Temperaturile ridicate și căldura toridă nu ne afectează doar pe noi și animalele de companie sau din gospodărie. În aceste perioade, alimentele pe care le cumpărăm pot deveni adevărate bombe pentru sănătatea noastră. Pentru a preveni îmbolnăvirile și a crește siguranța cumpărătorilor, Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – sucursala Caraș-Severin, face câteva recomandări prin vocea directorului acestei instituții, Pavel Borchescu.

„DSVSA recomandă populației ca în perioadele cu temperaturi ridicate să acorde atenție modului în care păstrează sau prepară alimentele și a locurilor de unde acestea sunt cumpărate. Consumatorilor li se recomandă să cumpere alimente numai din spațiile înregistrate sau autorizate sanitar veterinar, pentru că le oferă garanția unor produse sigure, care au fost obținute în cadrul unor unități autorizate sau înregistrate sanitar-veterinar, aflate sub supravegherea medicilor sanitar-veterinari oficiali.

Nu se recomandă achiziția de produse alimentare expuse la vânzare în locuri și condiții necorespunzătoare, respectiv de pe stradă sau din portbagajul mașinilor, cu atât mai mult în cazul alimentelor ușor perisabile (carne, pește, ouă, lapte și produse lactate). Alimentele trebuie alese cu atenție ținând cont de aspect, miros, termen de valabilitate. Cetățenii sunt sfătuiți să verifice prospețimea și să nu cumpere alimente cu miros neplăcut sau având culoare și consistență modificată sau care prezintă mucegai pe suprafețe, să ia în considerare temperaturile la care trebuie păstrate alimentele ce necesită păstrare la rece și să nu cumpere produse care au specificația: păstrați la rece, păstrați la frigider sau păstrați în frigider și care nu au fost depozitate în condiții de refrigerare sau congelare“ , a precizat oficialul DSVSA.

„După cumpărare produsele de origine animală să fie introduse în frigider pentru a se păstra astfel (carnea, laptele, produsele din lapte, ouăle),  la o temperatură între 0 și plus 4 grade Celsius, separat în funcție de categoria de produs, iar carnea congelată la o temperatură cât mai scăzută, respectiv sub minus 18 grade. Populația mai trebuie să ambaleze separat produsele înainte de congelare sau refrigerare și să le păstreze în decursul perioadei de valabilitate, la temperaturile indicate pe ambalaj. Să păstreze alimentele gătite în recipiente acoperite, iar produsele care au fost congelate să nu se recongeleze pentru o preparare sau consum ulterior“, a mai precizat Pavel Borchescu.

Directorul DSVSA Caraș-Severin a adăugat că alimentele alterate, care sunt o sursă de infectare pentru celelalte alimente trebuiesc îndepărtate, iar fructele și legumele trebuie spălate bine sub jet de apă înainte de depozitare și înainte de a fi consumate.

Dan AGACHE

Încă de săptămâna trecută a început în Caraș-Severin programul de distribuire a produselor:  lapte UHT, corn/biscuiți și mere, în cadrul Programului pentru școli al României. Distribuirea se face către unitățile de învățământ din județul nostru, în funcție de scenariile existente în contextul pandemiei de Covid-19.

Cristian Gâfu, prefectul județului Caraș-Severin, în calitate de coodonator al Comisiei pentru aplicarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr.640/2017, a solicitat instituțiilor cu atribuții în domeniu să efectueze acţiuni de control, conform legislației naționale în vigoare, în vederea asigurării distribuției și depozitării produselor cu respectarea normelor sanitare și sanitar-veterinare, atât la instituțiile școlare din județ, cât şi la producători/furnizori.

Astfel, în luna februarie au fost realizate 19 controale pe linie sanitară în cadrul unităților de învățământ și un control pe linie sanitar-veterinară la un furnizor/distribuitor, nefiind constatate deficiențe și nefiind aplicate sancțiuni. Pentru implementarea măsurilor educative prevăzute în program şi pentru buna derulare a acestora, se colaborează cu Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, cu primăriile din județ și cu unitățile de învățământ, se mai precizează în comunicatul Instituției Prefectului județul Caraș-Severin.

