Valea Almăjului, Lăpușnicu Mare; una dintre comunele mari și cu „pretenții“ ale zonei. Pe primărița Mihaela Drăgilă am găsit-o cufundată în acte până în gât, alături de contabilul primăriei. „Așteptăm investirea noului consiliu local, pentru că toate investițiile pe care vrem să le demarăm în următorul exercițiu financiar 2021-2027, depind de aprobarea consilierilor și așteptăm validarea lor. Aceasta depinde de prefectură nu de noi. Până nu avem consiliul complet, nu prea putem mișca nimica.“ – a precizat primarul vechi și nou ales Mihaela Drăgilă.

Cât despre lucrări, primarul liberal a mai precizat: „Deocamdată lucrăm pe vechile proiecte, mai retușăm lucruri pe care le-am început deja, încheiem lucrări pe care le-am început în primăvară, în special la capitolul reparații. Lucrăm de asemenea la strategia de dezvoltare a comunei, începută încă din primăvară, așteptăm măsurile și ghidul consultativ pentru tot ce înseamnă proiecte în următoarea fază și continuăm lucrările începute deja“.

Nu se poate vorbi deocamdată de proiecte noi la Lăpușnicu Mare și aceasta pentru că pe fonduri europene nu există nimic concret deocamdată. „Avem 5 documentații în lucru pe investiții prin Compania Națională de Investiții. Două sunt aproape terminate, mai avem de lucru la 3. Este vorba de o asfaltare totală a intravilanului, atât la Lăpușnic cât și la Moceriș. Asta înseamnă 16,5 Km de rețea de străzi. Mai avem două capele mortuare, o reabilitare a unui bloc de locuințe și un sistem de preluare a apelor pluviale, într-o zonă în care atât drumul cât și locuințele din zonă erau supuse inundațiilor la fenomenele extreme“.

Am fost curios dacă poate da vina pe greaua moștenire a administrației trecute? „Nu am făcut-o acum 4 ani când poate că aveam motive să mă plâng; ne-am apucat atunci de treabă și la fel facem și acum. Aștept validarea noului consiliu în care noi, liberalii avem majoritate, dar să știți că am avut și susținerea opoziției în celălalt mandat, atunci când a fost vorba de proiecte în folosul cetățenilor. Sper să fim convingători prin faptele noastre“ – a mai precizat primarul Mihaela Drăgilă.

Dan AGACHE

Asocierea Municipiului Reșița cu comunele Carașova, Forotic, Goruia, Lăpușnicu Mare, Slatina Timiș și Ticvaniu Mare, în vederea constituirii Regiei Autonome „Ocolul Silvic Banatul Montan a devenit realitate! Recent, inițiatorii, membrii Consiliului de Administrație OSBM,  membrii fondatori, primarii implicați în proiect, dar și edilii care își doresc să facă parte din acest ocol silvic, s-au reunit la Reșița, unde au pus la punct ultimele detalii legate de modul de funcționare al ocolului.

„Înfiinţarea acestei  regii autonome silvice – Ocolul Silvic Banatul Montan a reprezentat iniţiativa primarului Nelu Popa, o hotărâre aprobată de Consiliul Local Reșița municipiul-reşedinţă și de consiliile locale ale altor 7 comune cărăşene!“, afirmă ing. Ghiocel Meda, șeful ocolului nou înființat. Acest organism are în vedere gospodărirea fondului forestier al unităţilor teritorial-administrative, de peste 7.000 de hectare, un exemplu preluat de primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, după modelul Baden-Baden.

Despre concretizarea proiectului Ocolul Silvic Banatul Montan și beneficiile comunităților de pe urma înființării acestuia, primarul comunei Lăpușnicu Mare, Mihaela Drăgilă, a declarat la reuniunea de la Reșița pentru Reper24:

Constituirea Regiei Autonome Ocolul Silvic Banatul Montan înseamnă gospodărirea fondului forestier propriu al unităților administrativ-teritoriale: Carașova, Forotic, Goruia, Lăpușnicu Mare, Reșița, Slatina Timiș și Ticvaniu Mare.

Desigur, conform declarației ing. silvic Ghiocel Meda, directorul Ocolului Silvic Banatul Montan, întreaga activitate de natură silvică a OSBM-ului are la bază un regulament al activității de administrare a pădurilor în regim silvic, aprobat, în prealabil, de municipalitatea reșițeană și de celelalte comune implicate în proiect.

