ZiuaNews titrează astăzi despre „încă o țeapă de 1.000.000 de euro regizată de Ovidiu „Canoe“ Miculescu la Radio România“

„Celebrul de acum cuplu de la Radio Romania Ovidiu „Canoe“ Miculescu-Laura Sgaverdea a mai pregătit o “țeapă” din banii publici, ca și cum cele de până acum nu ar fi fost destule. Dar ce nu face „Canoe“ Miculescu ca să-și satisfacă favorita de la Radio Reșița?“, se întreabă ZIUAnews.

Astfel, recent, Consiliul local Reșița a aprobat prin Hotărârea nr. 129/29.03.2016 darea în administrare pe 49 de ani către Radio România-Radio Reșița a Teatrului de vară din Reșița, pentru amenajarea unui studiou regional de radio. Toate bune și frumoase, doar că acest imobil este o ruină și lucrările de care are nevoie pentru a deveni un studiou de radio depășesc din punct de vedere valoric chiria plătită pentru actuala locație pe 100 de ani.

Ca să nu mai vorbim de cheltuielile de exploatare, ce vor fi mult mai mari față de cele pentru actualul sediu. Și atunci, care să fie explicația? Să dorească oare Ovidiu “Canoe” Miculescu să-și justifice titlul de Cetățean de onoare al municipiului Reșița? Să fie vorba de satisfacerea orgoliului favorite Laura Sgaverdea, rezolvată din bani publici? Sau, pur și simplu, de la o astfel de lucrare, estimată la peste un milion de euro, dacă nu curge pică, lucru imposibil de așteptat de la o banală chirie?

Sau toate acestea au fost făcute ca să mai fie nevoie de încă un studiu de prefezabilitate, așa cum a atras atenția ZIUAnews cu o săptămână în urmă? Oricare ar fi adevărul, e posibil să ne aflăm în fața unei noi inginerii financiare, menite să hrănească orgoliul sau interesul personal din bani publici. Prin aceasta inginerie de la Reșița, DNA mai poate deschide un dosar pe numele lui Ovidiu “Canoe” Miculescu“, notează același cotidian online, ziuanews.ro .

De la țeava de gaz s-a scurs spre noi și o informație interesantă…

Mai mult decât atât, se pare că între timp s-a demarat o acțiune amplă a organelor de cercetare ce vizează între altele celebrele pavele pentru care primarul Mihai Stepanescu a ajuns să fie condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu executare. Se pare că pavele de tipul celor produse de către „sponsorul“ Elis Pavaje ar fi ajuns și în curtea vilei managerului de la Radio Reșița, o parte a lucrărilor de montaj fiind realizate de denunțătorul din acest dosar.

Sergiu TABAN

Pe blogul său, jurnalistul Mario Balint îi aplică cea mai grea lovitură de imagine managerului Radio Reșița, Laura Sgaverdea, descriind-o cu subiect și predicat pe aceasta!

Într-o scrisoare deschisă adresată managerului Radio Reșița, Laura Sgaverdea, fostul redactor șef de la Radio Reșița, Mario Balint, jurnalist de război de peste două decenii, recunoscut pentru relatările sale făcute pe undele radioului public românesc – Radio România –  din zonele fierbinți ale lumii, în perioada conflictelor din Irak sau Afganistan, vorbește despre comportamentul și practicile Laurei Sgaverdea în fruntea radioului regional, chiar și după acorduri verbale de neagresiune pe care aceasta și le-ar fi dat în fața jurnalistului Balint.

Lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât de la momentul preluării postului regional Radio Reșița o întreagă echipă redacțională și tehnică a fost decimată de către managerul Laura Sgaverdea. Iar în acest caz vorbim de aproape 30 de angajați și colaboratori, profesioniști care se formează în timp, pentru că, așa cum e normal să afle cei neinițiați în munca unui post de radio, vorbim de meserii care necesită perioade destul de lungi de pregătire în domeniul media. Reper 24 a sesizat în nenumărate rânduri și într-o serie de articole derapajele de la Radio Reșița, scăderea audiențelor postului, declarații ale unor foști angajați care au plecat scârbiți din radio Reșița, ca urmare a modului defectuos de comunicare al managerului cu angajații.

