Evenimentele se succed cu repeziciune la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, instituția de învățământ superior din Caraș-Severin fiind ținta mai multor atacuri, cele mai multe vizând nemulțumiri ale unor cadre universitare din curtea instituției. Doar că mai nou, apar și studenți în peisajul acestor nemulțumiri, chiar dacă treaba acestora ar fi studiul aprofundat al materiilor. Totuși, e democrație iar oricine dorește are verde la proteste. Atâta timp cât nu sunt reprecusiuni sau studenți nu au ajuns în postura unor instrumente ale manipulării. Însă toate aceste acte vor fi decontate la un moment dat. De către cine? Rămâne să vedem…

Pe acest fond interminabil de tensiune, unul care nu pare a crea un cadru propice actului academic și total neproductiv pentru menirea pe care o are universitatea, Reper 24 a încercat și a reușit să dialogheze cu rectorul UEM Reșița, conf. univ. dr. Andrade Bichescu în legătură cu apăsările cadrelor universitare, ale studenților, despre o perpetuată stare de tensiune, deciziile conducerii și ale Senatului UEMR și protestele care au marcat în ultima perioadă această școală de învățământ superior, de altfel singura de acest gen din Reșița și din județul Caraș-Severin.

Reper 24: Domnule rector Andrade Bichescu, cărui fapt se datorează ultimele mișcări de protest care au avut loc la UEM Reșița?

Andrade Bichescu: Sunt greu de explicat astfel de acţiuni, mai cu seama că eu am avut o întâlnire cu câțiva dintre reprezentanții acelor studenți, chiar cu o zi înainte, când am auzit că va fi organizat un protest „spontan“. Aceste proteste sunt cu atât mai enigmatice cu cât nu a existat nicio solicitare din partea studenților de a fi organizate întâlniri cu reprezentanţii conducerii pentru a se discuta eventualele nemulţumiri ale acestora.

R24: Cine se află în spatele acestor mișcări de protest în care sunt angrenați și studenți, ce-i drept un număr redus de studenți și care sunt interesele acestora?

A.B.:Vă repet ce le-am transmis şi studenţilor: sper să dea dovadă de maturitate, raţiune şi să caute să-şi canalizeze eforturile pentru activităţile didactice, activităţile de cercetare sau cele extracurriculare, pentru că ei au ales să se formeze profesional la UEMR.

R24: Cum ați califica situația actuală a Universității Eftimie Murgu din Reșița, în peisajul universitar național?

A.B.: Nu este singulară în peisajul învăţământului superior din România, iar marile probleme identificate la nivelul universităţilor sunt generate de subfinanţarea învăţământului universitar, cu aceeaşi mare problemă confruntându-se întregul sistem de învățământ. Aşa cum am mai afirmat şi cu alte ocazii, din păcate, nici noi, asemenea întregului sistem, nu am reuşit, în totalitate, să adaptăm oferta educațională cerințelor de pe piața muncii şi nici particularitățile nativilor digitali, aceste generaţii de tineri care nu mai pot fi motivaţi să înveţe prin metode tradiţionale. Tocmai de aceea s-a realizat o revizuire a planurilor de învăţământ, se urmăreşte o adaptare permanentă a metodelor de predare la cerinţele prezentului, fiind intensificate întâlnirile cu reprezentanţii entităţilor publice şi private, posibili angajatori ai absolvenţilor universităţii.

R24: Ce măsuri ați încercat de la preluarea funcției de rector al UEM pentru redresarea situației financiare a unității de învățământ superior din Reșița?

A.B.: Ceea ce am promis în momentul instalării a fost că în perioada următoare vom căuta să ducem mai departe învăţământul superior la Reşiţa, încercând să asigurăm stabilitate financiară, pentru a nu fi afectate activitățile desfășurate în cadrul universității. Reamintesc ce am spus în anul 2016, la deschiderea anului universitar, parafrazând o strofă dintr-o cunoscută melodie românească:

Nu mai plângeţi UEM-ul,

Plânsul e de formă,

UEM-ul nu e moartă,

UEM-ul se transformă!

