Conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin ia în calcul varianta preluării societății Aquacaraș de către compania de apă și canal din județul Timiș. Reprezentanții forului județean au avut deja discuții în acest sens cu conducerea societății Aquatim, precizează președintele Silviu Hurduzeu.

Subiectul Aquacaraș a fost readus în discuție în ședința forului județean de astăzi, atunci când a fost supus dezbaterii un proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului societății Aquacaraș pe anul 2019.

„În buget am prevăzut o creștere de 8% a veniturilor pe 2019, încercând să aducem societatea într-o zonă în care să nu mai avem pierderi. Anul trecut a avut o pierdere de aproximativ 3 milioane de lei și anul acesta ne propunem să mărim veniturile și să scădem cheltuielile”, a precizat cu acest prilej managerul Aquacaraș, Aurel Văduva.

Liberalii nu au fost deloc impresionați de cifrele prezentate de Văduva. Mai mult chiar, aceștia s-au arătat nemulțumiți de faptul că proiectul de hotărâre a fost introdus în procedură de urgență, motiv pentru care nu ar fi avut timp să îl analizeze cu atenție.

„Noi suntem acționari majoritari la Aquacaraș, dar suntem și principalii beneficiari ai înjurăturilor cetățenilor din Caraș-Severin pentru că în toate punctele unde ei lucrează sunt dezastre. Eu aș propune ca societatea Aquacaraș să fie preluată de Aquatim, o societate similară din Timiș, care înregistrează venituri peste venituri. Asta ar fi cea mai bună treabă pe care am putea să o facem pentru ei. Grupul liberal nu trimite ambulanța la ei pentru faptul că pe ei îi dor astăzi măselele și vor acest buget”, a afirmat liberalul Ioan Cojocariu.

Președintele forului județean Silviu Hurduzeu a declarat la finalul ședinței că nu a înțeles reticența liberalilor, care s-au abținut de la vot, având în vedere că respectivul buget a fost deja discutat și aprobat în în Adunarea Generală a Acționarilor de la nivelul societății Aquacaraș, care are ca membri, pe lângă forul județean, toate UAT-urile care fac parte din societatea Aquacaraș. La respectiva ședință pe lângă reprezentatul forului județean (principalul acționar) a participat doar reprezentantul Primăriei Oțelu Roșu, a atras atenția Hurduzeu.

Pe de altă parte, președintele Consiliului Județean a precizat că varianta preluării societății Aquacaraș de către Aquatim nu este una deloc exclusă.

„Este o discuție mai veche. Am avut de-a lungul timpului întâlniri cu dl director Vlaicu, care este cărășean de-al nostru, am discutat despre această posibilitate, dar o preluare, o fuziune, o comasare, nu se face într-o ședință de CJ, la o simplă propunere. Aici este nevoie de o evaluare la nivelul celor două societăți, vedem fiecare ce patrimoniu are, ce formulă se alege, dacă se ajunge la o astfel de variantă. Vă dați seama că trebuie să treacă prin toate organismele, Consiliu de Administrație, Adunare Generală a Acționarilor, Consiliile Locale și Județene, ADI-urile din cele două județe.

Repet, am avut discuții cu dl director Vlaicu pe această temă și cu președintele CJ Timiș, dl Dobra, despre această posibilitate și știu că la nivelul societății Aquatim a fost contractată o firmă pentru a evalua această variantă. Dar mai este mult până atunci. Este o variantă pe care am luat-o în considerare cu mult înainte de a ne propune dl Cojocariu asta în plenul ședinței”, a precizat Hurduzeu.

Pentru moment, societatea Aquacaraș are buget pe anul 2019 (buget care se ridică la aproximativ 40 de milioane de lei, atât la capitolul venituri, cât și la cheltuieli), proiectul fiind adoptat în ciuda opoziției liberalilor.

Karina TINCUL

Două proiecte de hotărâre cu privire la valorificarea unor spații din fosta Unitate Militară din Reșița au fost respinse de consilierii județeni liberali. Aceștia și-au motivat decizia prin faptul că Primăria Reșița a trimis în urma cu câteva luni o solicitare Consiliului Județean Caraș-Severin prin care cereau preluarea spațiului, având intenția de a amenaja aici un centru pentru copiii cu probleme.

Președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu, și vicepreședintele Flavius Nedelcea au propus spre aprobare consilierilor județeni în ședința ordinară pe luna august două proiecte de hotărâre care vizau fosta Unitate Militară din Reșița, aflată în administrarea forului județean. Pe de o parte se dorea acordarea unui drept de administrare a unui spațiu din respectiva clădire către Casa de Asigurări de Sănătate, care intenționa să amenajeze acolo o arhivă,  iar pe de altă parte, scoaterea la licitație a unei suprafețe de peste 400 de metri pătrați.

Fiind vorba de proiecte de patrimoniu, pentru a fi adoptate era necesar votul a două treimi din aleșii județeni, voturi care nu au fost însă întrunite, consilierii liberali abținându-se de la vot.

„Din ce știm noi ați avut o solicitare din partea Primăriei Municipiului Reșița să dați aceste spații ale fostei Unități Militare pentru ca Primăria Reșița să facă acolo un centru pentru copiii cu probleme și situații speciale. Până acum nu au primit niciun răspuns. Am avut o discuție și cu colegii și întrucât se vede așa o părtinire, părerea mea este că ar trebui amânate aceste proiecte până este invitată și Primăria Reșița, ca să nu fie afectat un proiect mai mare. De aceea noi, grupul liberal, ne vom abține de la cele două proiecte”, și-a motivat decizia liderul grupului liberal, Ioan Cojocariu.

„Da, este o solicitare din partea Primăriei Reșița însă, din păcate, la fosta UM nu deținem întreaga suprafață de teren. Sunt suprafețe de teren aflate sub clădire pe care nu suntem intabulați și nu putem să predăm ceva ce nu avem în totalitate. În momentul în care vom avea întreaga suprafață putem discuta despre astfel de lucruri. Dar în acest moment clădirea a fost predată de către Ministerul Apărării Naționale, dar nu a fost reglementat în întregime și terenul de sub această unitate.

De la Primăria Reșița nu a fost nicio cerere privind închirierea sau predarea unei suprafețe de acolo. Era o solicitare de a preda întregul amplasament, fără să fie specificată destinația viitoare a clădirii”, a explicat Hurduzeu.

Președintele Consiliului Județean a mers chiar mai departe și a explicat că, în calitatea sa de președinte al forului județean a depus un jurământ în fața cetățenilor și are datoria de a apăra patrimoniul județului Caraș-Severin. Acesta a comparat fosta unitate militară cu o avere, care nu poate fi înstrăinate pe baza unei simple cereri.

„Ar fi extraodinar de simplu să dau tot ce are județul la alte UAT-uri sau la alte instituții și atunci nu cred că și-ar mai avea rostul această instituție. Repet, UM este un patrimoniu al CJ, și CJ încearcă să valorifice acest patrimoniu. Dacă Primăria Reșița dorește ca acolo să construiască ceva pentru cetățenii județului, evident că suntem dispuși la a discuta despre o formă de parteneriat, de colaborare”, a mai adăugat Hurduzeu.

Cel mai probabil cele două proiecte de hotărâre vor fi reluate într-o ședință viitoare.

Karina TINCUL

Fără penali în funcții publice are la bază o inițiativă cetățenească ce are ca scop interzicerea cetățenilor condamnați definitiv să mai ocupe funcții publice în instituțiile de stat. Cei mai importanți oameni politici din instituțiile care conduc în prezent România sunt puși sub învinuiri de fapte de corupție, de aceea oamenii adunați în jurul acestei idei consideră că este necesară o curățenie în politica românească.

Legat de această inițiativă cetățenească, la Caransebeș, primarul municipiului, liberalul Felix Borcean, alături de consilierii județeni PNL Dumitru Rujan și Ioan Cojocariu, de consilierul local Ioan Pop și alți liberali au semnat chiar astăzi listele prin care își manifestă susținerea pentru această lege de revizuire a Constituției României.

