Pornit încă din 2013 printr-o hotărâre de Guvern, PNDL-ul s-a dovedit de un real folos pentru administrațiile locale, în special pentru cele din mediul rural. S-au putut atrage finanțări pentru drumuri, poduri, alimentări cu apă și rețele de canalizare, înființare de cabinete medicale, reabilitarea căminelor culturale și a unităților de învățământ, ba chiar și a sediilor multor primării. Cu o cofinanțare proprie, constând în special în studiile de fezabilitate, ridicări topo, cartografie și ce alte chestii or mai fi fost necesare, acest program a primit girul edililor încă de la început. A fost atât de bun, încât după câțiva ani a apărut PNDL 2.

Acest nou program era menit să finanțeze diverse proiecte: de infrastructură educațională, de sănătate şi de mediu, sportivă, social-culturală şi turistică, administrativă şi de acces la căile de comunicație. Criteriile de selectare a obiectivelor de investiții fuseseră aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 624/2015, act normativ ce prevede ca repartizarea fondurilor de la bugetul de stat pe județe, destinate transferurilor pentru finanțarea obiectivelor de investiții din portofoliul unităților administrativ-teritoriale, să fie făcută echilibrat, utilizând cel puțin unul dintre următorii indicatori: datele demografice și administrativ-teritoriale ale județelor, capacitatea financiară a UAT, având în vedere ponderea capacității acestora de a participa cu fonduri de la bugetul local pentru realizarea obiectivelor de investiții, precum și ponderea numărului de obiective de investiții aflate în derulare de fiecare județ.

Pe hârtie, toate acestea prevesteau încă de la debutul acestor programe, o dezvoltare armonioasă, echilibrată, în consonanță cu nevoile fiecărei comunități. Atâta doar că….. Știți cum se spune „Tot ce e frumos sau bun ori se termină prea repede, ori îngrașă“. În cazul nostru și una și alta, pentru că unii chiar și-au îngrășat sau îngroșat portofelul după ce au făcut lucru de mântuială. Alți edili însă au adus o rază de speranță în rândul populației din comunitățile pe care le păstoreau. Au apărut clădiri reabilitate, asfalt pe străzile principale, apa la robinete în fiecare casă, rețele de canalizare și stații de epurare și câte și mai câte.

Tot mai mulți primari apelau la astfel de resurse financiare pentru a reuși să realizeze ceva pentru urbea lor. Atâta doar că de câteva zile, o adresă sosită din partea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, semnată de onor ministrul Cseke Attila, venea să pună batista pe…țambalul investițiilor: „Ministerul a epuizat creditele bugetare alocate Programului Național de Dezvoltare“. Altfel spus…au fost, dar s-au terminat.

Păi bine, măi nene Attila, matale „nem tudom“ cu matematica? Când ai preluat ministerul și bugetul aferent nu ai știut de câți bani dispui și cât poți să le permiți primarilor să se întindă? Ce făcuși acum, bibicule? Ai rămas cu căruța în drum, fără lovele? Sau a venit premierul și a mai transferat de la matale ceva mărunțiș? Nu știu care e răspunsul, dar situația e …vânătă, indiferent de culoarea partidelor care au solicitat finanțări. A, și mai e ceva ce mi-a atras atenția în adresa matale: „Aveți posibilitatea să decontați lucrările și bunurile achiziționate din surse proprii sau din alte surse legal constituite“. Altfel spus, primarii care s-au făcut luntre și punte, s-au milogit pe la președinții de Consilii Județene, au făcut credite în bănci ori au lăsat angajații fără banii de salarii să poată asigura cofinanțarea, acum pot să plătească cash constructorii. Pe bune?

Probabil sunt foarte puține UAT-uri care vor reuși acest lucru și asta numai pentru că au o situație financiară bună. Celelalte ce fac? Dar mai ales ce fac constructorii? Lasă lucrările începute și neterminate? Cu ce plătesc salariații? Îi trimit în șomaj? Cum mai pot cumpăra materialele care s-au scumpit și de 3 ori în toamnă sau la anul când deblocați voi banii pentru PNDL?

