Primarul Ioan Popa a spulberat visele celor care au investit în zone situate în jurul Reșiței, în speranța că municipiul, invariabil, se va dezvolta spre acele locuri. Edilul a explicat, cu subiect și predicat, în cadrul unei întâlniri recente cu oamenii de afaceri din oraș, că planul de viitor al administrației locale se bazează pe dezvoltarea și punerea în valoare a zonelor din oraș care au fost abandonate, cum ar fi Mociurul.

„Sunt foarte mulți reșițeni care au luat proprietăți în jurul Reșiței, la km 5, 7, 8, Lupac și așa mai departe. Au început să își facă investiții acolo, să își parceleze și se gândesc că este o zonă de dezvoltare. Toți avem dreptul să visăm, dar dacă îți iei un teren într-un loc unde nu ai apă, canal, gaz, curent și după aceea vrei tu să îl bagi intravilan, să îți dezvolți ceva și să vii la Primărie, să țipi că nu ai utilități, vă spun eu că nu o să o facem pentru că costă foarte mult și nu ne recuperăm banii”, a explicat edilul.

Conform lui Popa, strategia promovată la nivel mondial, bazată pe dezvoltarea infrastructurii în America, este de a identifica zone din oraș care au fost abandonate și de a le dezvolta, înainte de a merge în afara orașului, spre zone în care trebuie introduse utilități, lucru care este costisitor.

„Cât timp sunt la Primăria Reșița, nu o să fug din oraș în extensie până nu îmi rezolv toate zonele pe care le avem, 60 de hectare Mociur – Triaj, sunt vreo 27 de hectare de care cei de la TMK nu mai au trebuință. Eu zic să facem o reconversie a acestor terenuri care slavă Domnului, sunt destul de multe în oraș, și abia după aceea să ne gândim la extensii. (…)

Această dezvoltare extensivă cred că în momentul acesta în oraș nu își are locul. Reșița a fost practic abandonată în multe zone și trebuie să le recuperăm. PUG-ul din 2011 făcut de Adina Bocicai expiră în 2021. Noi ne-am bugetat deja în 2017-2018 să pornim un alt PUG al orașului care trebuie să fie gata în 2021 și el o să fie foarte bine structurat de data aceasta și o să mă uit cu lupa la el, pe fiecare zonă. Avem de exemplu, de la IMR, compensare pe taxe și impozite de la Arsenal, că nu și-au plătit taxele, vreo 12 hectare de teren, așteptăm semnătura de la Ministerul Apărării. Mai avem baza sportivă de la Gloria. Avem atât de multe lucruri că nu știm cum să le gestionăm pe astea, darmite să mai fugim în alte direcții”, a explicat Popa.

Primarul a adăugat și că bugetul actual al Reșiței nu îi permite astfel de investiții, dar că în cazul în care se va reuși identificarea unor resurse financiare pentru introducerea de utilități spre zone cum ar fi km 8, va face și acest lucru.

Karina TINCUL

Lucrările la linia electrică de 400 kV care leagă Reșița de Pancevo au ajuns la final, investiția de peste 80 de milioane de lei fiind inaugurată aseară la km 8, pe drumul ce leagă Reşiţa de Caransebeş. Autoritățile din Caraș-Severin au fost reprezentate la ceremonie de subprefectul Cătălin Hogea, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu și city managerul Reșiței, Paul Vasile.

Investiția este în valoare de 81,5 milioane de lei, realizată integral  de companii românești, de la proiectant la executant și consultant!

LEA 400 kV Reşiţa – Pancevo este proiectată de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, iar lucrările au fost executate de ELECTROMONTAJ SA, având ca subcontractori: EMFOR Montaj SA, TERRASOND SRL, ICEMENERG SA, Politehnica București, ARC VISION SRL. Consultantul proiectului a fost ROENG T.E.C. De asemenea, proiectul a beneficiat de suportul susținut și de implicarea tuturor autorităților locale din județul Caraș-Severin și din județul Timiș, după cum afirma Directorul Sucursalei Transelectrica din Timișoara, Luca Iacobici, cel care a fost amfitrionul inaugurării de la Km 8, în apropiere de municipiul Reșița.