Despre poziția pe care o au liberalii caransebeșeni în privința acestei inițiative, consilierul județean Dumitru Rujan a declarat:

„Corupția stă la baza problemelor pe care România le are în cele mai importante domenii: sănătate, educație și dezvoltarea infrastructurii. Țara noastră are cel mai slab sistem de sănătate din Uniunea Europeană. Lipsa medicilor și a medicamentelor, corupția managementului și infrastructura șubredă, plasează România pe primul loc în UE la mortalitatea în spitale. Nici în privința educației nu stăm mai bine, peste 40% dintre elevii români de gimnaziu sunt analfabeți funcționali, ceea ce ne duce tot pe primul loc în UE.

România conduce și în clasamentul țărilor cu cei mai puțini kilometri de autostradă construiți. Din cauza corupției, 2 din 5 români trăiesc în sărăcie sau la un pas să ajungă în această situație, județele cele mai mai sărace din țară sunt cele conduse de baronii locali ai PSD: Teleorman, Buzău, Vaslui“.

Fără penali în funcții publice ar însemna că cei care au condus România în ultimii 29 de ani să se apropie mai greu de funcțiile publice.

„Numai societatea civilă poate determina o schimbare. Nu este de aju să-i schimbăm pe cei de la putere, trebuie schimbat modul în care acționează poporul român. Urgența situației vine din necesitatea schimbării modului de a face politică cu unul moral și îndreptat către realitatea pe care o vedem zilnic în jurul nostru. Propunerea de schimbare a Constituției este una care are la bază inițiativa cetățenească mult strigată de românii care au ieșit în stradă în 2017 și 2018“, se arată în manifestul „Fără penali în funcții publice“.

Sergiu TABAN

Ședința Consiliului Județean Caraș-Severin de astăzi, care se anunța una liniștită, pe ordinea de zi nefiind proiecte care să stârnească pasiuni sau polemici, a început însă în mod furtunos, cu un schimb intens de replici între președintele Silviu Hurduzeu și liberalul Ioan Cojocariu. Subiectul: aeroportul din Caransebeș.

Totul a pornit de la un banal flyer care a fost lăsat pe masa consilierilor județeni, prin care se făcea reclamă cursurilor de zbor derulate la aeroportul din Caransebeș. Totul cu trimitere directă spre intenția anunțată de un om de afaceri din Lugoj, Gabriel Olariu, de a resuscita aeroportul, prin realizarea acolo a unui liceu privat de aviație și a unui parc de reciclat avioane, precum și prin  autorizarea unui terminal cargo. Hurduzeu a catalogat declarațiile afaceristului ca fiind de fapt o încercare de a pune mâna pe cele 220 de hectare aferente aeroportului și aflate în proprietatea Consiliului Județean Caraș-Severin. Terenul a fost concesionat către SC Aeroport Caransebeș SA, societate care se află în prezent în litigiu cu forul județean și la care acționari majoritari sunt două firme în insolvență: Argirom și Excav Prod.

„Acest domn are trei acțiuni din societatea Aeroport, nu 3%, ci trei acțiuni și o să vedeți la o viitoare ședință toate detaliile legate de tentativa acestui distins domn de a prelua aeroportul. Rugămintea mea este către toți consilierii județeni să nu mai intrați în astfel de jocuri. La Direcția Națională Anticorupție este deschis un dosar pe această chestiune. În momentul în care ni se vor solicita explicații eu voi spune inclusiv de acest lucru, că cineva încearcă și pune pe masa consilierilor județeni astfel de fluturași.

Cineva se joacă cu o proprietate a CJ, având trei acțiuni din tot ceea ce înseamnă SC Aeroport. Am făcut adrese și către ceilalți acționari dacă au fost cumpărate acțiunile de către distinsul domn Olariu și răspunsul este că nu. Ar fi și foarte greu pentru că cele două societăți sunt în faliment sau în insolvență.

Să se termine procesul și apoi vedem ce facem cu aeroportul. Nu vă dați seama ce manipulare este asta, că o persoană fizică care are trei acțiuni încearcă să facă tot felul de lucruri pe 220 de hectare? Asta este avuția CJ, este avuția noastră a cetățenilor și vine cineva care are trei acțiuni și ne spune ce face acolo, fără a ne întreba”, și-a arătat indignarea Hurduzeu.