Aşadar cine e interesat de binele universităţii şi al învăţământului superior reşiţean este aşteptat la discuţii, suntem deschişi pentru orice colaborare care ar putea însemna o creştere a calităţii actului educaţional oferit la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa. Pe de altă parte, prin toate acţiunile întreprinse de comunitatea noastră academică am căutat să redevenim un partener de încredere, activ, în regiune şi pentru regiune, atât în peisajul învăţământului superior românesc, cât şi pentru entităţile publice şi private din regiune.

R24: Ce ați reușit până acum ca rector al Universității Eftimie Murgu, din ceea ce vi-ați propus și ce intenționați în continuare?

A.B.: Aș începe prin a sublinia ce nu am reuşit până acum, și anume, detensionarea atmosferei în rândul personalului didactic, aceasta din cauza faptului că nu toți colegii au înțeles că interesele UEMR primează înaintea intereselor personale. Revenind la întrebarea dumneavoastră, impactul pozitiv al acţiunilor întreprinse, până în prezent, s-a reflectat prin încrederea manifestată de studenţi în procesul didactic, astfel în anul universitar 2017-2018 nefiind solicitat niciun transfer din partea studenţilor UEMR spre altă universitate, precum şi prin creşterea numărului de candidaţi înregistrat în sesiunile de admitere pentru anul universitar 2017-2018. Pentru prima data în ultimii ani s-a înregistrat o creştere a numărului de candidaţi, mai exact cu 24% faţă de anul anterior). Obiectivele de investiții constituie, de asemenea, o prioritate pentru conducerea universității, fiind continuate eforturile pentru finalizarea acestora, respectiv recepţia Sălii de sport polivalentă, precum şi finalizarea Campusului universitar Complex „Eftimie Murgu”. Ceea ce este de neînţeles este faptul că deşi există fondurile necesare pentru finalizarea acestor lucrări, încă nu a apărut acel operator economic care să ducă la bun sfârşit lucrările de construcţii.

R24: Se vorbește de mai multă vreme despre o posibilă fuzionare, care este opțiunea dumnevoastră în acest sens și argumentele în susținerea punctului dvs de vedere?

A.B.: Dacă doriți să abordăm acest subiect discutat și disputat în ultima perioadă, ar trebui clarificate câteva aspecte. Politica actuală a structurilor de conducere din cadrul UEMR vizează consolidarea poziției universității în învățământul superior regional, menținându-și autonomia, iar fuziunea ca formă de organizare nu trebuie privită în mod negativ. Dacă contextul socio-economic şi viziunea strategică cu privire la învățământul superior din România va impune o astfel de abordare, se va răspunde afirmativ în vederea dezvoltării învățământului superior în regiune.

R24: S-a decis revocarea din funcția de decan al Facultății de Inginerie și Management, a domnului prof. univ. Sava Ianici. Ce a stat la baza acestei decizii, domnule rector?

A.B.: Propunere de revocare a domnului decan al Facultății de Inginerie și Management a fost formulată deoarece a încălcat normele morale, etice, de comportament şi cele de subordonare faţă de structurile de conducere ale universităţii, generând în acest fel o situaţie care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului UEMR. Revocarea din funcție nu a vizat doar o anumită acțiune a acestuia, existând un cumul de factori, care în opinia reprezentanților comunității academice, impuneau aplicarea unei astfel de sancțiuni.

R24: Care este situația campusului universității, a căminului, unde lucrările s-au oprit? Aveți banii necesari finalizării lucrării? Se spune că UEM riscă să ajungă în situația colapsului financiar, în cazul în care nu se va reuși finalizarea lucrării?

A.B.: Finalizarea Campusului universitar Complex „Eftimie Murgu” reprezintă prioritatea managementului universității, dar din păcate acest deziderat nu depinde exclusiv de noi. Am făcut toate eforturile să obținem fondurile necesare contractării lucrărilor rămase de executat, am întreprins demersurile legale în domeniul achizițiilor publice pentru a contracta aceste lucrări, dar din păcate operatorii economici interesați nu au depus oferte tehnico-financiare și astfel procedurile de achiziții au fost anulate. Sperăm ca firmele de construcții să renunțe la subiectivism și să analizeze cu celeritate posibilitatea de a depune oferte eligibile, astfel încât să încheiem cât mai repede contractul de achiziție publică și să fie demarate lucrările.