Oare, putem fi toți niște idioți care nu au altceva de făcut decât să îți urmărească „prestațiile“ manageriale? Putem fi toți niște nenorociți care „îți vor răul din invidie, dar tu ești doar un suflet neprihănit care nu ai făcut niciun rău, niciodată, nimănui“? Pot afirma atâtea și atâtea voci adevăruri trăite în preajma ta din postura de angajați sau colaboratori la Radio Reșița, stimată Laura Sgaverdea, în timp ce tu faci, cu fiecare zi ce trece, alte victime? Ai schingiuit sufletele unor profesioniști, ai călcat peste truda de zeci de ani a unor oameni dedicați acestei meserii, îți permiți să sfidezi orice regulă de bun simț!  Apropos, leapădă-te de mizeria pe care o arunci în tot felul de grupuri apropiate ție în care ți se zâmbește fals, cum că m-aș fi pus în genunchi în fața ta ca să rămân la Radio Reșița. Îți place mistificarea, îți place să le bagi din top, ai? De ce nu povestești ce ți-a spus tânăra Vesna Simici atunci când a plecat din radio (radioul este condus de dumneata sau de primarul Mihai Stepanescu?) , de ce nu spui ce ți-au auzit urechile la plecarea lui Remus Marcu de la Marketing, de altfel un băiat deosebit, dar ce vorbesc gurile atâtor și atâtor angajați? Unii nu ți-au spus nimic de jenă, dar asta nu înseamnă că nu au plecat dezgustați. Adevărul e că nici tu nu crezi ce mai minți! Dar tu afirmi că vrei liniște… Oh, tu, zeița veșnic tânără și neliniștită!

Dar să citim cu atenția misiva adresată de jurnalistul Mario Balint (acest om chiar poate afirma că e jurnalist!) doamnei Laura Sgaverdea, managerul Radio Reșița. Și sper ca Mario Balint să nu se oprească aici!

Este timpul ca adevărul despre Radio Reșița să iasă la iveală!

ÎN ATENŢIA DOAMNEI LAURA SGAVERDEA

Constat că în ultimele zile grija ta faţă de mine a crescut exponenţial, numele meu fiind rostit foarte des în prezenţa unor persoane influente, asta nu pentru a spune ceva util, ci pentru a mă defăima şi calomnia. Deşi la momentul ianuarie 2016 s-a vorbit de un pact de neagresiune, nu poţi să te stăpîneşti, bîrfa făcînd parte integrantă din fiinţa ta. Să ştii că nu eşti vreo prezenţă importantă, nici în viaţa oraşului, nici a instituţiei şi nici a breslei, să meriţi atenţia mea nemijlocită. Ţi-am mai spus că dacă voi scrie vreodată de tine, o voi face public, sub semnătura care dă greutate şi răspundere faptelor descrise (lecţie de jurnalism, gratis!). Aşa că:

Fă (Interjecţia ”fă” este abreviere populară de la fată şi a apărut din nevoia guturală de a zbiera, de a atrage atenția persoanei de lîngă tine. Este utilizată, cu preponderenţă, de către olteni, aceştia renunţînd la apelativ odată ce au trecut Viaductul Vîrciorova, spre Banat!), nu vrei să mă mai laşi, dracului, odată? Să-mi văd de viaţa mea? Te somez public să nu-mi mai tîrăşti numele în intrigile tale murdare, în obsesiile tale şi în jocurile pe care le faci, ahtiată fiind după putere şi bani! Nu mă interesează persoana ta şi nici activităţile tale profesionale, pentru că nu ai aşa ceva! Nu ai fost, nu eşti şi nu vei fii niciodată JURNALIST (ca măgar, dacă stai între cai nu înseamnă că poţi alerga la curse!). Eşti şi vei rămîne doar o intrigantă fără scrupule, extrem de periculoasă, plină de ea, vanitoasă, inteligentă nativ şi needucată! Dar, vorba ta, mai bine să te înjure lumea decît să te creadă proastă!