Liderul grupului liberal, Ioan Cojocariu, a fost cel care a sărit în apărarea omului de afaceri, susținând că acesta nu urmărește să pună mâna pe terenul Consiliului Județean și s-a arătat surprins că forul județean nu vrea să încurajeze crearea unei școli de aviație la Caransebeș.

„Îmi doresc să nu mai fie paragină acolo, mă voi lupta până în ultima mea secundă de viață ca acolo să fie aviație. El nu pune mâna pe teren, va fi în concesiune, proprietatea va fi tot a CJ”, a afirmat Cojocariu.

„Proprietatea este a CJ, concesiunea este pe un număr mare de ani și suntem în proces pentru a întrerupe acest contract de concesiune. Nu vă dați seama că dacă dăm curs unor astfel de lucruri, procesul nu mai are temei? Asta se încearcă, de ce nu vreți să înțelegeți?”, a fost replica lui Hurduzeu.

Subiectul a fost abandonat aici pe moment, urmând ca situația exactă a Aeroporului Caransebeș să fie prezentată consilierilor județeni într-o ședință viitoare.

Karina TINCUL

Consilierii județeni cărășeni au aprobat în ședința de săptămâna aceasta un proiect de hotărâre inițiat de liberalul Dumitru Rujan, poreclit Prâslea, chiar de colegul de partid, Ioan Cojocariu. Prin proiect, Consiliul Județean își arată practic disponibilitatea de a încheia parteneriate cu unitățile teritorial-administrative din județ în vederea depunerii de proiecte în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – SUERD.

Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi în regim de urgență și a fost votat după mai bine de jumătate de oră de discuții. Invitat să își prezinte inițiativa, Dumitru Rujan s-a limitat să spună că proiectul este o mână întinsă pentru primăriile din județ, având în vedere că unele nu au aparat de specialitate care să pună la punct un documentația necesată atragerii de fonduri europene, iar alții nu pot să pună cofinanțarea cerută în astfel de cazuri. „Am scris tot în proiect”, a adăugat Rujan, moment în care Ioan Cojocariu a preluat mingea și a devenit practic defensorul proiectului, motivând că „prâslea” este la fel ca scriitorii care se pricep mai bine la scris decât la vorbit.

„Se va analiza fiecare caz în parte. Sunt primării care au bani de cofinanațare, dar nu vor să facă, altele nu știu să facă proiecte pentru a accesa fonduri și noi cerem ca în parteneriatele care se vor încheia individual cu fiecare UAT să le acordăm consulatanță privind achiziția publică, acordurile de mediu, etc. Este o șansă pe care nu putem să o ratăm. Este un val de bani care ar putea veni în Caraș-Severin și este păcat să ratăm acest lucru”, a afirmat Cojocariu.

Proiectul a fost votat în unanimitate, deși au existat și voci care au susținut că acesta este inutil, având în vedere că termenul limită pentru depunerea proiectelor pe SUERD se apropie cu repeziciune.

„Noi toți vrem să urgentăm și să absorbim cât mai mulți bani europeni. Doar că sunt câteva lucruri pe care mă simt obligat să le scot în evidență. Sesiunea asta de proiecte este deschisă din 19 ianuarie și până la depunere mai sunt 50 de zile. Nu cred că este capabilă vreo primărie, chiar cu ajutorul nostru să facă studiul de fezabilitate, să vină cu el la noi, noi să facem o ședință, ei să facă o ședință, să facem proiectul, să îl depunem și să fim eligibile. O să muncim și o să vedem că de fapt lucrul nu e realizabil”, a afirmat social-democratul Ioan Crina.

Punctul de vedere exprimat de Crina a fost împărtășit și de vicepreședintele Ionuț Popovici, care a atras atenția că SUERD-ul este un program competitiv, care funcționează pe principiul primul venit, primul servit.

„Să nu credeți că până acum alte primării nu și-au depus proiecte și banii nu sunt atât de mulți să ajungă la toată lumea. Acest proiect era binevenit acum 3 luni de zile sau poate mai devreme”, a adăgat Popovici.