Dan AGACHE

 

Elevii cărășeni vor avea parte de lapte, corn și mere încă de la începutul anului școlar 2019-2020, informează reprezentanții Consiliului Județean Caraș-Severin. Spre deosebire de alți ani, s-a reușit semnarea contractelor cu firmele care vor livra produsele beneficiarilor „Programului pentru școli al României”. Acestea au fost semnate chiar astăzi de președintele forului județean, Silviu Hurduzeu.

„Numărul total al beneficiarilor pentru anul școlar 2019-2020 este de 22.994 elevi, distribuirea produselor urmând a fi făcută pe 4 zone, pentru fiecare produs în parte și acoperă tot județul. Este vorba de zonele: Reșița – Bocșa; Caransebeș – Oțelu Roșu; Moldova Nouă – Oravița și Băile Herculane – Bozovici – Anina.

Produsele vor fi distribuite după un grafic bine stabilit, în funcție de zonă, dar toți beneficiarii programului primesc pentru fiecare zi produse de panificație (80gr), pentru 3 zile pe săptămână lapte UHT (200 ml) și pentru 2 zile mere (minim 100 gr)”, se arată în comunicatul de presă transmis de reprezentanții Consiliului Județean.

Beneficiarii „Programului pentru școli al României” sunt preșcolarii din grădinițele cu program normal de 4 ore de stat și elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și particular. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, comparativ cu anul școlar 2018-2019, numărul beneficiarilor a scăzut cu 734.

Diana RADU

Sfârşitul campaniei electorale şi instalarea noilor autorităţi pare că ar fi adus şi ieşirea mult-dorită din fervoarea politicii şi intrarea pe un făgaş existenţial mai liniştit, fără atâta grijă la capra vecinului; lumea e sătulă de politică şi de varii inutilităţi, ar fi vremea pentru lucruri mult mai serioase, cum ar fi un concediu…Însă, când toţi păreau cuprinşi de această glicemică letargie, a venit Brexit-ul şi ne-a dat planurile peste cap…

Deunăzi, spre apus de sesiune, un grup de studenţi m-a abordat, într-unul din tot mai rarele peripluri pe la universitate, contrariaţi de o relativ recentă afirmaţie a mea, cum că plătim un preţ prea mare pentru acceptarea noastră în rândurile ţărilor europene! Ce plătim? Care-i preţul? Şi, mai ales, de ce plătim? Există un calcul, sau măcar o estimare a „beneficiilor” plătite?

Cu studenţii nu e bine „să te pui” câtuşi de puţin, te cataloghează iute şi te trimit la fosile şi cimitire dacă nu adopţi una din cele două variante: ori ştii şi răspunzi pe loc, ori le spui cu francheţe ca nu ştii, dar că te vei pregăti şi le vei spune mai târziu…şi ferească Dumnezeu să nu te ţii de cuvânt! Prudent, pentru că era vorba de cifre, le-am recomandat să revadă libertăţile fundamentale ale Uniunii Europene, că de acolo vin eventualele avantaje şi am optat pentru varianta a doua!… A sosit, azi, timpul răspunsului, interesant pentru toată lumea!

În 2007, anul intrării în UE, PIB-ul României, rezultatul muncii noastre pe un an, a fost de 126 miliarde euro; ultimul PIB cunoscut cu certitudine, cel din 2014, a fost de 159 miliarde euro, arătându-ne o creştere cu 33 miliarde euro, respectiv 26,19 %! Este o creştere, dacă nu spectaculoasă, măcar semnificativă! La prima vedere, e de bine!

