Deși toamna și-a anunțat sosirea într-un mod furtunos, lucrările de investiții pentru apărarea împotriva inundațiilor desfășurate de Apele Române Banat în bazinul hidrografic Oravița continuă, informează cei de la ABA Banat într-o postare în care sunt prezentate câteva imagini cu etapele lucrărilor ce se execută la peretele din zidărie de piatră de pe râul Oravița, aval de viaductul liniei de cale ferată Oravița-Baziaș.

Regularizarea albiei râului Oravița face parte din lucrările de investiții ABA Banat pentru reabilitarea  barajului și acumulării Oravița Mică, în valoare de peste 7 milioane de lei.

Sorina Neaga, responsabila ABA Banat de relația cu presa, ne-a povestit câte ceva despre importanța acestor lucrări pentru locuitorii din Oravița și mai ales despre necesitatea lor în condițiile în care în ultimii ani râul i-a cam pus pe oameni la grea încercare pentru că a tot inundat orașul.

„Din cauza fenomenelor meteorologice care acum sunt mult mai intense, în toată lumea, nu doar la noi, în momentul în care ploile țineau câteva zile, în bazinul hidrografic al Oraviței veneau și afluenții Oraviței și râul creștea și nivelul și debitul și inunda orașul.

Barajul Oravița Mare, ca și baraj de acumulare acumulează cât poate, dar restul, nefiind decolmatările făcute cum trebuie, de asta se și fac acum regularizările pe râul Oravița, în intravilan Oravița pentru asta erau, pentru inundații, să nu mai avem probleme în zona respectivă și cu această ocazie se și reabilitează barajul Oravița Mică, este aceeași lucrare de investiții. Regularizarea se va face pe o lungime de 3000 metri, pe diferite secțiuni, care prevede peree din piatră zidită, scopul fiind de apărare împotriva inundațiilor”, a declarat Sorina Neaga.

Albia râului Oravița este colmatată, iar lucrările existente (ziduri de sprijin, praguri de fund, peree din piatră zidită) prezintă degradări cauzate de durata mare de funcţionare.  Lucrările care se vor executa sunt: reabilitarea lucrărilor de apărare existente, consolidarea malurilor, igienizarea zonei.

În cadrul acestor lucrări se va asigura o lățime a talvegului de 3 m. În anumite zone, în funcție de morfologia terenului, zonele evidente cu erodări de mal se vor subzidi (adică, se va turna beton în talveg, pe secțiunea respectivă).

Regularizarea se va face pe o lungime de 3000 metri, pe diferite secțiuni. Se va finaliza anul viitor, în luna aprilie, conform graficului de execuție.

Pentru că mereu era inundat orașul Oravița trebuia să se facă ceva, însă nu s-au găsit inițial fonduri, abia a fost terminat cu câțiva ani în urmă barajul și acumularea pentru Oravița Mare și nu mai rămăseseră bani și pentru barajul de acumulare Oravița Mică.

„Nu erau suficiente lucrările doar la barajul de acumulare Oravița Mică, ci trebuie să facem în așa fel încât să regularizăm și albia râului Oravița, asta înseamnă decolmatare, reamenajare în așa fel încât atunci când vor fi nivele mai mari, vor veni mai multe ploi, să aibă albia capacitatea să preia debitul de apă care vine, suplimentar, în perioadele acelea. Din această cauză s-a luat decizia ca această lucrare de investiții să cuprindă și o regularizare a albiei râului Oravița”, ne-a mai declarat Sorina Neaga, purtător de cuvânt ABA Banat.

Obiectivul de investiții „Refacerea lucrărilor calamitate la acumularea Oraviţa I, jud. Caraş Severin” a fost promovat prin HG nr. 534/4.07.1996 in scopul  înlăturării efectelor calamităţilor naturale și a realizării lucrărilor de reabilitare a  barajelor Oravița Mare și respectiv Oravița Mică, precum și regularizarea albiei râului Oravița, intravilan Oravița. În zonă, nu au mai fost făcute asemenea lucrări de regularizare de peste 20 de ani.

Lorena POENARU

Noile investiții făcute de administrația locală la spitalul Orășenesc din Oravița, contribuie la creșterea calității serviciilor medicale, dar și la sporirea confortului pacienților.