Tot Cojocariu a fost cel care a încercat să îi liniștească, declarând că din datele pe care le deține el, la nivel național nu fost depuse prea multe proiecte pe SUERD.

Citește și Liberalii susțin parteneriatul dintre Consiliul Județean și UAT-urile din Caraș-Severin în proiectele SUERD!

Karina TINCUL

Miercuri, 14 martie, la Caransebeş a fost prezentă o delegaţie a Băncii Mondiale, compusă din şapte persoane şi condusă de Tatiana Proskuryakova, şeful Biroului România al acestei instituţii, aceştia purtând discuţii cu primarul municipiului, Felix Borcean.

„Am avut o discuţie prietenească şi extrem de deschisă cu reprezentanţii Băncii Mondiale, care au dorit să afle detalii despre Caransebeş, despre planul de dezvoltare, despre diversele activităţi care se desfăşoară în oraş. Membrii delegaţiei s-au interesat şi despre perspectivele de dezvoltare ale municipiului, dar i-au interesat şi problemele cu care ne confruntăm, ca şi municipalitate, în cadrul discuţiilor fiind abordate atât aspectele pozitive, dar mai ales cele negative, între acestea numărându-se situaţia Spitalului Municipal de Urgenţă, cea a comunităţilor defavorizate, sens în care ne-am deplasat în cartierul Balta Sărată, pentru a vedea la faţa locului cum trăiesc aceşti oameni şi care sunt oportunităţile şi posibilităţile de reintegrare în societate şi de dezvoltare a acestor comunităţi. Ni s-au pus întrebări legate de Caransebeş, despre perspectivele de dezvoltare, şi, împreună cu Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură, le-am explicat că zona municipiului Caransebeş are un potenţial turistic extraordinar, şi am intrat în detalii legate de posibilităţile de dezvoltare, de finanţare a unor activităţi”, a declarat primarul Felix Borcean.

După vizita în Balta Sărată, a ţinut să le arate oaspeţilor şi partea frumoasă a Caransebeşului, invitându-i să viziteze Primăria, unde „ghidul” Ioan Cojocariu le-a vorbit despre încărcătura istorică a Aulei „1 Decembrie 1918”, apoi ruinele Bisericii Medievale şi Catedrala Episcopală, pentru ca, în final, să se oprească la Casa de Cultură „George Suru”.

Tatiana Proskuryakova a spus că scopul vizitei sale la Caransebeş este acela de a discuta cu reprezentanţii municipalităţii şi mediului privat despre strategia Băncii Mondiale pentru România, în următorii cinci ani, în acest sens existând un document – „Diagnosticul sistematic de ţară” – pe baza căruia urmează să se dezvolte această strategie. Aceasta nu este încă finalizată, tocam de aceea există această sesiune de consultări.

„În primul rând, vrem să sprijinim oamenii, fiindcă noi considerăm că, pentru a avea succes, trebuie să continuăm să investim în capitalul uman, în educaţie, în sănătate şi în locuri de muncă. Al doilea domeniu pe care ne concentrăm sunt oportunităţile pentru companiile private, deoarece vrem ca acestea să prospere în România, astfel că am discutat cu reprezentanţi ai mediului privat, pentru a vedea care sunt principalele lor preocupări. Urmează oportunităţile de investiţii în municipalităţi, acesta fiind unul dintre motivele pentru care ne aflăm aici, respectiv pentru a discuta cu administraţiile locale acest subiect. Al treilea domeniu îl reprezintă serviciile financiare şi accesul la aceste servicii. Companiile mari nu au probleme cu accesarea de fonduri, însă cele mici au. Alt domeniu este cel numit «rezistenţă la şoc». Aşa cum se ştie, România este expusă dezastrelor naturale – cutremure, inundaţii, secetă –, iar noi dorim să facem şi prevenire, dar şi să ştim cum să reacţionăm în caz de nevoie”, a spus Tatiana Proskuryakova.

