Un meci de infarct pe care ni l-au furnizat în această dimineață, în semifinala Grand Slam-ului Australian Open, Simona Halep și Angie Kerber. Am strâns din pumni, am dat din picioare, am înjurat printre dinți revenirile lui Kerber, atunci când Simona a avut în setul decisiv două mingi de meci anulate de nemțoaică, am tremurat la mingile de meci ale adversarei Simonei, am degajat energii în fața micilor ecrane, totul undeva între agonie și extaz! Și ce mult ne-am bucurat pentru românca noastră! Simona ne-a făcut fericiți preț de câteva minute, pe noi, românii, lucru care nu prea le iese blezgoiților neamului, care se-ncoardă zi de zi, pe sticlă la TV. După mai bine de 2 ceasuri chinuitoare, dar atât de frumoase de tenis, magnifica Simona Halep a răpus-o pe reprezentanta Germaniei în semifinala de la Melbourne, Angelique Kerber, cu scorul de 6-3, 4-6, 9-7. Cu siguranță, cei care au urmărit semifinala nu s-ar fi putut declara niciodată supărați pe un insucces al Simonei, în setul decisiv. La tenisul oferit astăzi de Simona Halep, numai un cretin ar fi putut contesta ceva la jucătoarea noastră. Dar nu vă faceți iluzii; ei există și trăiesc printre noi.

De data aceasta, Simona a demonstrat că nimic nu-i poate sta în cale, atunci când gândește limpede și atacă inteligent. Cu riscul de a repeta o idee intens vehiculată, această întâlnire Halep – Kerber, a fost în fapt un meci pe care dacă-l prinzi într-o viață, atunci declară-te fericit, prietene iubitor al sportului alb. Meciul carierei lui Halep? Se poate, dar pentru mulți dintre noi, cei care apreciem tenisul și nu o facem de alaltăieri, meciul de azi a fost ceva în genul „Once in a Lifetime“, adicătelea, odată-n viață vezi așa ceva.

Vor fi mulți cei care își vor da cu părerea despre acest, adevărat „meci al carierei“ tenismenei Simona Halep, vor urma pronosticurile legate de finala cu Wozniacki, așa cum Simona, probabil, știe că dacă nu va fi câștigătoarea finalei, haterii anti-halepiști vor invada din nou spațiul virtual. Apropos de finală, din start casele de pariuri o dădeau pe Simona, înaintea întâlnirii cu Kerber, cu șansa a treia de accedere în Finala Australian Open. Dar uite că nu casele de pariuri fac meciurile Simonei, ci forța, talentul și perseverența acestei sportive de la care trebuie să luăm exemplu și care ar trebui prezentată la clasă, ca un real model de urmat pentru elevi. Noi, ca națiune, să redescoperim mândria de a fi român, noi pentru copii noștri, noi, cei care am pierdut undeva în timp sentimentul acela de a te identifica cu valoarea mondială a unui sportiv, a unei echipe, cu reușita unui seamăn de-al nostru, noi, românii, trebuie să profităm de oportunitatea apariției Simonei pe firmamentul tenisului mondial!

S-o respectăm pentru ceea ce este ca sportiv și mai ales pentru patriotismul Simonei Halep, o tânără care nu se agață de gardurile națiunii strigând „România, te iubesc, uite-mă ce mare româncă sunt eu!“, dar care a făcut servicii de imagine atât de importante țării noastre, așa cum nu au mai reușit sportivi români de pe vremea lui Gică Hagi încoace.

În opinia mea, site-ul oficial WTA a concluzionat perfect: „Halep își stăpânește nervii într-un meci care va rămâne pentru generații! Două ore și 20 de minute de dramă într-un meci de nivel fizic SF”.

Despre finala cu Wozniacki, în întâlnirea dintre numărul 1 mondial WTA și numărul 2, orice este posibil. Un meci care se joacă, cu două sportive apropiate ca vârstă, Halep 26 de ani, daneza Caroline Wozniacki 27, cu o diferență de talie, Wozniacki 1,79 m, Halep 1,68 m, cele două jucătoare nereușind până în prezent să câștige un turneu de Grand Slam. Dar să sperăm că a sosit timpul Simonei Halep. Și-atunci să vedem cine o mai contestă?

Sergiu TABAN