LEA 400 kV Reșița-Pancevo este un proiect de interes comun, parte din “Mid Continental East Corridor”, iar unul dintre rolurile sale principale este acela de a întări sistemul electroenergetic național și pe cel sud-est european. Realizarea liniei electrice de 400 kV Reșița-Pancevo va permite eliminarea congestiilor majore în zona celor doua sisteme electroenergetice, românesc și sârbesc, precum și creșterea capacității de transfer între România și Serbia și în toată zona de sud-est a Europei. Prin realizarea acestei investiții, România își va atinge ținta europeană obligatorie de interconectivitate de 10% pentru anul 2020.

„Aș vrea să vă asigur că efortul investițional al Companiei va continua într-un ritm susținut în perioada următoare. Suntem încurajați de faptul că, așa cum arată statistica în ceea ce privește economia din România, în 2017 profitul în segmentul cu capital românesc este de 1,9 ori mai mare decât în cel al segmentului cu capital străin. Credem cu putere că putem face progrese și mai importante“, a declarat Gheorghe Olteanu, președintele Consiliului de Supraveghere al CNTEE Transelectrica SA.

La rândul său, Directorul General Executiv al Transelectrica, Adrian Constantin Rusu, a subliniat faptul că realizarea LEA 400 kV de interconexiune Reșița-Pancevo este doar o primă parte a unei serii de investiții ale Companiei. „Este foarte important de spus că realizarea LEA Reșița-Pancevo este o etapă cu ștafetă. În toate sucursalele Companiei există un efort investițional susținut. Urmează proiecte la fel de mari și de importante: tocmai a fost deblocat proiectul LEA Oradea-Bekescsaba; avem în lucru LEA Gutinaș-Smârdan; acum câteva săptămâni am semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană pentru LEA Cernavodă-Stâlpu. Avem în față proiecte provocatoare și cel puțin la fel de importante ca linia Reșița-Pancevo. Transelectrica este o companie cu o capacitate extraordinară, cu o resursa umană excepțională pe care ne propunem să o valorificăm și să transformăm această companie strategică la nivel național într-un fanion al energeticii românești“, a declarat Adrian Constantin Rusu, Directorul General Executiv al Transelectrica.

„Acest proiect este inclus în lista proiectelor de interes comun, european. Face parte din coridorul european Nord-Sud, respectiv face legătura între Europa de Sud şi Europa Centrală. În acest grup de proiecte, pe lângă linia Reşiţa – Pancevo, avem întreg axul Banat, unde este vorba de o nouă legătură la 400 kV, de la Porţile de Fier, Anina, Reşiţa, Timişoara Săcălaz, Arad, inclusiv staţiile de pe parcursul acestei linii, ceea ce înseamnă că avem, în continuare, noi provocări şi proiecte deosebit de importante şi de dificile”, a precizat directorul Direcţiei de Investiţii din Transelectrica, Florentina Răducanu.

Pe teritoriul României, linia electrică traversează 11 localităţi din judeţul Caraş-Severin: Reşiţa, Ezeriş, Lupac, Dognecea, Goruia, Ticvaniu Mare, Berlişte, Ciudanoviţa, Grădinari, Vărădia şi Vrani, punctul de trecere a frontierei fiind localitatea Iam. Linia Electrică Aeriană de 400 kV Reşiţa – Pancevo are o lungime pe teritoriul României de 63 de kilometri şi un număr de 206 stâlpi.

Conform specialiștilor companiei Transelectrica, beneficiarul investiției, prin realizarea proiectului crește siguranţa în funcţionare a reţelei în zona de Sud-Est a Europei, iar sistemul din România funcţionează de acum interconectat şi cu celelalte pieţe din Europa.

„Felicit întreaga echipă pentru efortul depus şi aşteptăm cu interes şi următoarea investiţie, respectiv, linia electrică dintre Porţile de Fier şi Reşiţa, care va continua spre judeţele Timiş şi Arad”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu.

Felicitări pentru realizarea proiectului a transmis și city managerul municipiului Reșița Paul Vasile, care a precizat că deși România și Serbia nu sunt legate de nicio autostradă, de acum înainte putem spune că sunt legate de o autostradă electrică.
[slickr-flickr search=”sets” set=”72157691103836180″]

Karina TINCUL