Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin organizează în data de 11 martie 2020, ora 10:00 la Colegiul Naţional „Mircea Eliade“ Reşiţa, Amfiteatru, etaj.II, manifestări prilejuite de Lăsatul Secului.

Manifestarea „Carnavalurile populare de Lăsatul Secului ‒ Leoarfele/Făşanc/g“ va cuprinde prezentarea cărţii „Practici carnavaleşti de Lăsatul Secului“, Adela Lungu-Schindler şi expunerea obiceiului în urma unor cercetări de teren realizate de către elevii clasei a XI C,  în diferite localităţi cărăşene.

Evenimentul face parte din Programul 2 ‒ Conservarea tradiţiilor şi obiceiurilor cu măşti de primăvară al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin şi îşi propun promovarea acestora în mediul educaţional.

foto: facebook

Elena FRANȚ

Cu toate că Banatul Montan abundă în tradiții carnavelești străbune, respectate cu o sfințenie aparte în anumite locuri, puțini au fost cei care au reușit să penetreze lumea feerică a carnavalului bănățean pentru a aduna o documentare serioasă în acest sens.

Cu un tablou bibliografic sărac în ceea ce privește tema practicilor carnavelești, volumul lansat joi de Adela Lungu-Schindler este, poate, cea mai amplă lucrare de acest fel din ultimii ani.

Practici carnavelești de Lăsatul Secului completează documentele oficiale sărace, care de altfel pot fi numărate pe degetele de la o mână, care vorbesc despre tradițiile sacre ale carnavalelor din „creierii” Banatului de munte.

„În ciuda aparențelor, tema este destul de dificilă, în primul rând pentru că cei care s-au ocupat de această temă sunt destul de puțini și pot fi numărați pe degetele de la o singură mână. Această carte vine să completeze un tablou bibliografic sărac. Dificultatea acestei teme rezidă în faptul că avem foarte puțină informație documentară, dacă nu aproape deloc. Cartea colegei vine să creioneze tabloul unor manifestări ritualice care au loc primăvara, fiind subliniat faptul că acestea sunt legate de ideea timpului circular specific societăților arhaice, tradiționale și țărănești. Cartea vine să acopere un gol bibliografic, este o carte bine documentată, care nu se poate scrie peste noapte pentru că, pe lângă documentația bibliografică, aceste lucruri trebuie văzute la fața locului”, a explicat Mircea Taban, cercetător științific la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

Autoarea Adela Lungu-Schindler susține că documentarea cărții a început în anul 1999, de la lucrarea sa de dizertație, și cuprinde mai bine de 16 ani de date adunate din teren.

„Din 1999 am început să lucrez la o lucrare de masterat, o dizertație, pe tema Practici Carnavelești de Lăsatul Secului, o analiză de caz, iar lucrarea aceea s-a transformat cu timpul într-o carte. Ea adună experiența de pe teren din ultimii 16 ani. Carnavalurile populare sunt un fenomen interesant și am descoperit lucruri mult mai complexe decât îmi imaginam la început. Sunt niște tradiții specifice Banatului Montan. Carnavaluri se țin peste tot în România, dar cele de Lăsatul Secului, înainte de postul Paștelui, sunt întâlnite doar la noi”, explică autoarea.

Alexandra JURCA