Reșițenii vor avea parte de un festival deosebit săptămâna viitoare. Timp de cinci zile vor putea savura filme în aer liber, în plin centru civic. În fiecare seară, de miercuri până duminică, este programată câte o proiecție de film, anunță organizatorii.

„Primăria şi Consiliul Local Reşiţa, Casa de Cultură George Suru din Caransebeş şi Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România – U.A.R.F organizează în perioada 7-11 august „Reşiţa Film Festival”. Timp de cinci zile, vor fi difuzate în aer liber filme româneşti consacrate dar şi de actualitate, potrivite pentru toate gusturile”, informează reprezentanții Primăriei Reșița.

La deschiderea festivalului, în data de 7 august, ora 21:00, va fi proiectat filmul “Lotus” cu participarea regizorului Ioan Cărmăzan – Preşedinte U.A.R.F. Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, Ioan Cărmăzan care și-a petrecut copilăria și adolescența la Bocșa, declara în urmă cu câțiva ani că își dorește să realizeze un festival de film în Caraș-Severin, mai ales având în vedere că prin natura poziției pe care o are, de preşedinte al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, are acces la un patrimoniu de film datând încă din 1955, pe care pot să îl proiectez oriunde, gratuit.

Iată programul complet al „Reşiţa Film Festival”:

Miercuri, 7 august, 21:00 – Deschiderea oficială urmată de „ Lotus” în regia lui Ioan Cărmăzan, 2004;

Joi, 8 august, 21:00 – „Supravieţuitorul” în  regia lui Sergiu Nicolaescu, 2008;

Vineri, 9 august, 21:00 – „Înghiţitorul de săbii” în regia lui Alexa Visarion, 1981;

Sâmbătă, 10 august, 21:00 – „Pup-o mă!” în regia Cameliei Popa, 2018;

Duminică, 11 august, 21:00 – „Bădăranii”  în regia lui Sică Alexandrescu, 1960.

Evenimentul este realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, Arhiva Naționala de Filme, DACIN SARA – Drepturi de Autor în Cinematografie și Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual și Alexandrion.

foto: editiadedimineata.ro

Karina TINCUL

O nouă premieră pe scena Teatrului de Vest din Reșița. Joi seara, de la ora 19:00, se vor prezenta în fața publicului actorii Alina Ilea, Florin Ruicu și Elisa Pîrvan, în piesa „După repetiție” de Ingmar Bergman. Este cea de-a treia premieră a teatrului reșițean din acest an și prima piesă regizată la Reșița de Ioan Cărmăzan.

Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, regizorul care a crescut și s-a format la Bocșa și a devenit mai apoi cunoscut pentru filme ca „Țapinarii” sau „Margot”, a ales ca primul său spectacol pe scena reșițeană să fie un text semnat de Ingmar Bergman, un text cu tot felul de cotloane și nuanțe ciudate, o piesă care trebuie văzută și revăzută pentru a fi înțeleasă în profunzime.

„Sigur că într-un fel sau altul este un omagiu pe care îl aducem lui Bergman și eu chiar îndrăznesc să o fac. Sunt în stafful ICR-ului și îndrăznesc să fac un fel omagiu lui Bergman în care să includem și acest spectacol, să încercăm puțin să îi dăm respectul pe care îl merită pentru că în lumea în care Țociu și Palade și Bianca Drăgușanu domină topurile ar trebui, din când în când, să ne scoatem pălăria în fața lui Bergman. A fost și va fi întotdeauna un bun profesor și un bun  purtător de semne ale vieții, de semne artistice”, a declarat în cadrul unui conferințe de presă regizorul Ioan Cărmăzan, care a recunoscut că a acceptat să pună în scenă o piesă la Reșița din două motive: pentru a da ceva înapoi județului al cărui cetățean de onoare este, dar și pentru că nu a putut să refuze cererea managerului Teatrului de Vest, Florin Ionescu, având în vedere prietenia ce îl unește cu tatăl acestuia.

„S-a format o echipă, iar rezultatul nu poate fi decât bun”, a declarat la rândul ei protagonista spectacolului, Alina Ilea, care a apreciat atât colaborarea cu regizorul Ioan Cărmăzan, cât și cu colegii de scenă. „Am savurat fiecare moment de repetiție”, a mai adăugat actrița timișoreană, aflată la a doua întâlnire cu publicul reșițean, după piesa „Iaacovi și Leidental” de anul trecut.

