Programul de relansare economică a României în următoarea perioadă de timp, propus de PNL a fost prezentat și de edilul liberal al Reșiței, Ioan Popa, la nivel local. Primarul consideră fără cusur acest program și crede că finanțarea lui de către Bruxelles este o certitudine, pentru că banii există, iar investițiile în infrastructura mare vor genera foarte multe locuri de muncă la nivel național.

„Programul de relansare economică creat de PNL, vă mărturisesc cu sinceritate că l-am urmărit eu în direct, fiecare ministru, fiecare abordare și eu personal l-am găsit fără de cusur. E adevărat că sursele de finanțare pentru acest program vin preponderent de la Bruxelles din fonduri pe care UE le pune la dispoziția țărilor din Europa în dorința de a compensa pierderile pe care le-a generat Covid 19 în ultimele luni și care cu siguranță vor afecta economiile europene în următorii doi-trei ani.

Un lucru este cert, există bani! Dacă ați observat economic în ultimii ani băncile europene au creditat chiar cu dobânzi negative, ceea ce spune clar faptul că sunt bani în conturi, în trezorerii și nu sunt folosiți și atunci din punctul acesta de vedere investițiile care se doresc a fi făcute în infrastructură mare, în programele operaționale de infrastructură mare, mă refer aici la autostrăzi, drumuri expres, căi ferate, principale sau secundare, în afară de îmbunătățirea medicului economic vor genera foarte multe locuri de muncă, în plan orizontal și acest lucru nu poate decât să ne dea speranță că vom avea un nivel de acoperire a resursei umane mai mult decât satisfăcător în următoarea perioadă de timp”, a declarat Ioan Popa.

De asemenea, edilul reșițean vede această criză Covid ca un „catalizator” pentru realizarea vestitelor 8 spitale regionale despre care s-a tot vorbit, pentru trei dintre ele fiind semnate proiectele urmând să fie demarate lucrări și pentru celelalte cinci, deoarece, spune Popa, măsurile luate pe toată această perioadă a pandemiei s-au datorat în primul rând recunoașterii incapacității sistemului medical român de a prelua cazuri multiple și de a le gestiona.

Cu toate acestea, Popa subliniază faptul că nimeni nu poate să acuze Guvernul liberal că nu face testări și că ar ascunde lucruri legate de testări Covid.

„Tocmai de aceea am încercat și încercăm să ținem sub control infectările. Mă uitam zilele trecute pe Worldometer, pentru că urmăresc în fiecare zi, aș mai da cârcotașilor care mai comentează pe ici pe colo câteva informații legate de Covid. Dacă vă duceți în dreapta, la număr de testări pe număr de locuitori, o să observați că suntem peste Franța, Franța are 24 de mii de testări la milionul de locuitori, România are 37.000 de testări pe milionul de locuitori, suntem la același nivel cu Polonia.

Nimeni nu poate să acuze Guvernul României că nu face testări, sau că ascunde lucruri nefăcând testări, pentru că suntem la aproape dublul Franței și la același nivel cu o țară cunoscută în Europa de Est, recunoscută ca una progresistă, Polonia este o țară care a punctat pe toate domeniile. Nu avem testările SUA, care au undeva la 100 de mii, dar stăm bine la nivel european față de alte țări partenere cu noi, nici nu vom putea fi la nivelul Statelor Unite, pentru că vă spun ceva – o testare costă undeva între 50 și 70 de euro.

Noi suntem undeva la un milion de testări în România, deci un milion de testări ne costă pe noi vreo 70 de milioane de euro, deci nu sunt sume de neglijat și trebuie să ne păstrăm rațiunea și să testăm acolo unde este cazul să testăm”, a declarat președintele PNL Reșița, primarul Ioan Popa, la ultima conferință de presă susținută de filiala locală și cea județeană a partidului liberal.

Lorena POENARU

Primarul Ioan Popa a decis să modernizeze fiecare segment al transportului public din Reșița. Astfel, după ce problema transportului în comun a fost rezolvată prin preluarea serviciului în subordinea Primăriei și introducerea de autobuze „noi”, edilul-șef își îndreaptă acum atenția spre modul în care se face taximetrie la nivel de oraș.

Popa i-a chemat astfel pe taximetriști la o dezbatere deschisă în cadrul căreia le-a prezentat ideile sale de schimbare a regulamentului de organizare a serviciului de transport în regim de taxi. Primarul le-a explicat participanților că se vor bucura de tot sprijinul autorităților locale dacă sunt deschiși la inovație și modernizare.

În ceea ce privește această modernizare, Nelu Popa a vorbit chiar despre schimbarea autoturismelor obișnuite cu care se practică taximetrie în prezent, cu unele electrice sau hibrid, pentru o fluidizare a traficului la nivel de oraș și pentru tarife mai mici de ambele părți.

„Am avut o primă discuție cu reprezentanții taximetriștilor din Reșița. Motivul a fost unul foarte important pentru toți cetățenii orașului: schimbarea regulamentului de organizare a serviciului de transport în regim de taxi. Am profitat de ocazie să le prezint strategia prin care îmi doresc să dezvolt trasportul public. Mă bucur că sunt și ei deschiși la inovație și că ne dorim ca împreună să modernizăm și acest segment al transportului public, de aceea le-am propus ca în noul regulament să apară facilități pentru cei care își asumă investiții în automobile electrice sau hibride. Discuțiile rămân deschise, primul pas către o colaborare pe termen lung sunt convins că l-am făcut prin această întâlnire”, explică primarul Popa.

Alexandra JURCA

Organizația Municipală PNL Reșița s-a reunit în acest sfârșit de săptămână pentru a alege conducerea care va coordona activitatea pentru următorii patru ani.