Încet dar sigur asistăm la distrugerea sistematică a României; de la proiectele începute ce vor rămâne neterminate, la distrugerea sistemului medical și acapararea Joianei bună de lapte ce se numește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, la scoaterea adresei din buletinul de identitate, la tot felul de lucruri mărunte și nu prea, care puse cap la cap au o logică, aceea de distrugere pas cu pas, prin „lucrul bine făcut“ a tot ceea ce mai înseamnă românesc. Din punctul meu de vedere, ar trebui să vă fie rușine, atâta doar că voi nu știți ce e aceea rușine.

Dan AGACHE

Greu de crezut, dar nu imposibil de realizat, pare să fi fost deviza edilului Luca Mălăiescu, cel care a pus ochii pe ștrandul din orașul Oțelu Roșu și și-a propus să-l aducă în patrimoniul localității din Valea Bistrei. Au urmat discuții, negocieri, acorduri verbale, urmate astăzi de o licitație la care a participat și Primăria. Și a câștigat. 

„În urma licitației de astăzi pot afirma cu certitudine că orașul Oțelu Roșu a devenit proprietar, cu acte în regulă, pe ștrandul din localitate. Spun acest lucru pentru că din anul 1990, niciodată Oțelu Roșu nu fost proprietarul de drept. Personal, am o satisfacție deosebită datorită faptului că atât noi, cei din prezent, cât și generațiile viitoare se vor putea folosi de această zonă de agrement, indispensabilă unei localități precum orașul nostru.

Chiar de la începutul săptămânii viitoare vom depune toate eforturile necesare pentru a readuce ștrandul la un nivel acceptabil de funcționabilitate. Din păcate, anul acesta nu vom mai putea face investiții majore, investiții pe care mi le doresc foarte mult, dar preconizez ca din 15, cel târziu 30 iulie să putem să deschidem această zonă de agrement. De anul viitor, vreau să creăm un brand pentru ștrand ce poate să aducă un plus valoare zonei și orașului și întregii Văi a Bistrei; preconizez organizarea de la anul a unui festival care să fie reprezentativ pentru oraș și această zonă minunată“, a precizat pentru Reper 24, edilul Luca Mălăiescu.

Lucrările de reabilitare a acestei zone de agrement nu sunt puține și nici ieftine, lucru luat în calcul de primarul de la Oțelu Roșu: „Noi am luat în calcul aceste costuri încă din momentul în care am dorit să-l achiziționăm. Vrem să depunem și un proiect pe fonduri europene pentru a crea un mini aquaparc în zona ștrandului. Sper să găsim portița prin care să putem accesa fondurile europene necesare realizării acestui proiect. Dacă nu se va putea acest lucru, vom executa lucrările din bugetul local; am avea nevoie de aproximativ 100 de mii de euro pentru a transforma acest ștrand într-o perlă a Văii Bistrei“. 

Dan AGACHE

Am stat pe margine, domnule Dunca, și am privit; am observat evoluția dvs. în calitate de administrator al banilor și problemelor județului Caraș-Severin. Nu v-a forțat nimeni (sau cel puțin așa cred) să candidați pentru această funcție de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. Om de afaceri prosper cu sute de șoferi de TIR în subordine, cu multe alte afaceri bănoase, cu casă în Dumbrăvița și elicopter la scară. Oamenii și-au zis probabil „el e alesul“ și au mizat pe saturația dvs. în ceea ce privește subtilizarea banului public.