Alina Ilea împarte scena cu actorul Florin Ruicu, cel care i-a fost și coleg de facultate și care a dezvăluit că spectacolul care va avea premiera mâine seară a fost pregătit în doar două săptămâni: „Timpul ne-a fost cel mai mare dușman, a face un spectacol în două săptămâni este ceva poate părea anormal, dar cineva spunea și se pare că avea dreptate, că fiecare spectacol are timpul lui. O consider o mică performanță și cred că atât managerul cât și regizorul când au stabilit acest timp au mizat pe faptul că totuși se poate”.

De remarcat în încheiere că piesa „După repetiție” marchează practic un triplu debut: cel al regizorului Ioan Cărmăzan pe scena reșițeană, al tinerei actrițe Elisa Pîrvan, proaspătă absolventă a UNATC București, precum și al lui Inocențiu Ieremia, cel care semnează scenografia.

Karina TINCUL

La Belgrad s-a desfășurat recent  gala decernării premiilor Asociației Artiștilor de Film din Serbia.  Alături de cineaști sârbi, între premianți s-a aflat și regizorul român Ioan Cărmăzan, una dintre personalităţile culturale care a adus constribuţii importante la cultura şi arta românească, la afirmarea oraşului Bocșa şi judeţului Caraș-Severin în circuitul naţional şi universal de valori. Acesta a primit din partea Asociației Artiștilor de Film din Serbia diploma de excelență pentru îndelungata colaborare de succes, sub semnătura președintelui Milan Knezević și a președintelui juriului, Radoslav Vladić.

Nu este pentru nimeni o noutate buna și îndelungata colaborare cu Serbia a regizorului Ioan Cărmăzan, legătură extraordinară prin Slavița, soția sa, dar și prin descendență, pe linie maternă Ioan Cărmăzan având origini sârbești.

Ca președinte al Uniunii Autorilor  și Realizatorilor de Film din România, Ioan Cărmăzan a dezvoltat, de-a lungul vremii, importante activități care au avut un caracter cultural-cinematografic și  de afirmare atât în plan național, cât și internațional, activități care s-au bucurat de succes. În acest sens UARF-ul, sub o bună coordonare a președintelui Ioan Cărmăzan, a derulat proiecte culturale și de promovare a operelor cinematografice și cu Asociația Artiștilor de Film din Serbia.

Așadar, Premiul de Excelență conferit cineastului român întărește o bună colaborare cu tradiție, este un semn de prețuire și recunoaștere a valorii și personalității internaționale a regizorului Ioan Cărmăzan, este un semn al recunoștiinței partenerilor în proiecte deosebit de importante atât în plan cinematografic, cât și cultural, sub diverse aspecte, mai ales de promovare și susținere a statutului artiștilor și realizatorilor de film de pretutindeni.

Un premiu binemeritat, menit să încununeze, parcă, la împlinirea celor 70 de ani de viață, relația sârbo-română atât de dragă lui Ioan Cărmăzan, despre care acesta vorbește întotdeauna cu mândrie și vădită emoție.

Felicitări, maestre! La mulți ani și la multe astfel încununări!

Gabriela SERBAN

La Băile Herculane se află în plină desfășurare Colocviile „ Reflex “, ediția XVIII-a. Organizatorii, Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS) s-au bucurat de o prezență masivă de oameni de cultură din județ și din țară.

Deschiderea acțiunii a avut loc miercuri, 13 iunie, în Sala de Conferințe a Hotelului Golden Spirit, cu prezentarea invitaților și cuvântul de întâmpinare a autorităților locale și județene. Din partea Primăriei și Consiliului Băile Herculane, domnul primar, Cristian Miclău, domnul prefect, Matei Lupu și din partea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS), manager Ioan Benga.

Primarul orașului Băile Herculane, Cristian Miclău, a mulțumit personalităților culturale pentru că au răspuns invitației de a participa în stațiunea Băile Herculane și a subliniat importanța orașului în ceea ce privește turismul cultural ce se poate practica în zonă.

Prefectul județului, Matei Lupu, a declarat deopotrivă că este mulțumit de manifestările culturale din județ pe care le consideră nu doar obiectivul instituțiilor abilitate cât mai ales o necesitate pentru comunitate și ideea de promovare a valorilor locale.

Profesorul Ioan Benga a prezentat succint un tablou la zi al culturii tradiționale și raportul societății cu privire la acest aspect, accentuând importanța culturii scrise în peisajul cultural județean.