Cosmin VLAD

Consilierii județeni cărășeni s-au reunit astăzi într-o nouă ședință cu scântei. Deși întâlnirea a avut loc în zi de sărbătoare și a început în mod relaxat cu felicitări pentru cei care își sărbătoresc onomastica, a continuat cu un nou schimb de replici între liderul grupului PNL, Ioan Cojocariu și președintele Silviu Hurduzeu. Rezultatul: consilierii liberali au părăsit ședința, ceea ce a făcut ca trei proiecte de hotărâre de pe ordinea de zi să pice, aceleași care nu au fost votate nici la ultima ședință, când liberalii au anunțat că sunt în grevă de avertisment și nu votează nici un proiect.

Cojocariu a declarat că grupul PNL se retrage din ședință deoarece nu mai poate tolera atitudinea dictatorială a președintelui Hurduzeu, insistând din nou asupra necesității introducerii pe lista de proiecte prioritare pentru Regiunea Vest a drumului care leagă Valea Bistrei de A1. Mai mult decât atât, liderul grupului PNL a anunțat că liberalii nu vor reveni la ședințe decât dacă președintele Hurduzeu va fi dispus să îi cheme la dialog și să își ceară scuze în mod public:

„În urma votului de anul trecut din iunie, PNL are același număr de consilieri ca și PSD, 13, doar ruleta rusească a redistribuirii a făcut mica diferență. Am fost dați la o parte, am fost umiliți, am fost scoși din toate comisiile, nu s-a ținut cont de nici un algoritm și față de toate acestea am făcut acest avertisment dată trecută. Nu vedem nici un reviriment, nici o invitație la discuții, la negocieri, așa cum se duce viața politică normală”.

Pe de altă parte, președintele Silviu Hurduzeu a afirmat că supărarea liberalilor nu are nici o legătură cu respectivul drum, ci cu decizia luată recent de Curtea de Apel Timișoara în procesul înaintat de senatorul Marcel Vela. În plus, Hurduzeu a interpretat atitudinea liberalilor ca pe o încercare de șantaj, pentru a rediscuta componența comisiilor forului județean.

„Vom înștiința Prefectura pentru a ne spune un punct de vedere cu privire la această situația. Înțeleg supărarea colegilor liberali, vine de la decizia Curții de Apel. Dar, este vorba despre cel mai înalt for al județului Caraș-Severin și eu solicit respectul cuvenit din partea fiecărui consilier județean pentru această funcție pentru că au depus un jurământ”, a mai adăugat Hurduzeu.

Citește și În Consiliul Județean se practică politica bunului plac, acuză Cojocariu! „Mie nu îmi daţi lecţii”, răspunde Hurduzeu!

Karina TINCUL

Conflict deschis între liberalii şi social-democraţii din Consiliul Judeţean Caraş-Severin, reuniţi astăzi în şedinţă ordinară.

Discuţiile între cele două părți au izbucnit încă de la începutul întâlnirii, când a fost propusă spre vot ordinea de zi a şedinţei. Supărat că cererea liberalilor ca drumul care leagă Valea Bistrei de A1 să se numere printre proiectele prioritare ale Regiunii Vest nu a fost luată în seamă, Ioan Cojocariu a cerut cuvântul şi practic l-a luat la rost pe preşedintele Silviu Hurduzeu, declarând că nu înţelege de ce acest tronson este ignorat, mai ales că Hurduzeu este acum şi preşedintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională Vest.

„Mie nu îmi daţi lecţii”, a fost replica lui Hurduzeu, care i-a atras atenţia lui Cojocariu că dacă nu are răbdare să discute subiectul la punctul Diverse, îi va fi tăiat microfonul, ceea ce s-a şi întâmplat.

Indignat că nu a fost lăsat să vorbească, Cojocariu a anunţat că grupul liberal nu va vota niciunul dintre proiectele de pe ordinea de zi de astăzi. „Suntem în grevă de avertisment”, a declarat Cojocariu, la care replica ironică a lui Huduzeu a fost: „Să nu intraţi şi în greva foamei”.