Majoritatea celor care s-au prezentat la vot în toamna anului trecut, cărășeni cu acte în regulă, trăitori în acest județ cu frumuseți naturale, dar dezorganizat, abandonat de autorități și căpușat de firme cu legături clare cu politicul, v-au votat. Promisiunile dvs. au fost nenumărate și m-aș opri acum la cele 5 făcute cărășenilor la doar câteva minute după ce BPJ-ul liberal v-a desemnat candidatul PNL la funcția de președinte al CJ-ului: „Valorificarea potențialului turistic al Banatului Montan; grija față de bogățiile județului (păduri seculare, Clisura Dunării, stațiuni balneare); economie și chibzuință în cheltuirea banului public; crearea de locuri de muncă bine plătite și aducerea românilor care au emigrat, acasă; o analiză economică țintită, pe ultimii 10 ani“. Sunt promisiunile dvs; vă amintiți? Noi DA.

De la vorbe la fapte acum: în ultimele 9 luni (de când conduceți destinele cărășenilor) nu am văzut nicio acțiune din cele stipulate chiar de domnia voastră. Am observat în schimb că sunteți un om activ în ceea ce privește răfuielile: vă certați cu Știka și faceți trimiteri la Mocioalcă; vi-ați tras DJ timișorean pe post de administrator, care și-a pus poalele-n cap și dus a fost; vă certați cu consilierii PSD și PMP și îi bălăcăriți ca la ușa cortului; vă luați de presă și o faceți psd-istă, în timp ce vă trageți consilieră din aceeași formațiune politică și exemplele pot continua. Păreți, în multe dintre momente, încrâncenat să deveniți un personaj recalcitrant, frustrat și răutăcios, în care amenințați cu dosare penale și plângeri la Coana Justițica.

Poate că aș fi tăcut și pe mai departe dacă nu mă loveați acolo unde mă doare mai tare: la sistemul sanitar mediocru cum îi spuneți din Caraș-Severin. V-ați luat de medici, i-ați făcut șpăgari, ați amenințat managerul că faceți și că dregeți, v-ați lăsat influențat de cei care vă mai sunt apropiați din motive lesne de știut și care vă cântă în strună cât de frumos, deștept și bun organizator sunteți. Atunci când ați spus că nu mai cârpiți drumurile, că nu mai faceți lucrări de mântuială, că renunțați la firmele căpușă ale politicienilor, nu m-aș fi gândit că exact asta o să faceți; adică nu mai faceți nimic pe drumurile noastre județene, sau aproape nimic. Ce facem cu gropile în care sute de șoferi își distrug mașinile; ce facem cu turiștii care aplică dictonul veni, vedi, valea, a doua oară nu mai calcă pe aici. Din păcate, pulimea nu are elicopter și e obligată să meargă pe ceea ce există, pe care cineva l-a denumit impropriu, carosabil; mă rog.

Acum vreți să stopați un proiect cu finanțare europeană care prevede reabilitarea celor 3 staționale ale Spitalului Județean Caraș-Severin. Motivul invocat este acela că nu vreți să aruncați banii pentru „tunarea unui trabant“; vreți probabil merțan. Corect! Și eu vreau, dar de la dorință la putință e cale lungă. Nu vreți să vă îndatorați pentru lucrările la cele 3 spitale din Reșița, dar nici nu puteți spune dacă și când se va construi o altă unitate sanitară. Nu știți nici cu ce bani veți dota cu echipamente medicale o eventuală nouă construcție de acest gen.

„E scump și nu ne permitem să ne îndatorăm“ – ați afirmat deunăzi la șueta de la CJ. Eu vă întreb altceva, dl Dunca: Cu o vechime de peste 50 de ani (cel mai nou din cele 3) unitățile medicale sunt depășite din punct de vedere al circuitelor, al siguranței la incendiu, al circuitelor electrice și tot așa. Cine răspunde pentru victimele unui eventual incendiu, ca în cazul altor zeci de spitale din țară, aflate în aceeași situație? Ce le veți spune familiilor dacă necazul va lovi aceste spitale (spun dacă și nu când)? Pe cine veți arunca vina, iar pe Mocioalcă, Hurduzeu și Crina? Să vă fie clar, dl Dunca, eu nu sunt PSD-ist, PNL-ist sau PMP-ist. Eu sunt reșițean prin adopție de peste 50 de ani. Trăiesc și muncesc aici, iar ceea ce faceți dvs prin renunțarea la niște fonduri europene e tragic, nu trist.