Ocolul Silvic Banatul Montan mai poate administra şi pădurile proprietarilor privaţi care dețin între 1 și 5 hectare de pădure şi care întâmpină greutăţi majore în exploatarea lemnului propriu.

Despre ceea ce înseamnă nou înființatul ocol silvic din județul Caraș-Severin, ne vorbește, în cele ce urmează, specialistul și omul care conduce destinele Ocolului Silvic Banatul Montan, ing. silvic Ghiocel Meda:

Se speră ca prin intermediul acestei instituţii – Ocolul Silvic Banatul Montan, să fie pusă ordinea în pădurile din jurul Reşiţei şi din Banatul Montan, oferind oamenilor posibilitatea să iasă în natură, după plăcerea și hobby-ul fiecăruia. O alternativă mai bună, mai eficientă și mai sănătoasă pentru oamenii și pădurile din patrimoniul acestor comunități, față de cea propusă de „caracatița“ RNP-ului… Altfel, nu știm de ce , în afara inițiatorilor și alți conducători de UAT-uri, precum Nicolae Novăcescu, edilul comunei Cornereva sau Petru Fara, primarul Târnovei , Cătălin Golu – viceprimar Ciclova Română, au spus „Prezent“ reuniunii de la Reșița, manifestându-și dorința de a intra cât mai curând în rândul noii regii autonome OSBM.

Regia Națională a Pădurilor pierde teren și pare o instituție decredibilizată. Efectul? S-ar putea ca viitorul pădurilor românești, dacă românii se vor deștepta, să fie al acestor regii autonome, înființate în beneficiul oamenilor, al plătitorului de taxe și impozite și nu pentru îmbogățirea peste noapte a unor înfometați ai politichiei autohtone. Dar despre acest subiect, într-un articol viitor…

Sergiu TABAN

Primul drum reabilitat total în Valea Almăjului! Primarul comunei Bozovici, Adrian Stoicu, prezent în teren la lucrările drumului comunal Bozovici – Lăpușnicu Mare!

Pe drumul comunal DC 44, un drum care leagă „capitala“ Almăjului, Bozovici, de localitățile Moceriș, Dalboșeț și Lăpușnicu Mare, au început lucrările de execuție ale constructorului.

După semnarea proiectului de reabilitare cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării, finanțat prin proiectul de dezvoltare locală PNDL 2, după realizarea proiectului tehnic și contractarea constructorului, a venit momentul mult așteptat al execuției efective. „Va fi prima reabilitare totală a unui tronson de drum din Valea Almăjului și nu va fi ultima!“ afirmă primarul Adrian Stoicu, cel care este prezent în teren și se preocupă de modul în care sunt realizate lucrările de către constructor pentru cei aproximativ 5 km de drum care vorprimi asfalt nou. Cealaltă jumătate a drumului comunal 44 revine în sarcina primăriei comunei Lăpușnicu Mare, care mai are însă de întocmit anumiți pași procedurali până la etapa de execuție.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157674264498128″]

Valoarea contractului ce are în vedere reabilitarea Drumului Comunal 44 și a unor străzi din Bozovici este de 7.771.694.

În reabilitare, așa cum amintea președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, într-o emisiune Live Reper24, vor intra în curând pe Valea Almăjului și drumurile care leagă localitățile Prilipeț de Eftimie Murgu (Rudăria) și Șopotu Nou – Gârbovăț – Bănia.

Iată că vorbele și proiectele enunțate de edilul Adrian Stoicu, devin fapte la Bozovici, în Țara Almăjului…

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Singurul cărășean care s-a născut în același an în care a luat ființă România Mare a primit astăzi miercuri reprezentanților structurilor județene ale Ministerului Afacerilor Interne, în frunte cu prefectul Matei Lupu, în cadrul unei campanii derulate la nivel național prin care se dorește aducerea în prim plan a românilor născuţi în anul Marii Uniri.

