In memoriam arheolog Ovidiu Bozu (2 mai 1947-10 august 2020)!

„În mod cu totul neașteptat, vestea că Ovidiu Bozu a fost chemat de pallida Mors, a venit pentru noi toți luni dimineață, 10 august.

Născut la Reșița, în 2 mai 1947, a urmat studiile liceale în oraș iar cele universitare la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1968-1973). Apoi, o viață întreagă, timp de 40 de ani, a activat ca muzeograf și arheolog la Muzeul Judeţean de Istorie al judeţului Caraş-Severin/Muzeul Banatului Montan Reşiţa. A avut numeroase colaborări în plan profesional cu colegii arheologi din întreaga țară, dar mai ales cu Alma Mater din Cluj-Napoca, cu Muzeul Național al Banatului din Timișoara, cu Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş.

Arheolog romanist, Ovidiu Bozu și-a legat numele și viața de cele mai importante situri romane din județul Caraș-Severin. Pentru Ovidiu Bozu, arheologia a fost mai mult decât o profesie, a fost destinul însuși cel care l-a purtat de la Moldova Nouă și Zăvoi, la Brebu și Mehadia ori Lăpușnicel, de la Berzovia până la Vărădia, toate situri romane de importanță națională. A descoperit, concomitent, peste 100 de noi puncte de cercetare arheologică. A valorificat descoperirile prin intermediul a peste 30 de studii și articole științifice în reviste de specialitate și volume colective.

Ne exprimăm profundul regret pentru dispariția colegului nostru, iar familiei îndurerate, cele mai sincere condoleanțe”,  spune Livia Magina, doctor în istorie, cercetător științific la Muzeul Banatului Montan Reșița.

Funeraliile vor avea loc joi, la ora 12, la cimitirul nr. 2, Reșița.

Sit tibi terra levis!

Lorena POENARU

Biroul de presă al Registrului Auto Român anunță că începând de astăzi, oferă clienților date despre daunele vehiculelor înmatriculate în România. Mai exact, în doar câteva minute, puteţi afla informaţii despre majoritatea vehiculelor pentru care au fost înregistrate oficial, la societățile de asigurări, avarii produse pe teritoriul României.

Acest lucru este posibil prin intermediul aplicaţiei Istoric Vehicul, disponibilă pe site-ul oficial al instituţiei, www.rarom.ro.

Registrul Auto Român vine astfel în sprijinul clienţilor săi care vor să cunoască cât mai multe informaţii despre vehiculul de care sunt interesați.

Acest lucru este posibil ca urmare a informaţiilor pe care le primeşte RAR de la partenerii specializaţi care colectează date de la societăţile de asigurare şi atelierele de reparaţii autorizate.

Astfel, la interogarea prin aplicaţia Istoric Vehicul, împreună cu informaţiile oferite gratuit de RAR (de exemplu valoarea indicată de odometru) se precizează şi faptul că pentru acel vehicul există disponibil un istoric de daune, care poate fi oferit contra cost.

Tariful este de 35 de lei şi se achită online.

Pentru a accesa aplicaţia, clienţii trebuie să introducă seria de caroserie/saşiu şi o adresă de e-mail validă.

În situaţia în care clientul doreşte să obțină istoriul de daune al autovehiculului, el este redirecţionat către zona de plată cu cardul, iar apoi va primi prin e-mail Istoricul de daune. Acesta conţine următoarele informaţii (conform modelului ataşat):

1. Zona de avarii, inclusiv poziţionarea acestora pe un vehicul – machetă;
2. Intervalul valorii devizului de reparaţie;
3. Intervalul indicaţiei odometrului la data întocmirii devizului;
4. Dacă a fost o daună majoră din punct de vedere economic;
5. Dacă au fost afectate principalele elemente de siguranţă sau din structura de rezistenţă.

Toate informaţiile pe care le veţi introduce în sistemul informatic, pentru a afla datele de care sunteţi interesat, sunt protejate conform normelor GDPR.