Să vedem de unde şi cum se împarte această creştere pe cele 4 libertăţi fundamentale de circulaţie ale UE, respectiv libera circulaţie a persoanelor, a capitalurilor, a serviciilor şi a mărfurilor; Vom lăsa prima dintre aceste libertăţi la urmă, pentru că este cea mai plină de miere şi fiere şi vom începe cu capitalurile: investiţiile străine erau de 3,6 miliarde euro în 2006, pentru ca în 2014 să ajungă la 60 miliarde! Este suma cumulată a acestor investiţii pe întreaga perioadă 2000-2014. Altfel spus, în 14 ani, străinii au investit în ţara noastră ceva peste o treime din PIB-ul anual! Mi se pare foarte puţin, deşi pare mult faţă de 2006, dar putem conchide că libera circulaţie a capitalurilor ne-a adus ceva beneficii…

La fel stăm şi cu mărfurile: exporturile româneşti au crescut de la 29 de miliarde euro în 2006, la 54 miliarde în 2014…dar sunt dominate structural de materii prime şi produse slab manufacturate, în principal de petrol şi masă lemnoasă! Una peste alta, putem conchide că şi libera circulaţie a mărfurilor ne-a adus ceva beneficii…

Despre libera circulaţie a serviciilor nu putem spune mare lucru, din lipsă de date; ar fi vorba de lucrări şi servicii diverse, inclusiv din domeniile profesiilor liberale, dar statisticile ne oferă doar bâjbâieli, nu şi certitudini! Ele apar ca beneficii mai degrabă potenţiale, decât reale!

În fine, libera circulaţie a persoanelor ne-a adus de toate, încât merită o balanţă proprie! O vom rezuma în două numere „magice”: din 2007 şi până acum, peste 2 milioane de români au părăsit ţara, în aceeaşi perioadă muncitorii români din străinătate aducând în ţară 61,6 miliarde euro! Putem spune că cel mai mare investitor străin a fost grupul muncitorilor români din afară, suma adusă de ei depăşind cu 1,6 miliarde euro totalul investiţiilor străine din perioada 2000-2014! Nu-i aici momentul unei analize a politicilor salariale, o vom face, probabil, sâptămâna viitoare…

Bilanţul celor patru libertăţi fundamentale pare, astfel, pozitiv!…Acest lucru rămâne valabil până începi să cunoşti şi să totalizezi costurile! Nu le voi face aici inventarul, ba chiar recunosc deschis că mă depăşeşte, pentru că nu vom şti niciodată costurile sociale reale ale părăsirii ţării de către 2 milioane de români…Voi da, însă, un al treilea număr „magic”: 4 miliarde euro este profitul anual al OMV-Petrom, după celebra privatizare a Petrom, impusă ca o condiţie sine-qua-non pentru intrarea noastră în UE! Prin capitalizare, acest profit uriaş egalează, aproape, toate investiţiile străine din România ultimilor 14-15 ani!

Departe de mine orice pornire anti-unionistă sau anti-europeană! Vreau doar să afirm, cu riscul de a fi judecat inclusiv de studenţi, cei mai aspri judecători, că nu avem politici coerente de intrare, abordare şi racordare la cele europene, că nu avem un proiect de ţară coerent în acest domeniu şi în altele şi că, graţie tâmpeniei guvernanţilor de până acum şi de acum, suntem luaţi de proşti şi consideraţi vaca numai bună de muls a Vacii Mitologice numită Europa!

Prof. Univ. Dr. Liviu Spătaru

Conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin continuă să caute soluții pentru redresarea fabricii de lapte de la Oravița. Aflată deja de ceva vreme în stare de insolvență, aceasta continuă practic să supraviețuiască datorită contractelor de furnizare în cadrul programului „Laptele și cornul”. Și asta în condițiile în care toată lumea este de acord că produsele lactate provenite de la Oravița sunt de calitate. 

Pentru a afla care este „buba” la această fabrică și ce se poate face pentru ca aceasta să devină productivă, președintele încă în funcție al forului județean a invitat la Oravița o echipă de experți de la o firmă din Olanda. După ce au vizitat instalațiile de lucru și au vorbit cu lucrătorii din unitate dar și cu fermierii din zonă, care livrează laptele pentru realizarea produsele fabricii, concluzia olandezilor a fost una simplă: fabrica nu este productivă, deoarece nu știe să își vândă produsele.

