiştii l-au oprit pentru control pe ION R., de 25 ani, în timp ce se afla la volanul unui autoturism. La testarea cu aparatul alcooltest a rezultat o concentraţie de 0,69 mg/l alcool în aerul expirat.

Un alt autovehicul a fost oprit în trafic pe bulevardul Revoluţia din Decembrie din municipiul Reşiţa. La volanul autoturismului se afla PETRU S., un tînăr de 31 ani, care nu poseda permis de conducere, iar la testarea cu aparatul alcooltest a rezultat o concentraţie de 0,85 mg/l alcool în aerul expirat.

Conducătorilor auto le-au fost recoltate probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În toate cazurile se continuă cercetările în cadrul dosarelor penale întocmite, ne-a informat agent principal de poliţie Ancuţa-Ramona Cărbunaru, purtător de cuvânt al IPJ Caraş-Severin..

Poliţia Rutieră vă recomandă să nu urcaţi la volan după ce aţi consumat băuturi alcoolice.

Sergiu TABAN