„În această perioadă s-a investit peste un milion de euro în reabilitarea unității sanitare, dar și în achiziția de aparatură performantă“ – a afirmat pentru Reper24 primarul orașului Oravița Dumitru Ursu. „S-au făcut lucrări de modernizare a saloanelor, s-au înlocuit ușile și ferestrele, s-au reparat și zugrăvit coridoarele care au prins un suflu nou și modern. Acestora li se adaugă achiziția de aparatură medicală performantă, achiziționată la cererea colectivului medical“

„În plus, am decis să creștem și confortul pacienților; din resursele proprii ale administrație locale, am hotărât să dotăm toate cele 24 de saloane ale spitalului cu televizoare noi, moderne cu diagonală mare, de 146 de cm. Acestea au fost cumpărate, montate și sunt gata să fie puse în funcție. De asemenea în perioada imediat următoare vom cumpăra pentru Spitalul Orășenesc din Oravița și 24 de frigidere, care vor fi de asemenea montate în cele 24 de saloane și vor fi folosite doar de către pacienți“

„Este o investiție mică pentru creșterea gradului de satisfacție al pacienților care din păcate trebuie să rămână internați. Toate acestea se adaugă la suita de investiții făcute în ultimii ani pentru creșterea calității actului medical, într-o unitate sanitară profesionistă, condusă de o echipă de profesioniști“ – a mai precizat primarul orașului Oravița Dumitru Ursu.

Dan AGACHE

Primarul Ioan Popa a relatat cu ceva timp în urmă că vede toată zona de după Bârzava, deschisă, cu magazine, cu locuri de joacă, cu facilități edilitare. Mociurul este astfel vizat de administrația locală să sufere schimbări radicale. Acum câteva săptămâni zona a fost vizitată de urbaniști din Franța.
Deși pentru reșițeni este zona sumbră a orașului, amplasată nu departe de centrul municipiului, de care este despărţit de albia Bârzavei şi de căile ferate ale CFR şi cele uzinale, edilul o caracterizează ca fiind o zonă extrem de vastă și de importantă a orașului în viitorul apropiat.

„Zona Mociur-Turnate, pe care 95% din reșițeni o conștientizează ca fiind cele 2 blocuri de garsoniere, atâta știu de acolo pentru că acolo a fost o fabrică mare, enormă, la care nu avea acces populația, era închisă și din cauza asta majoritatea reșițenilor nu o cunosc, dar zona aceea are 60 h, jumate din Govândari”, precizează primarul Ioan Popa.
Cei doi arhitecți din Paris, care au ajuns în zonă, sunt de la o firmă de urbanism aflată pe locul 3 în Franța și în care peste 150 de angajați fac master planuri peste tot în lume.

„Am fost ușor surprins de faptul că au stat 3 zile și am luat-o de la 1771 de când s-au pus primele două furnale de oțel aici la Reșița și am venit cu ei în istorie până astăzi, după care m-am dus de le-am arătat orașul, apoi le-am arătat Semenicul, Gărâna, Brebu Nou, Văliugul, Anina, Bocșa, Lupacu, toate împrejurimile Reșiței, pentru că ei acum lucrează la un master plan pe cele 60 de h, adică cum le tratăm, ce facem acolo, regimul de înălțime, densitate, accesibilități și așa mai departe!”, explică Popa. Când master planul va fi gata, acesta se va transforma într-un PUZ care va intra în dezbatere publică, edilul fiind optimist în vederea interesului investitorilor pentru această zonă.

„Din fericire sunt destul de mulți, sunt mai mulți decât credeam eu că vor fi și sunt din ce în ce mai mulți! Dacă la primele PUZ-uri pe care le-am discutat acum 3 ani au fost 5 oameni aici în sală, pe măsură ce am avansat în mandat se pare că interesul devine tot mai mare. Evident că mă gândesc eu foarte atent la ceea ce se întâmplă cu orașul acesta, o responsabilitate enormă și nu vreau să bagatelizez consultarea publică sau discuția cu oamenii”, spune Popa.
Intențiile municipalității de a dezvolta zona Mociur, s-au concretizat în câteva proiecte, zona dorindu-se a fi una rezidențială unde cei de la Ceetrus vor să ridice și un mall-ul, iar autoritatea locală vrea la rândul ei, realizarea unui aquapark.

„Analizând piața din Reșița am realizat că potențialul de dezvoltare este mare, chiar dacă este un oraș mic, poate mai mare decât ce identificăm în București sau Brașov. Acum începem să lucrăm la Master Plan. Ne punem de acord cu administrația locală, astfel încât să ne integrăm în proiectele lor de dezvoltare. Abia ulterior vom începe demolările și curățarea platformei. Noi am anunțat că vom include și o componentă de birouri în viitorul proiect, dar nu am identificat încă cererea. Retail va fi cu siguranță, pentru că nu există niciun centru comercial la Reșița, iar locuitorii își fac cumpărăturile la Timișoara. Vom merge și pe zona de agrement, servicii hoteliere și restaurante, pentru că aici se organizează festivaluri, este o zonă turistică ce atrage oameni din Timișoara sau Serbia“, a declarat în luna aprilie Ruxandra Beșe, director de dezvoltare în cadrul Ceetrus Romania, care a cumpărat circa 20 de hectare din fosta platformă industrială Mociur pentru aproximativ 3 milioane de euro.