Născut și crescut la Lăpușnicu Mare, Iosif Vidu, recunoaște că nu a avut o viață ușoară, mai ales în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, când a ajuns pe front și reușea să comunice foarte greu cu familia, neștiind să scrie și citească. Cu bune și rele însă, anii au trecut, iar acum este tatăl mândru a patru copii, cei opt nepoți și chiar trei strănepoți. Se mai miră din când în când cum a reușit să ajungă la vârsta de 100 de ani, încă lucid și fără probleme majore de sănătate. Cu auzul nu stă prea bine, motiv pentru care cea care vorbește mai mult este soția, mai tânără cu opt ani decât tovarășul ei de viață. Cu toate acestea,  Iosif Vidu nu a ratat ocazia să remarce că viața în România a fost grea pentru el din cauza sărăciei și să se arate nemulțumit de faptul că indemnizația revoluționarilor este mai mare decât cea primită de el, cu toate că a luptat pe front.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157668309061247″]

Iosif Vidu va împlini 100 de ani pe data de 5 septembrie.

Karina TINCUL

O reabilitare importantă, pe un tronson de drum comunal traversat de almăjeni, este cea a Drumului Comunal DC 44, un drum care traversează comuna Bozovici către Lăpușnicu Mare și pe care primarul comunei Bozovici l-a vizat de mai multă vreme.

De această dată putem afirma concret că proiectul privind reabilitarea acestui tronson a fost semnat cu reprezentanții Ministerului Dezvoltării încă de anul trecut, fiind prins în cadrul proiectelor de dezvoltare locală PNDL 2, iar anul acesta a fost realizat proiectul tehnic.

„Totodată, ar trebui să menționez că lucrarea a fost urcată pe SEAP și urmează să fie contractat constructorul iar lucrurile vor intra în linie dreaptă. Proiectul are în vedere reabilitarea DC 44, dar și o serie de străzi din comuna Bozovici“, după cum afirmă primarul comunei Bozovici, Adrian Sergiu Stoicu.

Valoarea contractului ce are în vedere reabilitarea Drumului Comunal 44 și a unor străzi din Bozovici este de 7.771.694.

Pentru Bozovici și satul aparținător vor fi realizate, în viitorul nu foarte îndepărtat, o serie de proiecte menite să îmbunătățească traiul de zi cu zi al cetățeanului de aici. Pentru că zbaterea cu folos a unui primar, drumurile dus-întors din Almăj spre capitală și dialogurile deschise pe toate fronturile, fie parteneri din Serbia sau China, aduc într-un final și progres pentru comunitatea care te-a ales, conștient, în fruntea ei.

Sergiu TABAN 

Lucrurile par să intre pe un făgaș de normalitate în administrația comunei Lăpușnicu Mare, sau cel puțin așa arată imaginea din exterior a acestei frumoase zone rurale din Valea Almăjului, din satul aparținător, Moceriș, fiind originar artistul popular Nicu Novac.

Lăsând folclorul de-o-parte, aseară, în urma unei ședințe prelungite a Consiliului Local din Lăpușnicu Mare, a fost ales noul viceprimar al comunei. Acesta se numește Nicolae Bihoi și a fost ales consilier local la alegerile din iunie 2016 pe lista candidaților UNPR.

Din informațiile primite de la fața locului, primarul ales în luna iunie 2017, Mihaela Drăgilă, a avut două propuneri de viceprimar din rândul consilierilor PSD, dar cei doi au refuzat nominalizarea. Singurul candidat rămas în cursă a fost Nicolae Bihoi, ales viceprimar al comunei Lăpușnicu Mare cu 7 voturi ale consilierilor, din 11 posibile.

Sergiu TABAN

În perioada sărbătorilor, instituțiile, între ele, își mai trimit (încă) felicitări cu urări de bine prin … poștă. Un gest lăudabil, am spune, într-o societate ce tinde să devină pe zi ce trece tot mai digitalizată și formală, o urare fiind la o distanță de un click pe rețelele sociale. Numai că, atunci când cei care se ocupă de redactarea adreselor rămân ancorați în pesedizarea, pardon, IONizarea primarilor, mai ales că, până la începutul lui februarie, Ion Lala, celebrul ceasornic, pardon, primar, dădea ora exactă în Valea Almăjului, a fost edil de vreo câteva mandate bune la cârma comunei din Almăj, și, cel mai probabil, cel/cei care au scris trimis felicitarea noului primar, Mihaela Drăgilă, s-au gândit că doar un ION poate ocupa funcția de primar, fie ea și Drăgilă!