Lorena POENARU

Luni, 10 iulie, istoricul caransebeşean Liviu Groza a împlinit 85 de ani, avându-i ca oaspeţi pe primarul Felix Borcean şi şefa sa de cabinet, Diana Ţârdea, directorul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu, precum şi Adrian Ardeţ, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, senatorul Marcel Vela felicitându-l la telefon.

Reputatul istoric a recunoscut că nu a crezut că va ajunge la 85 de ani, şi nici la 56 de volume publicate. În momentul de faţă, el lucrează la o nouă carte, „Caransebeşul şi Marea Unire”, şi i-a adresat primarului rugămintea de a scrierie prefaţa acestui volum. „Lucrarea va apărea anul viitor, exact când se împlinesc 100 de ani de la acest eveniment, la care cea mai mare delegaţie care a participat din Banat, de 150 de persoane, a fost cea din Caransebeş. Am reuşit să-i găsesc nominal pe toţi aceia care au luat parte, din oraşul nostru, la Marea Unire, cu Steagul României, şi acest lucru trebuie scos în evidenţă. De ce să fim modeşti, şi să nu arătăm lumii că în Caransebeş s-a lucrat, s-a muncit pentru Marea Unire? Un capitol al cărţii este dedicat personalităţilor caransebeşene care au militat pentru înfăptuirea acestui act, cu fotografiile lor şi cu microbiografiile tuturor, în frunte cu Miron Cristea. Să nu uităm că în delegaţia de cinci persoane care a plecat la Bucureşti cu Rezoluţia Unirii s-au aflat şi doi caransebeşeni – Miron Cristea şi Cornel Corneanu”.

Liviu Groza le-a mai arătat oaspeţilor o cutie plină cu manuscrise, pe care, după ce el nu va mai fi, îi roagă pe reprezentanţii administraţiei locale şi pe prietenii apropiaţi să le publice. „Aici este adevărata istorie a oamenilor din Caransebeş. Cu Constantin Daicoviciu, cu academicianul Condurachi, cu Hadrian Daicoviciu, care cu toţii au stat pe scaunele pe care staţi dumneavoastră acum”, a mai spus Liviu Groza.

Cosmin VLAD

Între 21 şi 24 februarie, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi al Ministerului Culturii și Identității Naționale, organizează ediţia cu numărul 43 a Simpozionului Internaţional de Arheologie şi Istorie „In Memoriam Constantini Daicoviciu”.

Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 22 februarie, începând cu ora 10, prin cuvântul de salut adresat de oficialități, după care va avea loc o conferinţă susţinută de prof. dr. Mihai Bărbulescu. Tot miercuri, în incinta muzeului vor fi vernisate expoziţiile „Radu Florescu”, prezentată de prof. univ. dr. Ioan Opriş, şi o alta de arheologie, în cadrul căreia colectivul de specialitate al instituţiei caransebeşene va prezenta ultimele descoperiri tematice din Caraş-Severin, a spus Cristina Borlovan, purtătorul de cuvânt al muzeului, într-o conferinţă de presă organizată marţi, 14 februarie, de managerul Adrian Ardeţ. Noutatea din acest an este conferită de prezența Comisiei Naționale de Arheologie, care, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, va organiza în aceeaşi zi, dezbatarea  „Câți Suntem?”, un demers al Comisiei Naționale de Arheologie pentru arheologie publică, moderată de președintele acesteia, dr. Ovidiu Țentea.

Zilele de 22 și 23 februarie să fie alocate susținerii de conferințe și comunicări. Manifestarea se va încheia vineri, 24 februarie, printr-o excursie tematică pe traseul Caransebeș – Zăvoi – Ulpia Traiana Sarmizegetusa – Orlea Sântămăria – Costești – Sarmizegetusa Regia (Grădiștea de Munte).

La evenimentul ştiinţific vor fi prezenți un număr record de participanţi, istorici şi cercetători de la centre universitare din ţară şi din străinătate – Serbia, Franţa, Polonia, Bulgaria, Croaţia și Italia, alături de specialişti de la muzee şi centre de cercetare din țară.

Cosmin VLAD