Elena FRANȚ

Aproape un milion de euro va fi investit în străzile laterale din comuna Sasca Montană, bani ce vor veni de la Uniunea Europeană prin Fondul de European Agricol pentru Dezvoltare Rurală  și Guvernul României.

Primăria comunei Sasca a reușit să obțină o finanțare în valoare de 969.640 euro pentru proiectul „Modernizare Drum Comunal DC 54 și Strazi Laterale în Comuna Sasca Montană”.  Depus anul trecut pe măsura 7 – „Servicii de bază și reînoirea satelor în zonele rurale, prioritatea: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale”, sub-măsura 7.2 -„Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, proiectul a primit aviz favorabil pentru finanțare.

Așadar, prin acest proiect, străzile laterale din comuna Sasca Montană vor fi asfaltate în proporție de 90 la sută, după ce în toamna anului trecut comuna a beneficiat de un proiect aproximativ 9 milioane de lei pentru reamenajarea străzilor afectate de inundații de pe raza comunei.

„Mă bucur că am reușit să obținem această finanțare și astfel să avem la sfărșitul acestui an peste 90 la sută din străzile laterale asfaltate. Un aspect foarte important este faptul că am reuțit ca în acest proiect de reabilitare să includem și asfaltarea drumului de acces la Clinica Nera și astfel accesul să se desfăsoare în bune condiții indiferent de condițiile meteorologice”, a declarat pentru Reper24 primarul comunei Sasca Montană, Ion Popliceanu.

Investiția urmează a se derula pe parcursul acestui an după parcurgerea pașilor specifici în materie de licitații publice.

John Gavrilescu

Situația investițiilor la nivel de județ este destul de gri, și asta pentru că cele mai multe administrații locale nu sunt în stare să pună la dispoziția potențialilor investitori nici o infrastructură mulțumitoare, nici facilități atractive.

Cu toate acestea, sunt coloși industriali care au îndrăznit să se avânte de ani buni de zile în pustietatea cărășeană, care abundă în terenuri fertile și natură prielnică.

Acesta este și exemplul societății Banat Farming, care de mai bine de opt ani a încercat apele din Banat și a realizat că acolo unde oamenii locului nu-și dau interesul, pot crește de fapt afaceri de un real succes.

Grupul german  Banat Farming a ajuns să dețină aproape 6.000 de hectare de teren arabil la nivel local, suprafețe pe care cărășenii, chiar dacă le aveau sub nas, le-au lăsat în voia sorții, fără vreun minim de interes de a investi și a produce la ei acasă.

Nu la fel de indiferent a fost și Marcel Weiserhoff, cel care a ochit bine potențialul zonei și a decis să producă el acolo unde lenea, sau delăsarea bănățeanului lăsa de dorit.

„Ne-am uitat la Polonia, Cehia, Ungaria şi am ales Ro­mânia. În alte ţări nu erau terenuri de vânzare sau suprafeţele nu sunt suficiente. În România poţi începe o fermă de unul singur, de la zero“, explică Marcel Weisehoff, citat de Ziarul Financiar.

Astfel, Banat Farming s-a extins repede în Oravița, oraș care tânjea, și încă o face, după investitori. O altă locație este în județul Timiș, cele două zone însumând un total de 5.500 de hectare de teren, în valoare totală de peste 25 milioane de euro.

Societatea activează în domeniul agricol, axându-se pe compactarea, ameliorarea şi valorificarea terenurilor arabile precum şi cultivarea acestora.

„În zona de activitate, achiziţionăm sau arendăm într-o anumită măsură – terenuri care de peste 20 de ani nu au fost cultivate. Aşadar, în decursul anilor, prin lucrarea şi fertilizarea solului reuşim să creştem potenţialul de producţie al acestor terenuri”, explică investitorii pe pagina lor online.

Banat Farming a decis să-și desfășoare activitatea principală la Oravița, acolo unde se află și sediul și administrația centrală a trei dintre cele patru companii membre ale grupului german. Aproximativ două treimi din suprafețele totale ale societății sunt situate în jurul fermei de lângă Oravița, afacerea din Banat aducându-le germanilor încasări de 3 milioane de euro anual.

Alexandra JURCA

Foto: www.economica.net