Vreți ceva nou să puteți tăia o „pamblicuță“? Adoptați un salon cum au făcut și alții, la Staționarul 3; puneți mâna și vopsiți un perete sau cumpărați un sac de glet ori de ciment din banii dvs dacă tot nu are CJ-ul fonduri pentru așa ceva. Creați ceva, fiți inventiv și lăsați în urma deținerii acestei funcții și ceva concret și frumos, nu doar ură, răzbunare și răutate. Cred că locuitorii județului merită așa ceva.

Și încă ceva; dacă tot ați venit din Timiș și ați lăudat Carașul pentru potențialul turistic, vă spun eu dacă nu ați știut. Există mii de locuri frumoase, cu potențial nepus în valoare, pentru că dvs aveți în minte o idee fixă: Muntele Mic. Atenție însă, chiar dacă e mic, să nu vă ia cu amețeală de la el.

Dan AGACHE

După ce a achitat o datorie pe care a „moștenit-o”  și pentru care ratele se întindeau până prin anul 2022, primarul Marius Ișfan a reușit anul acesta să aloce importante sume de bani pentru proiecte de investiții pe care și le-a propus în mandatul său.

„Am finalizat creditul aferent copertinei de la căminul cultural din Zorlențu Mare. Am avut restanță aproximativ suma de 40 de mii de lei. Mai aveam până prin anul 2022 o rată de la acea copertină, dar am reușit să o achităm în întregime.

În comuna Zorlențu Mare avem o copertină de aproximativ 1500 de metri pătrați de acoperiș, din structură metalică, unde se organizează diferite evenimente, ruga satului, de exemplu”, a declarat primarul Marius Ișfan.

Anul acesta, din bugetul alocat în luna aprilie,  importante sume de bani au fost direcționate pentru demararea studiului de fezabilitate pentru lucrări de extremă necesitate atât în centrul de comună, cât și în satul Zorlencior, și anume canalizarea și stația de epurare în comuna Zorlențu Mare și satul Zorlencior, iar cea de-a doua investiție are în vedere 13 kilometri de drumuri agricole.

„Tot la capitolul investiții am alocat sume de bani pentru parcelarea unor terenuri din intravilanul comunei Zorlențu Mare, aproximativ 18 hectare, pentru realizare unor loturi destinate construirii de locuințe noi pentru tineri.

Am alocat fonduri necesare intabulării pășunii comunale, instituțiilor publice care aparțin UAT-ului și restul de străzi în intravilan, în Zorlențu Mare și Zorlencior și a drumului vicinal care face legătura între Zorlențu Mare și satul Scăiuș din comuna Fârliug”, a declarat primarul comunei Zorlențu Mare, Marius Ișfan.

Nu în ultimul rând, un alt obiectiv pe care edilul și l-a propus spre finalizare până la sfârșitul acestui an este construirea unei capele mortuare în comună.

Lorena POENARU

La sediul Ministerului Administrației și Internelor a avut loc în această dimineață prezentarea unui proiect cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020. Obiectivul principal al programului, a cărui valoare depășește 680 de milioane de euro, este acela de a dezvolta și consolida capacitatea de răspuns la dezastre și evenimente pe plan terestru, aerian și maritim. La eveniment au participat Lucian Bode – ministrul Administrației și Internelor, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene și Raed Arafat – ministru secretar de stat, șeful IGSU – liderul de proiect.