Aceeași primă zi a manifestării, a fost derulată sub semnul Centenarului, marcată prin tema „Marea Unire - Început de Epocă“. O conferință susținută de către prof.univ.dr., Vasile Mircea Zaberca a punctat cele mai importante momente ale acestui înălțător eveniment istoric.

Intervențiile participanților au făcut trimitere la apariții editoriale și reviste în „Seara revistelor“, parte deja tradițională în derularea Colocviilor „Reflex“.

Regizorul, prof. univ.dr., Ioan Cărmăzan a rostit cuvinte de apreciere la adresa acestor Colocvii și cu privire la faptele de cultură pe care le realizează județul Caraș-Severin, declarând de asemenea că este deschis și oferă sprijin de bănățean tuturor celor care doresc să inițieze proiecte culturale, în calitate de persoană avizată.

O altă intervenție interesantă și provocatoare a venit din partea directorului Teatrului de Vest Reșița, Florin Ionescu care a propus o mai strânsă colaborare cu instituțiile culturale din municipiul Reșița și județ în scop educativ, nu doar artistic.

Scriitorul almăjan, trăitor în Timișoara, Ion Marin Almăjan a enumerat valorile culturale care ar trebui să fie emblemă pentru acest județ care, din păcate dacă nu mai are industrie, poate să se mențină acolo unde îi este locul prin cultură și turism în diferitele lui ipostaze. Almăjan a prezentat în același context, autori și cărțile acestora cu bucuria că la aceste Colocvii participă cu drag pentru că are trei patrii „prima ‒ satul/comuna în care s-a născut ‒ Dalboșeț/Valea Almăjului, a doua patrie este Banatul și a treia este Marea Românie.“

Toți oamenii de carte care  au luat cuvântul, prezentându-și truda dar și rodul acesteia cu suflet au conchis că oamenii dau viață locurilor și că, în limita posibilităților, dacă se dorește și se muncește cu implicare, se obțin rezultate notabile.

Exemplificări regăsim pe parcursul luărilor de cuvânt din rândul participanților:

‒ Zenovie Cârlugea, revista „Portal Măiastra“

‒ Nicoleta Marcu, Reșița ‒  revista „Școala Caraș-Severineană“

‒ Mihai Chiper, Anina ‒ revista „Arcadia“

‒ Gabriela Șerban, Bocșa ‒ revista „Bocșa Culturală“

‒ Nina Ceranu, Timișoara ‒ revista „Interferențe literare“

‒ Dumitru Augustin Doman, Pitești ‒ revista „Argeșul“

‒ Mircea Bîrsilă, Pitești ‒ „Subterane“, carte în limba franceză

‒ Mariana Pândaru-Bârgău, Deva ‒ revista „Ardealul“

‒ Maria Nițu, Timișoara ‒ comentarii: despre poezia lui Dumitru Cristănuș (Sibiu) ‒ „Morminte insomnice“ și „Întemeierea somnului“; „Cartea întâmplărilor ‒ o istorie literară alcătuită din cronici“, Mihai Posada (Sibiu); Poezia lui Costel Simedrea (Reșița)

‒ Ionel Stopița, Pitești ‒ revista „Rapsodia“

‒ Virgil Diaconu, Pitești ‒ revista „Cafeneaua literară“

‒ Dumitru Mălin, Alba Iulia ‒ revista „Alba Iulia Cultural“

‒ Paulina Popa, Deva ‒ revista „Semne“

‒ George Vulturescu, Satu Mare ‒ revista „Poesis“

Manifestarea a fost înregistrată foto-video de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS), conservând astfel a treia direcție a proiectului cultural „Reflex“ ‒ Colocviile „Reflex“.

Colocviile Revistei „REFLEX“, ediţia a XVIII-a au continuat joi la Băile Herculane, în aceeași sală de Conferințe a Hotelului Golden Spirit.

Tema abordată a constituit-o „Lucian Blaga și bănățenii“. În anul unității naționale și al patrimoniului, criticul și istoricul literar, Zenovie Cârlugea a prezentat personalitatea marcantă a lui Lucian Blaga în raport direct cu Banatul și bănățenii. Invitatul a inițiat o discuție interactivă pe marginea acestui subiect, descoperindu-se astfel multe date cu referire la acest subiect.

Cel mai relevant este faptul că Lucian Blaga a iubit Banatul și bănățenii, poate, și/sau cu siguranță prin prisma șederii lui la Lugoj timp de trei ani și căsătoriei cu Cornelia Brediceanu, din vestitul neam al Bredicenilor de la Lugoj.

