În anul 2020 bugetul total al Direcției de Drumuri Județene Caraș-Severin pentru lucrările de reparații și întreținere a fost de 13.158.000 lei, sumă cu care cei din conducerea direcției susțin că au încercat să acopere o parte cât mai mare din rețeaua de drumuri, care numără peste 870 de kilometri. Majoritatea lucrărilor programate au fost executate, iar o parte dintre ele au fost achiziționate cu clauză suspensivă, în așteptarea unei rectificări de buget sau economii la alte lucrări, mai spus reprezentanții DDJ.

„Un buget decent pentru întreținerea drumurilor județene din Caraș-Severin ar trebui să fie de aproximativ 50 de milioane de lei pe an, pentru a se putea acoperi toată rețeaua rutieră. Pe o structură rutieră îmbătrânită, dacă nu se fac lucrări de ranforsare și reabilitare, vor apărea mereu gropi și denivelări.

În acest an, pe drumurile județene se execută lucrări de asfaltare, stropiri succesive, plombări, pietruire și întreținere acostamente pe următoarele tronsoane de drum, în limita fondurilor disponibile, cu posibilitatea de completare în funcție de  suplimentările bugetare”, afirmă conducerea DDJ Caraș-Severin.

Până în prezent au fost finalizate lucrările pe 16 drumuri județene, însemnând covoare asfaltice, stropiri succesive, pietruire, reprofilare cu adaos de material, plus alte lucrări de curățare și întreținere finalizate pe alte 7 drumuri din Caraș-Severin.

În tabelul de mai jos se poate observa detaliat tipul și stadiul lucrărilor derulate de la începutul anului 2020 și până în prezent de către Direcția de Drumuri Județene Caraș-Severin pe rețeaua de drumuri cărășene.

Lorena POENARU

Un proiect gândit de primărie și aprobat în Consiliul Local poate aduce o îmbunătățire radicală a aspectului orașului prin amenajarea spațiilor verzi publice de către agenții economici, așa cum se întâmplă de exemplu în orașul devenit deja o inepuizabilă sursă de inspirație în probleme de urbanism pentru edilul Reșiței, municipiul Oradea.

Mai exact, Primăria face un protocol de colaborare, pune la dispoziția firmelor interesate terenul respectiv, agenții economici fac un proiect de peisagistică, administrația locală îl acceptă, după care agenții economici îl pun în practică.

„Este un proiect făcut de colegii mei de la urbanism legat de întreținerea spațiilor publice din intravilanul orașului. Avem 2.300 de hectare de intravilan în Reșița din care spații verzi sunt cam 15% și atunci am creat acest regulament. Avem și aici inspirație tot din orașele care au luat-o înaintea noastră. Menționez, chiar dacă plictisesc, din nou Oradea. Oradea a creat de exemplu posibilitatea agenților economici din oraș care vor să ia „în adopție” un sens giratoriu, un triunghi, pot face un contract de parteneriat cu Primăria și pe un proiect de peisagistică care este aprobat de primărie, pot să pună copaci, plante ornamentale, gazon, să îl întrețină, să-l tundă și au dreptul să își pună câte o reclamă, dar în dimensiuni evident discrete și elegante, firma care vrea să întrețină acest spațiu”, a explicat primarul Reșiței.

Edilul Popa crede că această inițiativă ar duce la o relaționare foarte bună comunitară cu societățile comerciale din oraș, iar Reșița ar avea astfel de firme interesate să adopte și să întrețină un spațiu verde public pe care să își instaleze și un mic panou publicitar.

„Dau un exemplu, în zona stației peco Mol, e un estuar destul de generos care ar putea fi luat de cineva, poate chiar de cei de acolo și să-l gestioneze, evident în colaborare cu Primăria”, a exemplificat primarul Reșiței, Ioan Popa.

Astfel de spații verzi sunt destule în Reșița și prin proiecte de acest gen s-ar veni în sprijinul administrației locale preluând din sarcina amenajării și întreținerii spațiilor publice.

Lorena POENARU 

Consilierii județeni cărășeni au votat în ședința ordinară pe luna februarie costul mediu lunar de întreținere pentru anul 2018, pentru persoanele adulte cu dizabilități și pentru persoanele instituționalizate în cadrul entităților de profil din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Caraș-Severin. Costurile de întreținere sunt în creștere la toate instituțiile, la unele dintre ele acestea majorându-se chiar și cu câteva sute de lei pe lună.

Conform proiectului de hotărâre, costurile au crescut pe de o parte din cauza modificărilor legii salarizării, care a determinat creșteri majore în ceea ce privește cheltuielile cu personalul, iar pe de altă parte din cauză creșterii prețurilor alimentelor și a costurilor de întreținere la nivelul unităților rezidențiale în cauză.

Astfel, noile costuri de întreținere pe lună sunt următoarele: 3.633 de lei la Centrul Sfânta Maria din Reșița (față de 3.101 lei în 2017), 2.873 de lei la Centrul Bunavestire din Caransebeș (față de 2.649 de lei în 2017), 3.609 lei la Centrul de Îngrijire și Asistență Elena Ardelean din Oravița (2.588 de lei în 2017).

La Căminul pentru Persoane Vârstnice Reșița, costul lunar în 2018 este de: 2.826 de lei pentru o persoană dependentă (2.708 lei în 2017), 2.807 lei pentru o persoană semidependentă (2.697 de lei în 2017),  și 2.785 de lei pentru o persoană independentă (2.592 de lei în 2017).

La Căminul pentru PersoaneVârstnice Sfinții Constantin și Elena din Caransebeș, costul lunar este de: 3.057 de lei pentru o persoană dependentă (2.514 lei în 2017), 3.057 lei pentru o persoană semidependentă (2.524 de lei în 2017),  și 3.057 de lei pentru o persoană independentă (2.524 de lei în 2017).

La Căminul pentru Persoane Vârstnice Sacu, costul lunar în 2018 va fi de: 3.309 de lei pentru o persoană dependentă (2.695 lei în 2017), 3.228 lei pentru o persoană semidependentă (2.601 de lei în 2017),  și 3.217 de lei pentru o persoană independentă (2.595 de lei în 2017).

„În ceea ce privește modalitatea e plată, beneficiarilor cu venituri li se iau 60% din venituri, restul banilor urmând a fi recuperați de la aparținători, mergem până la gradul IV de rudenie. Va fi datoria DGASPC și a șefilor de la centrele pentru persoane vârstnice de a întreprinde toate măsurile pentru a recupera acești bani”, a precizat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu.

Karina TINCUL