Din păcate, faci de ruşine numele de Sgaverdea în presa din Caraş-Severin!

Îmi rezerv dreptul să scriu, pe acest blog, cu semnătură despre persoana ta, atunci cînd voi considera eu de cuviinţă. Nu uita: eu nu sînt ahtiat după bani şi funcţii. Eu sînt razvedcik (caută în dicţionar!) şi mă mîndresc cu asta. În 28 de ani de presă nu am întîlnit un personaj mai dezgustător, care să facă rău intenţionat celor din jur, aşa sportiv, să-şi terorizeze angajaţii etc etc, aşa ca tine!

Eşti un personaj despre care voi scrie. Cîndva!“, își încheie Mario Balint scrisoarea, una care, cu siguranță, va avea și o urmare.

Sergiu TABAN

O echipă tehnică se construieşte greu într-un post de radio care se doreşte a fi unul performant. Este nevoie de sute şi mii de ore de lucru în producţie, în fonotecă până la înţelegerea exactă a fenomenului. Sunt oameni pe care nu îi poţi lua din activităţi de un cu totul alt profil şi să-i angrenezi în munca de regizor de emisie. Responsabilitatea oamenilor care îţi asigură bunul mers al emisiei unui post de radio este una de cele mai multe ori apăsătoare, pentru unii un deja-vu iar pentru alţii o presiune vreme de 8 ceasuri în faţa pupitrului de emisie.

Am lucrat cu cei mai mulţi dintre ei, oamenii care nu se auzeau, nu se vedeau, dar fără de al căror aport nu ai fi avut cum să ieşi în eter: Cristian Vaipan, Ştefan Enuică, Vasile Afodorce cel care a demisionat cu data de 1 Octombrie 2015, Gabriel Goruian, Nicu Andrieş, Bogdan şi Horia Săndulescu oameni talentaţi al căror nume îl aştern cu emoţia unor momente trăite parcă ieri la locul de muncă şi de creaţie. Pentru că la radio nu este doar o expresie a ieşirii la rampă ci şi un act de creaţie complex şi propriu-zis.

Ei bine, aceşti oameni enumeraţi mai sus, o garnitură solidă de tehnicieni care puteau susţine emisia postului de radio 24 de ore din 24, nu mai fac parte astăzi din echipa Radio Reşiţa. Au plecat trişti, cu sporuri de noapte şi de week-end tăiate, de „prea binele“ oferit în ultima perioadă în care managementul radioului este asigurat de Laura Sgaverdea.

Între timp, aflu că a părăsit corabia Radio Reşiţa şi Oana Nicolae, o voce plăcută şi reconfortantă pe care o ascultam cu plăcere pe frecvenţa de 105,6 FM. Dar nu e un caz singular în redacţia Radio Reşiţa, acolo unde oamenii tremură de frică în faţa Laurei Sgaverdea. Nu şi prozeliţii, cei care s-au cuibărit la pieptul managerului şi pe care îi poţi auzi din modul obedient în care se exprimă pe post atunci când cu evlavie fac trimitere la prea-cucernica doamnă a radioului, cea mai patetică dovadă de servilism fiind cea în care Sgaverdea a fost numită Luceafărul nostru de la Studioul Radio Reşiţa!

Sau până unde poate duce obedienţa unora? Umili şi servili în epoca Glăvan, obedienţi până la auto-sclavagism în epoca Sgaverdea! Desigur, după Sgaverdea, aceiaşi angajaţi vor fi pe aceleaşi baricade, poate doar limba fiindu-le mai aspră şi poroasă. Pentru ceilalţi, nesupuşii, vremurile sunt din cele mai grele de doi ani şi jumătate până astăzi. Ei suferă în tăcere, până ce unii dintre ei ajung pe câte un pat de spital, unde se prefac că nu ştiu care a fost cauza. Să fie un stres, o presiune a sistemului, să fie o şefă „a dracului”, care zi de zi, precum o picătură chinezească îţi macină nervii până la epuizarea unui sistem nervos? Nu ştim, dar putem bănui.