Cum pe ordinea de zi a şedinţei au fost si câteva proiecte de hotărâre privind patrimoniul, pentru aprobarea cărora este necesar votul a două treimi dintre consilieri, liberalii au fost întrebaţi dacă nu cumva s-au răzgândit şi aleg să voteze pentru a nu bloca proiectele.

„Nu vom vota. Noi facem acest lucru pentru a vă arăta că nu puteţi face politica bunului plac şi trebuie să mai luaţi în considerare şi propunerile noastre, mai ales dacă sunt de bun simţ”, a afirmat Cojocariu.

Rămâi pe Reper 24. Vom reveni cu amănunte.

Citește și Proiectele prioritare pentru Regiunea Vest, aprobate de CDR! Drumul Voislova – Rusca Montană – Ruschița, scos de pe listă! Vezi ce tronsoane au fost introduse!

UPDATE: La finalizarea ședinței, președintele forului județean, Silviu Hurduzeu, a declarat că nu a înțeles gestul liberalilor, pe care l-a calificat ca fiind unul politic și a ținut să mai lămurească încă o dată situația drumului care face legătura între Valea Bistrei și A1.

„Eu când am ajuns președinte de CJ, acel drum era rezervă. Acel drum a devenit prioritar pentru că drumul prioritar DJ 572 Comorâște – limită de județ a fost scos pentru că o porțiune de drum a fost predată la CNI. După ce împreună am votat și am aprobat ca aceea porțiune de drum să fie predată la CNI, la următoarea ședință am propus ca acel drum să fie din nou trecut prioritar.

Fac un apel la memorie. În momentul în care drumul  Voislova – Rusca Montană – Ruschița – conexiune cu județul Timiș a devenit prioritar din rezervă, a spus cineva atunci ce viziune are președintele Hurduzeu, cum se gândește la dezvoltarea județului pe toate direcțiile? Nu, nu a spus nimeni nimic. Drumul acela, în legislatura trecută, în care din comitetul director făceau parte doar reprezentanți de la PNL a fost rezervă. A trecut prioritar și acum este din nou rezervă. Mai mult decât atât, legătura prin județul Timiș este tot rezervă”, le-a explicat Hurduzeu liberalilor.

Karina TINCUL

Piaţa Agroalimentară Centrală din Caransebeş a găzduit joi, 5 octombrie, deschiderea Festivalului „Toamna la Gugulani“, manifestare ajunsă la cea de a VIII-a ediţie, organizată, până duminică, de Primăria municipiului, Casa de Cultură „George Suru“ şi Serviciul Public „Piaţa Gugulanilor”. La eveniment au participat primarul Felix Borcean, viceprimarul Marius Isac, city-managerul Andrei Ungur, consilieri locali, producători agricoli, dar şi mulţi localnici.

„Suntem bucuroşi, în primul rând, că vă vedem în număr atât de mare, veniţi în joia de piaţă la Caransebeş, aici unde, cu opt ani în urmă, am ridicat acest cerdac, care apoi s-a transformat în scenă, locul în care ne-am bucurat timp de patru zile, în fiecare an. Este un moment de bilanţ, în care vedem ce am făcut peste an şi ce avem de făcut în anul următor, pentru a o duce mai bine”, a spus directorul Casei de cultură, Ioan Cojocariu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157689151398426″]

„Vă urez bun-venit tuturor la această tradiţională manifestare pe care noi o sărbătorim de mulţi ani, sunteţi bine veniţi să vă prezentaţi produsele, iar cei care trec prin piaţă, să se bucure de ele. Îi premiem, astăzi, pe cei aproape o sută de producători din toate colţurile ţării, care zi de zi, săptămână de săptămână, vin la noi să-şi ofere roadele trudei lor de pe tot parcursul anului. Sunt produse sănătoase, iar această piaţă a gugulanilor vrem să rămână unul dintre multele simboluri ale oraşului Caransebeş. Prezenţa dumneavoastră numeroasă ne dă curaj, fiind un imbold pentru a continua această muncă, una pe care o facem în folosul tuturor”, le-a spus celor prezenţi şi primarul Felix Borcean.