Primarul comunei Lăpușnicu Mare, Mihaela Drăgilă, a ironizat pe rețelele de socializare faptul că pe adresa primăriei a primit o felicitare de Sărbători pe numele de … ION Drăgilă. Tânăra primăriță pune greșeala pe seama Consiliului Județean, pentru că el este expeditorul, pe seama IONizării primarilor, făcând, cel mai probabil, aluzie la faptul că fostul edil al comunei din Valea Almăjului avea prenumele de ION, iar cei care s-au ocupat de trimiterea prin poștă a felicitării au crezut că doar un ION poate să fie prenumele noului primar.

„Consiliul Județean Caraș-Severin: profund și iremediabil IONizat…”, scrie pe pagina sa de facebook primărița Drăgilă, Mihaela Drăgilă.

Să nu fi ajuns la urechile celor care se ocupă cu PR-ul în Consiliul Județean faptul că nu mai este un ION (La)la cârma primăriei almăjene?! Sau aceștia regretă faptul că ION i-a lăsat baltă pe pesediști și cârma comunității a fost preluată de liberali? Cine știe, cert este că se cuvenea, după cum spune un utilizator de facebook într-un comentariu, măcar ca urările să aibă semnătura și numele Mihaelei….Hurduzeu. Dar… n-a fost să fie, deci nu e o glumă, e o greșeală, toți greșim atunci când muncim, băgăm o scuză credibilă (zicem noi) și totul se repară. Să fim noi sănătoși, s-avem parte de primari frumoși, la pungă groși, fără probleme la denea și de-o fi așa, puțin mai contează pesedizarea, pardon, IONizarea primarilor în anul ce tocmai stă să vie.

Pentru a veni în ajutorul celor care au redactat adresa de pe plic, le atașăm în poza de la foto-main fotografia cu primărița de Lăpușnicu Mare, cu speranța ca, anul viitor, să-i zică măcar Ioana, nu de alta, dar o schimbare de sex este costisitoare și nu am vrea să-i punem la cheltuială pe funcționarii din CJ.

P.S. Băi, băieți, dar dacă tot ați greșit numele, de Sfântul Ion, nici măcar o urare? Rușinică!

P.S. 2. Textul este un pamflet, și sper că după apariția lui, să nu ni se mai rezilieze vreun contract de publicitate (sâc!). Hai că am zis-o și pe asta, că-mi stă pe limbă de ceva vreme! Sărbători cu bine!

John GAVRILESCU

70 de miliarde de lei vechi a fost suma alocată încă din anul 2015 pentru asfaltarea mai multor tronsoane de drumuri județene intravilane care traversează comunele Lăpușnicu Mare, Dalboșeț și Șopotu Nou. Asfalt nou pe mai multe tronsoane de drumuri județene, care nu au implicat bugetele UAT-urilor amintite și care se datorează unor sume defalcate care reveneau din TVA, un proiect aprobat de Consiliul Județean Caraș-Severin, în perioada în care administrația din Banatul de Munte era condusă de vicepreședintele CJ, Ilie Iova.

Deși finanțarea fusese votată în plenul forului administrativ județean, au urmat o serie de contestații la licitațiile lucrărilor care urmau a fi executate dar și o seamă de pași procedurali care au condus la întârzierea punerii în practică a reabilitărilor, atât de necesare pentru intravilanul localităților amintite. Și totuși…astăzi, drumurile intravilane din Lăpușnicu Mare, Șopotu Nou și Dalboșeț au primit străzile asfaltate, pe care sperăm să le îngrijească în anii ce vor urma. Este vorba de Drumul Județean 571 B, de la intersecția cu Drumul Național 57 și până la Șopotu Nou, Drumul Județean 571 G, de la Bănia, Gîrbovăț, Șopotu Vechi, Dalboșeț și Lăpușnicu Mare.

În Valea Almăjului lucrurile par să intre pe un făgaș al normalității iar o mare „vină“ îi aparține Consiliului Județean Caraș-Severin, hulit de foarte multe ori pentru nerealizările la termen, în câteva cazuri pentru promisiuni neonorate față de alegători, dar care a reușit să transmită cărășenilor mesajul „și noi ne dorim să facem mai mult și mai bine pentru dumneavoastră“.