„Tocmai am gustat produsele acestei fabrici și trebuie să spun că sunt foarte bune. Problema este că nu există un serviciu de marketing care să se ocupe de promovarea și vânzarea lor. Totuși, nu este o problemă insurmontabilă. Produsele sunt bune și pot fi vândute, odată ce sunt promovate, atât în România cât și peste hotare. Soluția ar fi punerea la punct a unui serviciu de marketing sau găsirea unui structuri care să vândă aceste produse, și atunci sigur că întregul proces al acestei fabrici, va începe să se regleze”, a explicat unul din invitații de la firma olandeză Cownexxion.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157670039001556″]

În prezent, produsele fabricii de la Oravița – cașcaval, telemea, brânză topită, smântână, brânză dulce și lapte la pungă – pot fi găsite practic doar în magazile de desfacere ale unității, la Reșița, Oravița și Caransebeș. Situația s-ar putea însă schimba pe viitor, promite și primarul Oraviței, Dumitru Ursu, invitat și el la discuțiile purtate de reprezentanții forului județean și ai fabricii de lapte cu experții olandezi.

„Din partea noastră au toată susținerea. Pentru noi e foarte importantă menținerea locurilor de muncă, chiar ne dorim ca fabrica să meargă cât mai bine, să fie cât mai multe locuri de muncă. O să le dau tot sprijinul, mai ales în managementul vânzărilor, să vorbesc cu toți patronii de magazine alimentare din Oravița să ne promoveze produsele, să le vândă în magazile lor și în magazinele din comunele din jurul orașului Oravița”, a precizat edilul Dumitru Ursu.

Fabrica de lapte de la Oravița are o capacitate de producție de 10.000 de litri de lapte pe zi, în prezent nici jumătate din aceasta nefiind folosită, a explicat administratorul special Laura Adil. Faptul că fabrica nu reușește să își promoveze produsele se reflectă și asupra fermierilor din zonă, care nu au unde să își vândă laptele.

„La ora actuală muncim ca să ne aflăm în treabă, dar nu ca să câștigăm ceva. La fabrică nu mai îmi ia laptele pentru că au rămas și ei cu produse pe stoc. Singurul avantaj e subvenția, dar nici subvenția nu mi-o dă pe toate capetele”, și-a expus nemulțumirea un fermier din Răcășdia.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157669584763341″]

Întâlnirea de la Oravița s-a terminat cu multe promisiuni, din partea administrației locale și județene, dar și din partea olandezilor care au afirmat că vor reveni în Caraș-Severin pentru a stabili o strategie de promovare și vânzare a produselor fabricii de lactate.

Karina TINCUL

Participanții la ședința de săptămâna trecută a forului județean au avut parte de mai mult de un „spectacol”. Pe lângă demisia vicepreședintelui Ilie Iova și refuzul marii majorități a consilierilor să voteze un nou vice, aleșii județeni au arătat din plin cum se pricep să fugă de responsabilitate. 

Totul a pornit de la un proiect de hotărâre privind desemnarea unui reprezentant al forului județean în Adunarea Generală a Acționarilor de la Fabrica de produse lactate de la Oravița. Reprezentantul anterior, Toni Novăcescu, și-a dat demisia din Consiliul Județean în luna februarie, în motiv pentru care era necesară înlocuirea lui în AGA, forul județean fiind practic acționar unic la această fabrică.

Primul propus a fost Dănilă Berbentia, care s-a grăbit însă să refuze. „Mulțumesc pentru încredere, dar fiind și sfârșit de mandat, vă rog să îmi permiteți să nu acced. Eu aș propune pe cineva care are experiență în domeniul agricol, în domeniul industriei laptelui, care știe mai bine ce are de făcut”, a afirmat Berbentia, care a aruncat mingea în curtea Iustinei Turnea.