Au mai cuvântat despre această tematică: Ion Marin Almăjan și Ilie Cristescu (Ilie Ștefan Domașnea).

Destinul Banatului și culturii bănățene au fost discutate deopotrivă și înainte de vizionarea filmului „Prim plan…Romul Ladea.“ Filmul, producție TVR, realizat în 1970 este un interviu cu, poate nu îndeajuns de cunoscutul, Romul Ladea. Materialul a fost dăruit de către nepotul lui Ladea, Ion, medicului timișorean, de loc de la Jitin (Caraș-Severin), Tiberiu Trăilă. Conversația din film a avut loc cu câteva luni înainte de moartea sculptorului Romul Ladea. Realizatorul materialului a fost Manase Radnev.

Portretul artistului Romul Ladea a fost creionată în film și de fiul său, medicul, Ion Ladea.

De precizat faptul că numele real, conform înregistrării de la Oravița, este Romulus, nu Romul. Creatorul, Romulus Ladea s-a născut la 17 mai 1901, în localitatea Jitin, Caraș și a murit în 1970 la Cluj.

Ilustrativ pentru opitica artistului a fost mereu deviza sub care a trăit și activat: munca și omenia.

Romulus Ladea a fost ucenic în atelierul lui Brâncuși de la Paris însă se ceartă cu acesta, ba chiar îl dă în judecată că nu l-a plătit.

Romulus Ladea a avut mulți prieteni și oameni care i-au admirat munca, printre care Lucian Blaga și Virgil Birou.

Pe linie artistică, îl moștenește nepotul său, tot Ion Ladea, actualmente sculptor în București.

Partea a doua s-a deschis la ora 17.00 cu filmul „Negustorul de amintiri“ a lui Ioan Cărmăzan. Această vizionare a fost inclusă ca moment introductiv sărbătoririi regizorului și scriitorului cărășan, Ioan Cărmăzan (Ioan Cărmăzan, 70 ‒ în 27 iunie maestrul va împlini vârsta de 70 de ani).

A fost prezentat de Ioan Cărmăzan Grupul de la Timișoara al cărui inițiator este. Au vorbit membrii Grupului (doar o parte, doar cei care au reușit să vină la manifestare): Ion Marin Almăjan, Maria Nițu, Constanța Marcu, Ionel Sporea, Vasile Bogdan, Nina Ceranu, Manolita Dragomir Filimonescu, Doina Rodica Moț, Rodica Pop.

Grupul de la Timișoara este un „Club imaginar“ a declarat Ioan Cărmăzan, adăugând că sunt oameni care s-au reunit și s-a creat astfel o stare de bine, de liniște și prietenie reală.

Cu prilejul conferinței susținute de prof.univ.dr. Ioan Cărmăzan a fost lansată și cartea apărută sub egida Grupului de la Timișoara, „Utopia despre iubire și prostie“. Publicația reunește 26 de texte de proză scurtă a membrilor Grupului.

Despre personalitatea sărbătoritului au mai făcut laudatio Octavian Doclin, Titus Crișciu, Gabriela Șerban și Ilie Cristescu.

În încheiere, Andrei Bălbărău, custodele Muzeului Cineastului Reșița a prezentat câteva filme aflate în patrimoniul Instituției pe care o reprezintă, printre care, filmul „Bumerang“ al lui Eugen Babii.

Organizatori: Consiliul Județean Caraș-Severin și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS).

Programul ultimei zile de colocvii Hotel Golden Spirit este următorul:

Ora 10.00: Sala de Conferinţe

Tema 2:  BĂNĂȚENII și FILMUL (II)

ora 17.00 – Festivitatea de premiere a scriitorului Toma George maiorescu și a artistului plastic Silviu Orăvițan, PREMII acordate de SPF, prin vicepreședintele acesteia, domnul Michel Bénard.

De la ora 18.30 va avea loc ROTONDA POEȚILOR sub genericul:  „Pietre pentru templul meu“.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157697470998354″]

Sergiu TABAN

Regizorul cărășean Ioan Cărmăzan își dorește să realizeze un film despre cea supranumită Regina cântecului românesc, Maria Tănase. Proiectul, pus pe tapet deja de ceva timp de cel care a primit săptămâna trecută titlul de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, este amânat însă din lipsă de fonduri.