Sergiu TABAN

„De-aici nu se trece!“ – ar putea fi un alt titlu de articol care ar fi mai adecvat articolului de față, dat fiind faptul că ieri în jurul prânzului, primarul comunei Lăpușnicu Mare, Mihaela Drăgilă, cel mai proaspăt ales dintre primarii cărășeni, a decis să blocheze accesul în instituția pe care o conduce. Măsura, după cum ne-a precizat doamna primar, a venit ca urmare a unei ședințe stabilite cu angajații primăriei, care s-a dorit a fi una nedisturbată de cei care intră și ies din primăria Lăpușnicu Mare. Măsura a fost luată pentru 10 minute esențiale pentru ieșirea din situația de criză generată de contabilul primăriei și resimțită de întregul județ, așa cum somațiile Serviciului de Sinteză și Asistență a Elaborării și Execuției Bugetare Locale confirmă. La baza situației create stă faptul că unul din angajații Primăriei Lăpușnicu Mare, contabilul Ilie Spăin, nu și-a dus la bună îndeplinire obligațiile pentru care este remunerat din bugetul localității, acesta reușind „performanța“ ca prin indolența de a nu transmite în timp util documente de ordin financiar să blocheze activitatea Finanțelor Publice din Caraș-Severin.

Având și în trecut nenumărate divergențe cu angajatul său, conflict care a degenerat până la amenințarea cu suprimarea vieții edilului de către contabilul aflat în stare de ebrietate, primarul comunei a decis ca în timpul ședinței primăria să fie încuiată pentru ca nimeni și nimic să nu deranjeze desfășurarea acesteia. Cert este că în urma unui schimb de replici contabil-primar, primul a recurs la ieșirea din clădirea unității administrativ teritoriale într-un mod specific amanților… pe geam. Contabilul nu a mai revenit la serviciu după părăsirea primăriei la ora 12:45. Edilul Mihaela Drăgilă a luat măsura mustrării scrise (a doua de acest gen pentru contabil) după care a tăiat orele angajatului. Primarul vorbește despre faptul că Spăin, în vârstă de 58 de ani, nu se află la prima abatere de acest gen, el prezentându-se în stare de ebrietate la serviciu în alte 8 zile diferite în ultimele două luni de zile. Reper 24 a întrebat-o pe Mihaela Drăgilă de ce contabilul Spăin nu a răspuns în Comisia de Disciplină pentru faptele sale, dar răspunsul a fost unul halucinant: „Nu avem Comisie de Disciplină pentru că numărul de funcționari angajați ai Primăriei, din rândul cărora s-ar putea forma comisia, ar trebui să fie de minim 10. Ori la primăria Lăpușnicu Mare există doar 3 funcționari publici“.

Totodată, vechea Comisie de Disciplină constituită la nivelul Văii Almăjului, pe la care domnul contabil Ilie Spăin a mai trecut, adus în fața ei de către fostul edil, se eschivează de la datoria ingrată ce-i revine, invocând la ultima ședință convocată de secretarul primăriei Prigor, neconcordanțe în modul de a privi situația a fiecărui membru în parte. Deși primarul Mihaela Drăgilă a înaintat un raport Comisiei de Disciplină în care relata cu dovezi anexate, despre repetatele abateri ale contabilului și despre comportamentul violent verbal al acestuia, în ședința desfășurată la primăria Bănia, membrii comisiei au refuzat să întocmească un proces verbal al discuțiilor și i-au declarat doamnei primar, conform spuselor dumneaei, că nu vor să fie târâți prin procese deoarece mai au puțin până la pensie.

În acest fel, s-a ajuns la situația în care întregul județ a fost blocat de incompetența și inconștiența unui funcționar public, protejat de legi încâlcite și legiuitori de răufăcători. Alcoolismul pedepsit la volan, dar nepedepsit la cârma societății, ține progresul în loc, așa cum se întâmplă la Lăpușnicu Mare, unde se sare pe geam, când la îndatoriri pe angajați nu-i mai sare rândul.

Sergiu TABAN

O adevărată mișcare de forțe a avut loc sămbătă la Lăpușnicu Mare, acolo unde Mihaela Drăgilă, proaspăt aleasă pe funcția de primar, a scos oamenii din case pentru a face comuna mai frumoasă.