Refuzul acesteia a fost însă și mai tranșant: „Nu, nu, nu. Acolo la Fabrica de lapte de la Oravița, iertați-mi expresia, pute rău și nu mă duc de obicei unde nu e în regulă. Du-te mata”.

Consilierii județeni nu s-au lăsat convinși nici de apelul secretarului Darian Ciobanu, care a încercat să îi convingă de necesitatea completării Adunării Generale a Acționarilor de la Fabrica de lapte:

„E vorba de o societate la care CJ este practic asociat unic. Ne constrânge un articol din legea 215 și anume art. 92 care vorbește de desemnarea reprezentanților din rândul consilierilor județeni respectând configurația politică rezultată în urma alegerilor. Lichidatorul judiciar ne solicită obsesiv deja desemnarea unui administrator special. Mai e o agravantă aici, directorul fabricii și-a exprimat expres dorința de a pleca în Canada, rămânem fără conducere acolo. Practic administratorul special îl va alege AGA ca să respecte și să reprezinte interesele noastre”.

Cum însă nici unul dintre consilieri nu s-a arătat interesat să pună umărul la salvarea fabricii care se confruntă deja de câțiva ani cu probleme financiare, s-a găsit o soluție de avarie: alegerea unui funcționar din cadrul forului județean, urmând ca proiectul de hotărâre să fie aprobat într-o ședință viitoare.

Karina TINCUL

Fabrica de Produse Lactate de la Oravița, singura de acest gen din Caraș-Severin, este de ceva vreme deja în proces de reorganizare. La sfârșitul anului 2014, datoriile fabricii se ridicau la peste 3 milioane de lei, dar unitatea de producție reușea să se mențină pe linia de plutire, în special datorită programului guvernamental „Laptele și cornul”. Din veniturile înregistrate anul trecut, 87,39% erau obținute de pe urma laptelui livrat în școlile cărășene. 

Fabrica de Produse Lactate de la Oravița, deținută de Consiliul Județean Caraș-Severin și Consiliul Local Oravița, avea la finalul anului 2014, datorii restante de 3.595.199 lei, cea mai mare parte  – 3.444.962 reprezentând datorii către bugetul de stat.

„Din totalul datoriilor ponderea cea mai mare o reprezintă datoriile din anii 2005 – 3008, perioadă în care fabrica a început să își desfășoare activitatea de producție. Lunar, unitatea și-a achitat obligațiile curente către bugetul statului, iar trimestrial s-a achitat în plus și parte din datoriile restante, conform graficului de eșalonare întocmit și aprobat în urma intrării în perioada de reorganizare”, se precizează într-un raport de activitate înaintat de conducerea fabricii Consiliului Județean.

Conform aceluiași raport, fabrica a avut anul trecut venituri totale de 3.606.259 lei, din care 2.217.476 lei au fost obținute prin programul „Laptele și cornul”. Cheltuielile unității s-au ridicat în 2010 la suma de 3.965.544 de lei.

De menționat este că anii trecuți au existat discuții legate de calitatea laptelui furnizat de fabrica de la Oravița elevilor cărășeni. Inspectorul școlar general Nicolae Grindeanu atrăgea atenția în cadrul unei ședințe a Consiliului Județean de anul trecut asupra calității îndolielnice a laptelui care ajungea la copii, exitând riscul de îmbolnăvire a acestora. Mai marii forului județean admiteau și ei atunci că reprezentanții fabricii trebuie să se preocupe mai mult de calitatea produselor livrate, dar atrăgeau atenția și asupra faptului că mii de familii din județ depind de unitatea de la Oravița, făcând referire la cetățenii care vând lapte către fabrică.

Fabrica de lapte de la Oravița achiziționează anual de la crescătorii de animale din Caraș-Severin peste 1 milion 300 de mii de litri de lapte. Pentru colectarea acestuia există un circuit bine stabilit, fiind organizate trei rute de colectare în zona Carașului și în zona Văii Almăjului, care totalizează 22 de puncte de colectare. Laptele de vacă este achiziționat de la țărani cu prețul de 0,95 lei pe litru.