O parte a acestor fonduri europene au intrat în decursul ultimilor ani în România și au fost folosite pentru achiziția de mașini pentru Ambulanță și SMURD, achiziția de mașini pentru stingerea incendiilor de pădure, auto-pompe și cisterne pentru incendii, automacarale și autoscări, ce au ajuns la toate unitățile din subordinea IGSU din țară, iar achiziția unor astfel de echipamente continuă.

„Astăzi se va semna acordul cadru și ulterior contractul subsecvent pentru 476 de mașini de pompieri. Este vorba de 200 de mașini cu o capacitate de 10 mii de litri, un contract a cărui valoare este de aproximativ 69 de milioane de euro și 276 de autospeciale de intervenție la incendii, dar și la descarcerări și prim ajutor în valoare de 89 de milioane de euro. Ambele contracte 159 de milioane de euro. Este pentru prima dat când se face o astfel de investiție, pentru o astfel de sumă, ce va permite înlocuirea tuturor mașinilor cu o vechime mai mare de 25 de ani“,  a declarat Raed Arafat.

„Pentru a reuși atragerea acestei sume, de 682 de milioane de euro, a fost nevoie de proiecte mature, orientate spre creșterea rezilienței sistemului de răspuns la situații de urgență în România“ – a precizat la rândul său Lucian Bode. Demersurile pentru modernizarea activității IGSU nu se vor opri aici, au subliniat cei prezenți la anunțul semnării proiectului cadru cu Uniunea Europeană. Vor mai urma finanțări din fonduri nerambursabile menite să doteze Inspectoratele pentru Situații de Urgență din România cu sisteme de intervenție moderne, de ultimă generație.

Dan AGACHE

Prezent ieri la o emisiune live la Reper24, edilul Felix Borcean s-a referit și la decizia tribunalului Caraș-Severin care a decis anularea hotărârii Consiliului Local de suspendare a atribuțiilor de viceprimar pentru Bebe Pasere:

„Habemus papam“. Da, avem viceprimar și am avut și până acum. La doar câteva zile după acea ședință în care s-a votat destituirea, Bebe Pasere a contestat și a fost repus pe funcție. Cred că doar câteva zile am stat fără viceprimar. Nu voi ataca decizia instanței pentru că eu cred că nu are rost să mai purtăm acest război inutil. Lucrurile s-au normalizat, relația noastră este la fel ca înainte de alegeri, adică foarte bună, astfel că nu văd de ce am mai continua o luptă care nu are niciun rost. Suntem doi oameni cu capul pe umeri, am discutat și cred că nu din momentul acesta, ci de vre-o lună de zile, lucrurile sunt cât se poate de firești între un primar și un viceprimar, care până la urmă, au același țel“.

Chiar dacă Felix Borcean este independent din punct de vedere politic, nu s-a putut abține să nu nuanțeze un pic această situație: „Cred că cea mai fericită din această situație este Andra Pleșa care văd că a fost cerută în căsătorie. Probabil că dacă ar fi fost primar ori viceprimar al municipiului Caransebeș, cine știe ce turnură ar fi luat viața ei. Așa toată lumea este fericită și îi urăm tradiționalul Casă de piatră“ a mai spus edilul Felix Borcean.

În cadrul emisiunii au mai fost abordate subiecte privind asfaltările, amenajarea zonelor pietonale și a spațiilor verzi din cartierele municipiului, precum și dorința edilului de a transforma localitatea într-un „oraș al luminilor și al culorilor“.

Interviul integral cu edilul Felix Borcean îl puteți urmări aici:

Dan AGACHE

Primăria stațiunii cărășene Băile Herculane a implementat un proiect european de conservare și valorificare a patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului balnear, proiect implementat prin Regio POR.

Obiectivul proiectului constă în revitalizarea stațiunii prin realizarea de investiții în infrastructura rutieră existentă și promovarea obiectivelor turistice și a stațiunii propriu-zise pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști în vederea dezvoltării economice a zonei și creșterii nivelului de trai al populației.