Mobilizarea cetățenilor, în cea mai mare parte tineri aflați în vacanță sau veniți la părinți pentru câteva zile, l-a impresionat pe senatorul Marcel Vela, cel care a ținut să lase Parlamentul pentru o zi pentru a se alătura voluntarilor.

Mai exact, în aproape trei ore, voluntarii au reușit să igienizeze peste un kilometru din pârâul care traversează comuna, adunând saci întregi de gunoaie și mormane de deșeuri vegetale.

Plin de vorbe de laudă la adresa noului primar, ieșit de sub aripa sa și „crescut” cu principii liberale, senatorul cărășean este de părere că ziua de 11 iunie, atunci când Mihaela Drăgilă a fost aleasă primar, a fost ziua în care destinul comunei Lăpușnicu Mare s-a schimbat radical.

„Am avut bucuria și privilegiul să particip sâmbătă la o acțiune de ecologizare a pârâului Lăpușnicu, afluent al Nerei, în frumoasa Vale a Almajului. Inițiativa a fost a doamnei primar Mihaela Dragilă, noul edil al comunei Lăpușnicu Mare care, dincolo de administrație, de la alegerile parțiale din 11 Iunie face și educație.

Prin mobilizare, puterea exemplului și voluntariat, doamna profesor a reușit prin asemenea inițiative să deschidă drumuri acoperite de vegetație, să repare bazinul de alimentare cu apă, iar acum să ecologizeze cursul pârâului ce trece prin mijlocul satului. Nu aș fi evocat această acțiune dacă nu aș fi fost uimit de un fenomen extraordinar. Putem, în viață, să dăm de multe ori o mână de ajutor, în anumite feluri și în nenumărate momente. Mai există în zona rurală din Banat obiceiul de a-ți ajuta apropiații în zilele de clacă, la care participau părinții și bunicii acestor tineri frumoși, fiind acțiuni normale față de vecini, rude sau prieteni.

Ce am văzut sâmbătă a fost maturitate, responsabilitate și sentimentul plăcut că faci parte dintr-o comună frumoasă, indiferent de gradul de rudenie, de etnie sau de optiunea politică a fiecăruia.

Majoritatea voluntarilor au fost tineri, elevi și studenți, ori familiști veniți acasă la sfârșit de săptămâna din Timișoara sau alte orașe. Au participat de bunăvoie și din dragoste pentru sat, din dorința lor sinceră de a schimba în bine Lumea.

Am crezut că în 11 iunie a fost o revoluție de catifea prin care oamenii au votat mai mulți “împotriva” cuiva, dorind ca în viitor să fie tratați altfel și cu mai mult respect de către liderii pe care ii aleg o dată la patru ani. Am constatat sâmbătă, însă, că oamenii nu doar au votat un nou primar, ci și-au luat foarte hotărați comuna înapoi și vor ca împreună cu doamna primar să o facă mai frumoasă. Se observă dorința acestor tineri extraordinari de a crește și a trăi într-un sat curat, binecuvântat și dăruit de Dumnezeu cu atâtea locuri minunate.

Schimbarea de mentalitate, atitudinea civică, dăruirea personală, patriotismul curat și sincer, implicarea în destinul comunității, energia și puritatea acestor tineri alături de experiența și responsabilitatea celor mai mari din sat care au participat la acțiune arată ca Lăpușnicul va fi din nou Mare și că județul Caraș-Severin poate renaște din propria cenușă.

Jos pălăria pentru fiecare dintre ei și le mulțumesc pentru exemplul lor și al multor altor tineri din Reșita și Caransebeș, care poate fi luat și de alte localități din Banat.

Cu cât facem mai multe acțiuni de voluntariat, cu atât lecția de patriotism este mai dură și pentru cei care nu respectă natura și mediul. Cu cât le spunem împreună tot mai mult și cât mai mulți celor care aruncă gunoaie pe munte, pe câmp, pe drumuri sau prin ape “Destul!”, cu atât cresc mai mulți lideri care vor fi responsabili pentru viitorul lor și al comunităților lor.

Am constatat cu bucurie sâmbătă că mulți tineri voluntari din Valea Almăjului au spus răspicat lumii că Lăpușnicul Mare este al lor, că Valea Almăjului este a lor și că România este țara lor!”, a explicat senatorul.

Diana RADU