La finalul ședinței Consiliului Municipal Caransebeș, Horia Irimia, director economic al Primăriei municipiului, un personaj cu expertiză în administrația publică, a răspuns întrebarilor propuse de jurnaliști despre Bugetul pe 2018 al Municipiului Caransebeș, adoptat în ședința respectivă.

„În 2017 am încasat din impozitele pe salarii, pe venituri ale celor ce lucrează în oraș circa 14 milioane de lei. Scăzând impozitul pe salarii de la 16% la doar 10% – printre cele mai mici din Europa – în Legea 3 a bugetului de stat pe 2018 s-au estimat din aceasta sursă doar 10 milioane lei. Cu 4 milioane de RON mai puțin !!! Desigur că bugetele sunt doar „estimări“, dar cred că au avut la bază niște simulări științifice…

O să avem o idee mai clară despre ce înseamnă „revoluția fiscală“ pentru bugetul nostru la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie. Când vom primi de la ANAF cifrele exacte pentru impozitul pe salarii/pe venituri colectat în Caransebeș. Depinde de cum au procedat și firmele private și alți angajatori publici cu includerea contribuțiilor în salariul brut. La sfârșitul lui februarie, începutul lui martie vom vedea cât s-a încasat efectiv impozit din salariile pe luna ianuarie, plătite în februarie. Pentru că în ianuarie s-au plătit salariile pe decembrie când erau alte prevederi fiscale .

Oricum,, Bugetul Municipiului este unul de mare austeritate. Pe lânga reducerea impozitului pe venit sunt și alți factori care nu au depins de Primărie, de Consiliul Local. Prin Lege s-au mărit salariile, prin Lege trebuie să plătim vauchere de vacanță, prin Lege trebuie să platim 10% din salariile și indemnizațiile pentru persoanele cu handicap. În 2017, aceste sume, alocate pentru persoanele cu handicap, se plăteau integral de la Bugetul de Stat …“

De ce are nevoie Primăria Caransebeș de un credit acum?

„Doar cu un credit am reuși să realizăm proiecte de dezvoltare și investiții. Oricum, Municipiul Caransebeș are unul dintre cele mai mici grade de îndatorare din țară. Ca sumă totală, bugetul pe 2018 este mai mic decât cel pe 2017, deoarece salariile celor din învățământ nu mai sunt plătite prin bugetele locale …“, explică Horia Irimia.

Întrebat fiind despre promisiunile Ministrului Finanțelor Publice referitoare la bugetele locale, Irimia a afirmat :

„Pentru domnul Teodorovici am o apreciere deosebită, în opinia mea fiind cea mai bună variantă a PSD pentru funcția de Ministru al Finanțelor – a lucrat acolo de aproape 30 de ani, și ca simplu funcționar, și ca director, și ca secretar de stat , și a mai fost odată Ministru. Dar când s-a elaborat și apoi votat Legea Bugetului pe 2018, nu era dânsul ministru.. Chiar a votat în Comisie un amendament în favoarea administrațiilor locale , amendament care din pacate „a picat“ în plen … Să vedem ce modificari legislative vor apare în viitor, dar nu un ministru sau altul le aprobă; le aprobă/adoptă  Guvernul sau Parlamentul..“, a ținut să precizeze Horia Irimia, directorul economic al Primăriei Municipiului Caransebeș.

Sergiu TABAN

Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, a criticat conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin, pe care  a acuzat-o de lipsă de viziune și chiar de implicare în dezvoltarea economică a județului.

Prezent recent în stațiunea Băile Herculane, la o întâlnire cu liberalii cărășeni, președintele PNL Arad a vorbit despre resursele neexploatate ale județului Caraș-Severin, îndemnându-i pe participanți să pună la punct o strategie de dezvoltare a zonei.

„Aveți toate premizele să fiți un județ foarte atractiv și puteți compara câte județe au acces la Dunăre, cu port, câte județe au ceea ce aveți din punct de vedere al pădurilor, din punct de vedere al lacurilor, din punct de vedere al văilor. Și dacă luăm toată lista oportunităților pe turism, plecând și de la ceea ce înseamnă Herculane, ne dăm seama că sunteți o bogăție mare de aur nefructificată.

Eu sunt fiu de miner, mina de la Brad era o mină de aur și acum regret că minele de aur sunt închise, cum și acum regret că marele zăcământ pe care îl aveți de cupru în acest județ stă sub pământ. Și vreau să știți că industria auto, așa cum puteți vedea, evoluează și nu o să fie peste ani nevoie de cupru. Și o să ne bucurăm că avem cupru în subsol și degeaba că nu mai este nevoie la suprafață. Așa trebuie să facem gândirile pentru dezvoltarea economică, să ne punem în valoare resursele, începând de la resursa umană până la resursa materială. Și dacă reușim să facem un astfel de proiect pentru dezvoltarea economică a județului, vă garantez că istoria ne va pune la loc de cinste”, le-a explicat Falcă liberalilor prezenți la întâlnire.

Primarul municipiului Arad a afirmat că nu vrea să facă comparații economice între cele două județe, pentru că acestea ar fi dureroase, dar nu a ezitat să ironizeze conducerea forului județean din Caraș-Severin cu privire la trenarea proiectului de introducere a unui sistem integrat de management al deșeurilor. Aradul are o groapă ecologică încă din 2005, a afirmat Falcă, acesta declarând că nu poate concepe ca o investiție de acest gen să treneze atât de mult cum se întâmplă în Caraș.

Karina TINCUL