Investiția cuprinde șase obiective care vor fi reabilitate sau modernizate: Strada Mihai Eminescu – Piața 1 Mai, Strada Piața Hercules, Podul Pecinișca 1, Podul Pecinișca 2, Podul de beton și Parcul Vicol.

Conform informațiilor oferite de ADR Vest, contractul de execuție este în derulare, realizându-se un progres al lucrărilor de 50%.

„Până în prezent s-a intervenit în zonele Strada Mihai Eminescu – Piața 1 Mai, Piața Hercules și Parcul Vicol, unde au avut loc lucrări de reabilitare sau modernizare a infrastructurii rutiere, inclusiv la partea de utilități și s-au refăcut sau creat noi spații verzi – s-au realizat plantări și lucrări de gazonare, alei, foișoare, pergole, sisteme de irigații, etc.”, susțin cei de la ADR Vest.

Valoarea totală a investiției este de peste 15,4 milioane lei, din care 15,1 milioane lei finanțare nerambursabilă, prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.

Prin acest proiect se dorește creșterea atractivității și îmbunătățirea imaginii stațiunii turistice Băile Herculane, prin dezvoltarea infrastructurii rutiere și de turism, precum și activități de promovare, dar și creșterea numărului mediu de salariați din stațiune, ai informează reprezentanții ADR Vest.

Lorena POENARU

În pofida previziunilor sumbre date de „analiștii politicii de pe Timiș și Sebeș“, independentul Felix Borcean și-a dovedit abilitățile politice, reușind într-un timp relativ scurt să atragă de partea sa și a proiectelor pentru dezvoltarea Caransebeșului, majoritatea consilierilor locali cu orientări politice diferite.

„Prea multă opoziție nu am simțit și nici nu au fost proiecte importante care să se piardă din cauza unui vot negativ dat politic. Au fost doar câteva momente mai delicate să le spun așa, în principal atunci când s-a votat suspendare viceprimarului Bebe Pasere. Când a fost vorba de proiecte europene sau de cele de importanță capitală pentru Caransebeș, nu cred că e vreun consilier care să se opună, indiferent din ce formațiune politică face parte“, a declarat într-un interviu live la Reper 24, edilul Felix Borcean.

În ceea ce privește proiectele administrației din orașul de la poale de Gugu menite să dezvolte al doilea municipiu al Caraș-Severinului, edilul Felix Borcean a precizat: „Noi suntem lansați pe mai multe proiecte menite să dezvolte orașul. E vorba în primul rând de un proiect de 8 milioane de euro pentru Spitalul Municipal, un proiect pe care l-am și câștigat și nu am făcut prea multă vâlvă deși ar fi meritat. Este cel mai mare proiect european pe care l-a câștigat Caransebeșul dintotdeauna și este munca unei echipe comune a Spitalului Municipal și colegilor de la fonduri europene din cadrul Primăriei. Este vorba în primul rând de aparatură de ultimă generație pentru tratamentul pacienților din acestă unitate sanitară“.

Tot în cadrul Spitalului Municipal de Urgență din Caransebeș funcționează, de puțin timp, mai multe cabinete medicale în cadrul ambulatoriului: „Eu mi-am dorit acest ambulatoriul cam din al doilea an de mandat, iar caransebeșenii și-au dorit mereu acest lucru. În zilele următoare vor mai fi deschise alte cabinete medicale, pentru care avem asigurat personalul și dotările de strictă necesitate pentru ca acestea să funcționeze la parametrii optimi. E nevoie însă și de o implicare și o conștiinciozitate din partea personalului medical, care trebuie să înțeleagă că doar punând umăr la umăr, spitalul se va redresa și va reveni pe linia de plutire“ – a mai precizat primarul municipiului Caransebeș, Felix Borcean.