După acest moment, s-a desfăşurat premierea expozițiilor de legume, fructe, flori, cea a meșterilor populari, dar şi diferite concursuri, urmate de un spectacol folcloric cu Ansamblul „Doina Banatului”, soliști vocali Maria Rusnac, Lorena Nica, Roxana Toader, Sandra Lăzărescu, Florin Bojin, Maria Hurduzeu, Alin Olan, Daniela Vacărescu, Ion Alexandrescu, Ionela Bădălan, Iosif Pușchiță, Maria Garaș, Stana Stepanescu, dirijor Sandu Simion Florea, coregraf Nistor Ghimboașă, iar în final va susţine un recital extraordinar Andreea Voica.

Cosmin VLAD

Salariile angajaților Consiliului Județean Caraș-Severin, dar și indemnizațiile consilierilor județeni au fost majorate, în urma unei decizii luate în ședința de ieri a forului județean. Conform proiectului de hotărâre, aproape 2 milioane de lei vor fi cheltuiți în plus până la finalul anului pentru a acoperi aceste creșteri salariale. Procentul acordat nu i-a mulțumit însă pe sindicaliști și nici pe consilierii liberali, care au depus inclusiv un amendament la proiect prin care solicitau o creștere mai substanțială.

„În redactarea majorărilor de salarii am avut în vedere, în primul rând, o armonizare a nivelului de salarizare în conformitate cu prevederile bugetare, cu ceea ce își permite Consiliu Județean Caraș-Severin să plătească. În al doilea rând am ținut cont de o majorare în procente mai mare pe funcțiile de execuție decât pe funcțiile de conducere. De asemenea, am încercat să respectăm ceea ce legea salarizării unice prevedea, adică să păstrăm ierarhizarea. Efortul financiar al aplicării prevederilor acestei legi este destul de mare pentru CJ”, a explicat Silviu Hurduzeu.

Fondul de salarii aprobat la începutul anului de CJ era de 9.352.000 de lei, acesta crescând în urma majorării cu 1.866.580 de lei. De exemplu, necesarul pentru acoperirea salariilor angajaților din aparatul de specialitate al CJ crește de la 734.344 la 927.668 pe lună, în timp ce suma alocată pentru plata indemnizațiilor consilierilor județeni crește de la 80.000 de lei la 126.000 de lei pe lună.  Președintele Hurduzeu încă nu știe de unde vor veni banii pentru a acoperi creșterile salariale, pentru moment el punându-și speranța într-o rectificare bugetară.

„Noi vă propunem cel puțin două surse suplimentare, ca să puteți să aveți fonduri de salarii. Am făcut un calcul cu un specialist, dacă se transformă în peleți toate bălăriile de la unitățile militare în paragină și dacă se cosesc marginile drumurile, numai aceasta asigură fondul de salarii. Mai mult, puteți intra pe reducerea consumului de carburanți, a deplasărilor în străinătate, a protocolul și altele care vă sunt la îndemână. Sunt bani, că de aia a propus anumite cifre. Dacă nu sunteți în stare, lăsați-ne pe noi la conducere și noi dăm salariile acestea”, a afirmat consilierul PNL, Ion Cojocariu, care a susținut cu înflăcărare amendamentul propus de colegul său liberal, Cristian Gâfu. Cojocariu a susținut că amendamentul PNL-ului a fost făcut doar în urma unei solicitări a sindicaliștilor, care au venit să le ceară sprijinul, nemulțumiți de creșterile salariale propuse de Hurduzeu și care ar fi mult mai mici decât cele din alte județe.

„Din punctul meu de vedere este o creștere substanțială. Amendamentul propus de PNL făcea ca aceea diferență pe care ar trebui să o asigure CJ să fie mult mai mare. Comparația cu alte județe evident că nu poate sta în picioare, să facem comparația pe ceea ce înseamnă potențial economic al unui județ, ceea ce înseamnă venituri proprii și o să vedem că județe cu potențial economic mai mare pot asigura salarii mult mai mari decât CJCS”, a mai precizat Silviu Hurduzeu, convins că amendamentul liberalilor nu a avut decât un scop populist și că soluțiile propuse de aceștia nu sunt fezabile.

Karina TINCUL