La Conferinței Municipale de Alegeri au participat 200 de membri PNL, iar Ioan Popa, primarul Reșiței, a fost reales președinte.

„Susținerea acordată de colegii mei pentru funcția de președinte PNL Reșița mă onorează dar mă și obligă. Atât eu cât și colegii mei am înțeles mesajul cetățenilor care iși doresc o clasă politică reformată, care să promoveze oameni de calitate, o clasă politică focusată pe nevoile cetățenilor și ale comunității. Noua conducere a PNL Reșița este formată din oameni noi, entuziaști, dar și oameni cu experiență politică, administrativă și profesională, oameni care au adus plus valoare prin activitatea lor. Mă mândresc cu această echipă și sunt convins că fiecare dintre colegii mei va confirma”, explică primarul reșițenilor.

Prim-vicepreședinți sunt Jaro Marșalic și Adrian Dacica, în timp ce vicepreședinți ai filialei Reșița au fost numiți: Hadrian Popescu, Andrei Apostol, Viorel Lolea, Viorel Enășel, Constantin Melinceanu, Viorel Bașag, Marius Tătaru și Danuț Florea

Biroul Politic Local cuprinde 16 membri permanenți și alți cinci supleanți. Aceștia au fost aleși în ordinea numărului de voturi avute de fiecare, după cum urmează: Chiosa Madalina, Radoi Ovidiu, Pristavu Carina, Brici Cristian, Moise Liviu, Bobina Giorgiana, Almajan Ovidiu, Peia Luci, Matichescu Bogdan, Mares Alina Mihaela, Alfred Loba, Nica Nadira, Pasici Nadia, Branduse Alin, Meteleaucă Elena, Belcea Nicolae.

Supleanți sunt: Stanciu Laurențiu, Floarea Simona, Bădescu Stelian, Butiu Sorin și Teodorescu Mircea.

În perioada următoare vor urma alegeri pentru structurile de Tineret, Femei, Persoane Vârstnice și Organizații de Cartier.

CITEȘTE ȘI: Popa, în luptă cu Vela pentru șefia PNL Caraș-Severin! „Nu mă voi da în lături să candidez”

Alexandra JURCA

Autoritățile locale sunt pornite să facă toate demersurile legale pentru a aduce în deplină legalitate zona Fântânilor, acolo unde pe fostul teren al Prescomului, s-au ridicat în ultimii ani mai multe construcții fără autorizație și care nu respectă planul urbanistic general.

Mai exact, în PUG era prevăzut ca atât în zona fostelor hale CET, cât și în zona Fântânilor, să fie amenajate zone de promenadă, cu piste de picicletă, alei pietonale și spații verzi. Bazându-se pe un plan de urbanism zonal modificator însă, pe Fântânilor, în loc să se dărâme acele clădiri vechi deja existente, pentru a face loc aleilor de promenadă, s-au construit altele noi, fără autorizație și în deplină ilegalitate.

„S-a discutat despre un plan de urbanism zonal care cuprindea zona CET și în zona Fântânilor unde avem actualul magazin Penny, era un PUZ modificator. Ceea ce am susținut mereu și eu și domnul Szabo de la Euroland Banat, este că acolo erau niște clădiri pe malul Bârzavei unde în PUG, planul de urbanism general, era prevăzută o alee de promenadă, pistă de biciclete și așa mai departe. În partea CET se respectă acest plan urbanistic general, în sensul că firma de care vorbim aici a achiziționat terenul de pe malul Bârzavei și culmea, de la un privat, podul de la CET, iar după ce pune la punct zona cu promenadă, pistă de biciclete, îl cedează gratuit Primăriei Reșița.

Așa ar fi trebuit să se întâmple și pe Fântânilor dar nu s-a întâmplat. Aici noi am sesizat Apele Române, Prefectura și alte organisme să se constate dacă s-a modificat planul de urbanism zonal legal, sau ilegal, pentru că un PUZ modificator, conform legii, nu permite să faci un astfel de PUZ pentru a introduce în legalitate niște construcții ilegale”, explică primarul Ioan Popa.

Astfel, fără autorizație de funcționare și ridicate abuziv și ilegal, clădirile nu pot rămâne acolo. Autoritățile locale au solicitat deja proprietarilor să le demoleze și sunt ponite să meargă până în pânzele albe pentru ca terenul să revină la utilitatea prevăzută în planul urbanistic general.

„Construcțiile acelea au fost făcute fără autorizație de construcție. Primăria Reșița a amendat acei proprietari și le-a pus în vedere să le respecte planul urbanistic zonal, adică să le demoleze. Mai exact, acolo,  în loc să se demoleze clădirile vechi ale Prescomului, așa cum era prevăzut în planul urbanistic general, s-au construit altele noi lângă”, adaugă edilul-șef.

„Au fost o serie de ilegalități uriașe pentru păstrarea în funcțiune a acelor clădiri”

Ideea demolării acelor clădiri este susținută și de viceprimarul Paul Vasile care susține că Primăria și Consiliul Local nu trebuie să își însușească ilegalitățile uriașe legate de construirea și funcționarea acelor clădiri.

„Doar pentru că o clădire funcționează, noi trebuie să ne însușim toate ilegalitățile acestei funcționări? În momentul în care ridici ceva fără autorizație de construire, nu e legal. Au fost o serie de ilegalități uriașe pentru păstrarea în funcțiune a acelor clădiri. Nu ne putem asuma, ca și Consiliu Local, aceste ilegalități și să închidem ochii. Cei care au construit acolo plătesc chirie, dacă au interes vor investi în altă parte. Clădirile sunt 100 la sută ilegale” , explică acesta.

Alexandra JURCA