Dan AGACHE

Necuprinsă în bugetul pe acest an din cauza lucrărilor executate de Hidroconstrucția, într-un proiect al societății Aquacaraș, strada Ardealului va fi totuși modernizată. Am scris zilele trecute despre intenția edilului Felix Borcean de a colabora cu cei din conducerea Hidroconstrucția la reabilitarea unitară a infrastructurii rutiere a acestei artere principale din Caransebeș, ce duce din centru către ieșirea din municipiu către Oțelu Roșu. Atâta doar că pentru acest proiect e nevoie de aproximativ 400 de mii de lei, bani ce nu au fost cuprinși în bugetul pentru lucrările de investiții din acest an.

„Cred că cea mai la îndemână soluție pe moment ar fi să redirecționăm o parte din bani de la lucrările de reamenajare a aleilor din cartierele municipiului Caransebeș și vom face acest lucru. Asta nu înseamnă că vom sista cu totul ceea ce am început, pentru că locuitorii apreciază munca noastră. E vorba de o acțiune prin care refacem aleile, curățăm vegetația și tăiem arborii bătrâni care prezintă pericol pentru locuitorii din acele zone.

Am lărgit o serie de alei pentru că nu aveau acces mașinile de pompieri ori cele de la Ambulanță, am pus borduri noi, am toaletat vegetația, iar din materialul lemnos doborât am făcut niște mobilier urban, am însămânțat cu iarbă acolo unde era cazul. Sunt lucrări făcute cu oamenii de la Primărie, cu investiții puține dar care sunt de efect. Încă nu am asfaltat dar vom face și acest lucru în acest an“, a precizat primarul municipiului Caransebeș, Felix Borcean.

Dan AGACHE

Primarul comunei Măureni, Brian Filimon a fost prezent zilele trecute la București, atât la Compania Națională de Investiții, cât și la Ministerul Dezvoltării, în vederea obținerii de finanțări pentru o serie întreagă de proiecte pe care edilul speră să le implementeze în actualul mandat. Ambițios și insistent, liberalul ales de cetățenii din Măureni să le conducă destinele și pentru următorii ani, promite că nu va renunța până nu va reuși să ducă la îndeplinire proiectele pe care și le-a propus pentru dezvoltarea comunei. Și nu sunt puține.

„Gândesc în perspectivă pentru dezvoltarea comunității și pentru acest lucru este nevoie de multă implicare în echipă și maxim interes”, precizează Brian Filimon. Edilul susține că pe lângă proiectele aflate deja în derulare și pe care speră să le finalizeze în următoarea perioadă, își dorește ca în acest mandat să obțină bani, printre altele, pentru amenajarea unei grădinițe moderne și a unei săli de sport în Măureni, a unui parc în satul Șoșdea, pentru asfaltarea a aproape 8 km de străzi interioare din cele două localități, pentru realizarea unei parcări în zona centrală din Măureni, pentru extinderea căminului cultural și pentru modernizarea drumului comunal Măureni-Șoșdea.

„Toate aceste proiecte au nevoie de finanțare! Nu venim să facem promisiuni nefondate și de aceea SPUNEM că ne DORIM ca până la finalul mandatului să finalizăm aceste proiecte și pot să spun din suflet că ne luptăm și insistăm pentru ca aceste finanțări să devină cât mai repede viabile și reale! Însă cel mai important este să fim împreună și cu răbdare și credință le vom realiza și vom dezvolta comunitatea așa cum am visat la început!

Le mulțumesc domnilor deputați Dumitru Rujan și Jaro Marsalic pentru că m-au însoțit și primit cu căldură și am mers împreună la aceste instituții! Ca întotdeauna Președintele PNL, senatorul Ion Marcel Vela a răspuns pozitiv când a venit vorba de comuna Măureni și satul Șoșdea și nu în ultimul rând mulțumesc secretarului de stat Andrei Ungur, prietenul de nădejde de la Ministerul Dezvoltării! Credință și gândire pozitivă într-o Săptămână Sfântă! Doar împreună totul devine posibil!”, mai precizează primarul Brian Filimon.

Karina TINCUL