„Am în lucru la ora aceasta un film despre Maria Tănase care se naște greu, costă destul de mulți bani, scenariul există, sunt și niște bani de la Ministerul Culturii, dar sunt insuficienți și ca orice întreprindere de bani, totul e foarte greu. S-ar putea să îi obțin în toamna asta, s-ar putea să îi obțin în primăvară, dar responsabilitatea e destul de mare și nu pot să pornesc un film despre Maria Tănase cu puțini bani și să încerc să îl fac cu sărăcie și să mă prefac că nu observ sărăcia și să mă prefac că mă mut cu aparatul dintr-un colț într-altul și vin eu de acasă cu costumul și tu aduci pălăria și tu aduci șalul și el ne primește în apartamentul bunicii lui care e de epocă și așa mai departe”, a declarat regizorul Ioan Cărmăzan.

Cineastul care afirma recent că Bocșa și Banatul Montan fac parte din viața sa a explicat și cum se poate obține finanțarea pentru un proiect de o asemenea amploare:

„Există un concurs la Centrul Național al Cinematografiei, am participat odată și am luat o notă mare la scenariu. Am luat foarte puține puncte eu, ca regizor, pentru că în ultima vreme nu am mai participat la festivaluri, în ultimii zece ani și atunci punctele se dau în funcție de participarea la astfel de festivaluri. Producătorul avea puncte destule, era Bobby Păunescu, deci el avea, eu nu aveam și în felul acesta am căzut pe un loc neeligibil. A lua concursul la CNC nu înseamnă însă a rezolva problema banilor. Sunt niște bani de la CNC, dar după aceea foarte multă lume bagă bani în film pentru că e datoare CNC-ului și are dreptul să bage într-un film anume și dacă iei de exemplu CNC-ul cu Maria Tănase, după aceea foarte mulți pot să dea bani direct la Maria Tănase și nu mai dau la CNC, deci e un fel de joc cumva. A lua CNC-ul pt un film este important”.

Imediat după primirea titlului de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, Cărmăzan a mai declarat că i-ar plăcea să facă mai multe lucruri pentru județul în care a crescut și s-a format. Acesta a vorbit de realizarea unui festival de film în aer sau a unei tabere pentru studenții de la cinematografie.

„Într-un fel sau altul, prin natura poziției pe care o am de președinte al UART, dețin un patrimoniu de film din 1955 până în 2013, pe care pot să îl proiectez oriunde gratuit. Nu pot să îl dau cuiva să îl exploateze pe bani, dar dacă cineva dorește să proiecteze oriunde, pot să dau acele filme, deci va trebui cumva să încercăm să exploatăm această posibilitate, chiar în ideea de a proiecta odată pe săptămână gratuit un film românesc la cinematograf. Poate ar trebui să facem un festival de film, în aer liber, în Caraș-Severin”, a afirmat Cărmăzan.

Karina TINCUL

Cineastul Ioan Cărmăzan s-a alăturat personalităților care au fost distinse cu titlul de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin. Diploma i-a fost înmânată astăzi, la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin, în cadrul unei ceremonii conduse de vicepreședintele forului județean, Ilie Iova. 

„Astăzi am avut parte de un moment festiv. După cum știți, sunt foarte puține momente festive în activitatea din ultima perioadă a Consiliului Județean, ori aceasta chiar a fost un moment deosebit, prin care am completat pleiada de oameni reprezentativi pentru județul Caraș-Severin. A fost înmânată diploma de cetățean de onoare a județului, domnului Cărmăzan Ioan, a cărui activitate este atât de complexă încât după părerea mea acest titlu este mult prea puțin pentru întreaga carieră a dânsului. Doar că este maximul ce poate să ofere Consiliul Județean”, a declarat cu acest prilej Ilie Iova.

Ioan Cărmăzan, una din personalitățile culturale care au adus contribuții importante la cultura și arta românească, s-a născut în localitatea Satchinez, din județul Timiș, dar la vârsta de 3 ani s-a mutat cu familia la Bocșa, unde crește, învață și se formează, a amintit Gabriela Șerban, managerul Bibliotecii „Tata Oancea” Bocșa, cea care a rostit laudatio despre omagiatul de astăzi.

Cărmăzan s-a afirmat în cea de-a șaptea artă ca regizor sau scenarist, cu o serie de succese printre care filmele: „Țapinarii”, „Lișca”, „Sania albastră”, „Casa din vis”, „Lotus”, „Raport despre starea națiunii”, „Cu inima îndoită”, „Dragoste de mamă”, „Margot”, „O secundă de viață”, „Oul de cuc”, „Vlad nemuritorul”, „În fiecare zi Dumnezeu ne sărută de gură”. De-a lungul carierei, Cărmăzan a realizat și filme documentare printre care și unul despre  Bocșa, dar și scurt metraje, a pus în scenă spectacole de teatru, s-a impus ca autor al unor cărți, a tradus texte din limba sârbă și din franceză.

