Uite primarul, nu e primarul, cam așa poate fi descrisă situația de la Zăvoi, unde Ion Scorobete a fost demis de două ori din funcție, în urma unor ordine ale Prefecturii și de două ori a revenit triumfător grație unor decizii ale instanței. 

Prima dată, Ion Scorobete a fost înlăturat din funcție după ce a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul în care a fost acuzat și fostul primar al localității Antonie Bunei. Opt persoane, printre care și cei doi foști edili, au fost găsiți vinovați de luare de șpagă de la omul de afaceri Romeo Dunca, pentru ca primăria să îi accepte afaceristului inițierea unui proiect turistic pe Muntele Mic. În joc era suma de 47.000 de euro. În urma condamnării, prefectul de la aceea vreme, Silviu Hurduzeu a emis un ordin de încetare a mandatului de primar al lui Ion Scorobete. Acesta a atacat însă în instanță ordinul prefectului și și-au reluat mandatul în fruntea comunei Zăvoi.

Doar pentru o perioadă însă, pentru că la finalul anului trecut, Scorobete a fost din nou demis, de această dată de fostul prefect Nicolae-Miu Ciobanu. Ordinul a fost contestat din nou în instanță, ieri Tribunalul Caraș-Severin acordându-i câștig de cauză edilului.

„Admite acţiunea formulată de reclamantul SCOROBETE ION în contradictoriu cu pârâta INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN. Anulează ordinul nr.315/24.12.2015. Obligă pârâta Instituţia Prefectului Judeţului Caraş-Severin la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei către reclamantul Scorobete Ion”, se arată în decizia de scurt a Instanței.

Decizia este una definitivă.

Nemulțumit de decizia instanție s-a declarat liberalul Doru Cîrdei, cel care a prealuat frâiele Primăriei după înlăturarea lui Scorobete. Mai mult decât atât, imediat după aflarea deciziei judecătorilor, consilierii locali de la Zăvoi s-au reunit în ședință.

„Sentința Tribunalului ne-a luat prin surprindere. Ne-am adunat adunat să găsim o soluție, vom face demersuri pe lângă Parchet și pe lângă Prefectură, încă nu știm exact către cine să ne îndreptăm. Dar este o situație absurdă care doar în Caraș-Severin se poate întâmpla”, a declarat Cîrdei pentru Reper 24.

Karina TINCUL

foto: www.7-zile.com

Prefectul județului Caraș-Severin, Nicolae Ciobanu, pare decis să facă curățenie printre primarii cărășeni. După zicala, „mai bine mai târziu decât niciodată”, reprezentantul Guvernului în teritoriu, a decis să îi demită din funcție pe primarii comunelor Zăvoi și Prigor, Ion Scorobete și Pavel Verindeanu. 

Ordinul privind încetarea înainte de termen a mandatelor celor doi primari a fost semnat de prefect chiar în ajunul Crăciunului. Coincidență sau nu, decizia lui Ciobanu vine la doar câteva zile după ce conducerea PNL Caraș-Severin a cerut public demisia acestuia, unul din motivele invocate fiind tocmai lipsa de reacție a prefectului în cazul primarului de la Zăvoi.

Atât Ion Scorobete și Pavel Verindeanu au fost condamnați de instanță la închisoare cu suspendare, după ce au fost prinși luând mită. Imediat după pronunțarea sentinței, fostul prefect Silviu Hurduzeu a semnat ordinele de încetare a mandatelor celor doi. Aceștia au atacat însă în instanță ordinul prefectului și și-au reluat mandatele în fruntea celor două comune.

Semne de întrebare cu privire la lipsa de reacție a actualului prefect au apărut după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat o hotărâre, în luna iunie a acestui an conform căreia aleșii locali care au fost condamnați definitiv la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată își pierd funcțiile. La momentul respectiv, Ciobanu a refuzat să semneze demisia celor doi primari, afirmând că nu are dreptul să emită noi ordine având în vedere că există sentințe definitive de anulare a ordinelor emise de prefect. După câteva luni, Ciobanu și-a schimbat însă părerea.

În locul lui Ion Scorobete și Pavel Verindeanu, primăriile Zăvoi și Prigor vor fi conduse de cei doi viceprimari: Doru Cîrdei, respectiv, Ion Vintilă-Miclău.

Karina TINCUL

Caraș-Severin se află în topul național al corupției, conform unei analize realizate de România Curată și Societatea Academică din România. Potrivit studiului, județul nostru este devansat în acest top doar de municipiul București și județele Maramureș și Bacău. 

Analiza a fost întocmită pe baza datelor obținute de la Direcția Națională Anticorupție, care a publicat 3.125 de comunicate referitoare la condamnările definitive în cazurile instrumentate de către procurorii anticorupție, în perioada 2010 — 2014. În ceea ce privește condamnările în această perioadă, 2.143 au fost cu suspendare, în timp ce 982 cu executare.

La nivelul județului Caraș-Severin, în perioada 2010-2014, au fost finalizate 76 de procese, 65,79% dintre sentințe fiind condamnări cu suspendare, se arată în această analiză. În 31,58% dintre cazuri au fost implicate fonduri europene, în 56,58% dintre cazuri condamnații lucrau în sectorul public, iar 47,37% dintre aceștia aveau funcții de conducere.

Printre cazurile care fost în centru atenției în ultimii ani în județul Caraș-Severin se numără și cel al fostului primar al municipiului Reșița, Liviu Spătaru, condamnat anul trecut la 3 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de: luare de mită și abuz în serviciu în formă continuată, dar și cazul directorului APIA, Romică Anculia, condamnat la închisoare în mai multe dosare pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită. Codamnat la trei ani de închisoare a fost și fostul consilier județean și director al Moldomin SA, Iacob Chisărău, găsit vinovat de săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la cumpărare de influență, complicitate la trafic de influență și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni. Nu a scăpat de închisoare nici directorul executiv al Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat al județului Caraș-Severin, Ianăș Roșeți, condamnat la 2 ani și 6 luni pentru luare de mită. Prin fața judecătorilor s-au perrindat și mai mulți primari cărățeni, printre care Antonie Bunei, Ion Moșoarcă, Ioan Vetreș, Viorel Mitea Roșca, Ion Scorobete, Ioan Borduz sau Pavel Verindeanu.

Baza de date pe care s-a construit Harta corupției locale este disponibilă aici.

Karina TINCUL