Întreaga cantitate de lapte intrată din colectare este dirijată în producție și procesată, fabricându-se diverse produse lactate: lapte consum, brânză dulce, brânză topită, cașcaval, iaurt, smântână, telemea sau caș. Producția obținută este mai apoi vândută prin rețeaua de magazine proprii ale fabricii, prin Programul Guvernamental Laptele și Cornul, dar și către alți clienți de pe raza județului Caraș-Severin, Timiș, Mehedinți și București.

În ciuda problemelor financiare, reprezentanții Fabricii de produse lactate de la Oravița se arată optimiști în ceea ce privește viitorul, consilierii județeni fiind și ei de acord să investească anul acesta peste 100.000 de lei pentru dotarea unității cu un analizator de lapte, instalarea unui sistem de protecție a centralei termice și modernizarea instalației apă-gheață.

Karina TINCUL

Calitatea îndoielnică a laptelui furnizat de la fabrica de la Oravița elevilor cărășeni în cadrul programului ”Laptele și cornul”  a fost luată în discuție în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Județean Caraș-Severin. Cel care a atras atenția asupra subiectului a fost inspectorul școlar general Nicolae Grindeanu, care a afirmat că reacțiile copiilor la primirea laptelui au fost negative.  ”Am informat reprezentanții școlilor că dacă laptele nu are o calitate corespunzătoare pot refuza primirea acestuia, pentru că îmbolnăvim elevii. Sunt copiii noștri, trebuie să avem grijă de ei”, a declarat Grindeanu.

Președintele Consiliului Județean, Sorin Frunzăverde, a admis și el că reprezentanții fabricii de la Oravița trebuie să se preocupe mai mult de calitatea produselor pe care le livrează, chiar dacă face acest lucru în limitele unor alocații financiare foarte mici. ”Furnizăm aceste produse școlilor într-un barem bugetar deloc generos, dar asta nu înseamnă că nu își pot da cei de la fabrica de lapte puțin mai mult interesul. Cred că problema este cauzată de ritmicitatea acestor livrări, de faptul că laptele nu este colectat zilnic  de la cetățeni, ci tot la două-trei zile”, a afirmat Frunzăverde.

Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin a amintit că mii de familii din zonă depind din punct de vedere financiar de această fabrică. ”Fabrica a fost creată într-un scop social evident, de a achiziționa laptele din sudul județului Caraș-Severin, de la cetățenii din Valea Almăjului și Valea Carașului. Dar aceasta nu poate ține pasul cu sectorul privat, unde dinamica investițiilor este mult mai mare”, a adăugat Sorin Frunzăverde.

Tocmai din acest motiv, din dorința de a îmbunătăți producția fabricii și calitatea produselor livrate, consilierii județeni au aprobat un proiect care prevede majorarea capitalului social al fabricii cu peste 102.000 de lei. Cu acești bani vor fi achiziționate o stație de dedurizare a apei, un analizator lapte și un grup de răcire al apei.

SC Fabrica de Produse Lactate SA Oravița este o societate pe acțiuni la care Consiliul Județean Caraș-Severin are o participație de 99,9985%, iar Consiliul Local Oravița are o participațiune de 0,0015% din capitalul social, obiectul de activitate al societății fiind fabricarea produselor lactate și al brânzeturilor.

În prezent, fabrica este în insolvență, din cauza crizei economice din ultimii ani dar și din cauza datoriilor acumulate la bugetul de stat pentru neplata TVA-ului datorat pentru aducerea unor echipamente din Suedia, în momentul înființării fabricii. De-a lungul anilor, fabrica a acumulat datorii în proporție de 55% din valoarea TVA-ului, la care s-au adăugat dobânzi și penalități în cuantum de 45%.

Karina TINCUL