Nu mai puţin de 27 de oameni au plecat scârbiţi de modul în care au fost trataţi de conducerea Radio Reşiţa, alţii au fost daţi afară, ori au fost forţaţi să părăsească postul de când frâiele radioului se află în mâinile Laurei Sgaverdea, manager care se impune cu forţa şi prin tacticile dictate de mai marele Miculescu.

Nu se mai aud pe radio vocile recunoscute ale Adrianei Baghiu, a inginerului șef Florin Humiță, posesorul unui timbru vocal remarcabil care nu mai are voie să se apropie de microfon(?!), nu mai beneficiază de aportul tehnic al fraților Săndulescu, al lui Nicu Andrieș, a fost dat afară profesorul Alexandru Bârsescu – decedat la două zile după ce managerul Sgaverdea i-a comunicat că misiunea lui radiofonică s-a încheiat, profesorul Nicolae Magiar, comisarul şef în rezervă, Valentin Homescu şi mulţi, mulţi alţii. Au plecat dezgustaţi de ceea ce au trăit în preajma Laurei Sgaverdea, colegii Karina Tincul, Laura Piperiu, Vesna Simici, Roxana Topală, Marian Cărăvan, Oana Glăvan Cenan, Cornelia Vlaicu şi alţii.

Da’ bacul…bacul cum l-ai luat?

Despre Laura Sgaverdea am aflat că a luat cu un dezolant 5 şi ceva bacalaureatul (pe atunci încă se putea), după studiile făcute la seral şi o facultate executată pe sărite. De altfel, în discuţiile purtate în redacţie şi relatate ulterior pe surse, Sgaverdea recunoştea că fostul preşedinte al Senatului Universităţii Eftimie Murgu din Reşiţa, profesorul universitar Marian Mihăilă, ar fi insistat de mai multe ori pe lângă ea să facă un master în management. Până la urmă „diva“ a cedat insistenţelor.

Aceeaşi Laura Sgaverdea recunoştea cu nonşalanţă în faţa subalternilor din redacţionalul radioului că n-a fost prezentă la UEM Reşiţa la niciun curs predat pentru obţinerea masterului, dar că la disertaţie ar fi primit într-o primă fază nota 8, acordată din partea aceluiaşi Mihăilă pentru prestaţia orală.

„Ce zici de un 8?”,  a întrebat-o la finalul disertaţiei şarmantul fost ofiţer SIE, Marian Mihăilă.

„Eu vreau 9!”, i-a transmis scurt Sgaverdea, dovadă a faptului că tehnica negocierii era familiară între ea şi „marele orator“. Zis şi… 9 s-a făcut. Dorinţa Laurei nu a putut fi ignorată de condamnatul la închisoare cu suspendare în dosarul „Moldomin“.

Un astfel de om conduce destinele unui radio, la a cărui devenire au trudit îndelung oameni dedicaţi acestei meserii, de un real talent şi de o vastă cultură, daţi afară pe uşa din dos de această emanaţie a prostului gust şi a comercialului cu impresii de primadonă, expuse pe undele unui radio care avea o cu totul altă menire decât aceea de care fug în draci ascultătorii. Oamenii aveau repere la Radio Reşiţa, erau fidelizaţi prin ceea ce li se oferea la fiecare tronson de radioprogram.

Nu vreau să spun că emisiunile erau bune sau foarte bune în totalitate înainte de descălecatul doamnei Sgaverdea, dar nota profesionalismului radio-jurnalistic era la ea acasă, iar fiecare dintre vorbitorii la microfon, sau operatorii de la pupitru se puteau mula unii după ceilalţi, sau în funcţie de temele pe care le propuneau emisiunile din radioprograme.

Cu Laura Sgaverdea, manager la Radio România Reşiţa, din vara lui 2014 şi până în vara lui 2015, un număr impresionant de 56.900 de ascultători au părăsit frecvenţa 105,6 FM, conform studiului de audienţe radio realizat de IMAS şi GFK, în perioada 27 aprilie – 16 august 2015.

Sergiu TABAN