Modest, Ioan Cărmăzan, a afirmat că se bucură de primirea acestui titlu care reprezintă o recunoaștere a muncii și activității sale, dar și o ocazie de a se reîntoarce la origini, de a reveni în județul Caraș-Severin, locul în care întotdeauna se simte copil. Cu umor, a adăugat că un astfel de titlu, la fel ca cel de doctor, reprezintă ceva ce se obține foarte greu, dar când îl obții parcă îl ai dintotdeauna.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157660698898506″]

„Astăzi pentru mine e o zi specială. Nu e la îndemâna oricui, deși cred cu tărie că până urmă fiecare cetățean de o onoare e un personaj care s-a ridicat singur, care într-un fel sau altul s-a urcat undeva pe o colină și a strigat: iubesc județul Caraș-Severin. Da, iubesc Banatul, Banatul Montan, chiar îl iubesc, face parte din ființa mea, Bocșa, toată zona, dealurile. Deci ca atare nu e nimic decât un fel de așezare a ceea ce eu  cred în sufletul meu”, a mai adăugat Ioan Cărmăzan.

Ioan Cărmăzan a obținut numeroase distincții și premii și festivaluri de film la care a participat în România, dar și peste hotare, la New York, Rotterdam, Teheran, Montpellier, Tokyo. De asemenea, acesta a fost numit cetățean de onoare al localității în care a văzut lumina zile, Satchinez (în anul 2014), precum și al orașului în care a crescut și s-a format, Bocșa (în anul 2008).

Karina TINCUL

Consilierii județeni cărășeni au decis în ultima ședința acordarea a două noi titluri de cetățean de onoare al județului. Aleși de această dată au fost regizorul Benoni-Ioan Cărmăzan și publicistul Titus Crișciu. 

Cele două propuneri au venit din partea președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde. „Cred că este firesc să ne recunoaștem valorile. În acest sens, consilierii județeni au aprobat la propunerea mea ca Nuțu Cărmăzan, unul din regizorii importanți pe care îi are România astăzi și Titus Crâșciu, Crisciu cum îl știți dumneavoastră, unul din veteranii presei din Caraș-Severin, un om care a scris despre Caraș-Severin, un monografist al județului, un ziarist apreciat să obțină acest titlu de cetățean de onoare al județului nostru”, a precizat Frunzăverde.

Scriitor, regizor și scenarist, Ioan Cărmăzan s-a născut în localitatea Satchinez, județul Timiș, dar a copilărit și s-a format la Bocșa. Este cunoscut ca una dintre personalitățile care a adus contribuții importante la cultura și arta românească, la afirmarea județului Caraș-Severin în circuitul național și universal de valori, se menționează în expunerea de motive la proiectul de hotărârea privind acordarea titlului de cetățean de onoare al județului lui Ioan Cărmăzan.

Și cea de-a doua personalitate nominalizată, Titus-Sergiu Crâșciu, cunoscut de toată lumea ca Titus Crișciu, a văzut lumina zilei în județul Timiș, dar a a crescut încă de la vârsta de 3 luni în Caraș-Severin, la Reșița. Comparat de Sorin Frunzăverde cu actorul Peter O’Toole, Crișciu va primi acest titlu pentru întreaga sa activitate de promotor cultural și publicist. Crișciu este autorul a 14 volume, în care, mai ales prin mijloace publicistice precum interviul, portret, eseul și cronica dramatică, aduce în prim plan oameni și fapte care pot constitui modele existențiale, dar care riscă să fie trecute cu vederea și sortite uitării, deoarece aflându-se în imediata noastră apropiere nu le acordăm atenția pe care o merită.

Titlul de cetățean de onoare al județului Caraș-Severin reprezintă o distincție onorifică și nu presupune acordarea de drepturi materiale. În schimb cetățenii de onoare ai județului au dreptul de a participa gratuit la spectacolele şi manifestările ştiinţifice, cultural – artistice şi sportive la care Consiliul Judeţean este organizator sau co-organizator şi de a intra gratuit în bazele de agrement aflate în proprietatea administraţiei judeţene.

Karina TINCUL