R24: Cum răspundeți la acuzațiile privind respingerea de către conducerea UEM a fuziunii cu Universitatea Politehnică din Timișoara?  S-a speculat că nu doriți fuziunea pentru a nu vă pierde funcția și salariul actual, atât Dvs. cât și ceilalți colegi din conducerea UEM?

A.B.: După cum am afirmat și în comunicatul de presă transmis imediat ce am luat la cunoștință de acordul „de fuzionare prin absorbție a întregii Universități «Eftimie Murgu» din Reșița cu Universitatea Politehnica Timișoara”, nu ne-am exprimat opoziția față de o colaborare în vederea dezvoltării învățământului superior la Reșița, dar, aceasta trebuie să aibă baze solide, acest lucru putându-se realiza doar cu respectarea legislației care reglementează funcționarea instituțiilor furnizoare de servicii educaționale. Avem deschidere față de orice proiect prin care va fi consolidat procesul didactic, cercetarea științifică, precum și alte activități menite să sprijine dezvoltarea regiunii, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa asumându-și rolul de universitate în regiune şi pentru regiune, care vine în întâmpinarea nevoilor comunităţii locale prin educaţie, cercetare aplicativă şi transfer de cunoaştere.

A fost indusă ideea că respingerea unei posibile fuziuni a avut ca principal motiv pierderea unor funcții și a salariilor cuvenite acestora, ceea ce este complet eronat și neancorat în realitate, ducând în derizoriu importanța ce trebuie acordată furnizării serviciilor educaționale universitare.

R24: Vă mulțumim pentru amabilitatea de a răspunde la întrebări.

Sergiu TABAN

Luminița Jivan a fost aleasă deputat în Parlamentul României la alegerile parlamentare din 2016, pe lista Partidului Social Democrat. Deși era poziționată pe poziția a treia de pe lista candidaților social democrați din Caraș-Severin și puțini îi dădeau șanse să obțină un mandat de parlamentar, tânăra cărășeancă a reușit să intre în parlament, datorită scorului bun din alegerile parlamentare de la sfârșitul anului trecut, obținut de organizația PSD Caraș-Severin. Iar acest scor bun al partidului poate fi pus și pe seama faptului că, pe lista de candidați de la Camera Deputaților, s-a aflat Luminița Jivan, care, din poziția de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, a ajutat foarte mulți primari din județ în vederea depunerii mai multor proiecte de investiții pentru localitățile cărășene, multe din acestea fiind și finanțate.

Reper24 a stat de vorbă cu deputatul cărășean la sfârșitul săptămânii, pentru a afla cum au decurs primele luni de mandat și care sunt concluziile primei sesiuni parlamentare.

Reper24 – Cum ați caracteriza activitatea parlamentară din punctul de vedere al atribuțiilor unui deputat în sesiunea ce tocmai s-a încheiat?

Luminița Jivan – În sesiunea februarie-iunie 2017, activitatea parlamentară s-a concentrate, în mare parte, asupra proiectelor legislative dezbătute în cadrul ședințelor de plen și a comisiilor de specialitate. De asemenea, au fost luări de cuvânt în cadrul a două ședințe și am contribuit la patru propuneri legislative, dintre care una a fost promulgată ca lege. Un singur gând mi-a călăuzit activitatea parlamentară: cu cât îi merge țării mai bine, cu atât se vor îndrepta lucrurile și în județul nostru. În sesiunea parlamentară următoare, voi expune întrebările și interpelările, alături de felul în care au fost tratate problemele județului nostru și cele ale cărășenilor.

Reper24 – Mai concret, care sunt demersurile pe care le-ați întreprins și acestea s-au materializat prin modificarea legislației?

Luminița Jivan – Pe partea legislativă, în cadrul comisiei de muncă, au avut loc instruiri și consultări cu membrii și reprezentanții confederațiilor naționale sindicale pe tema legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. De asemenea, au fost acoperite și subiecte privind majorarea cu 30% a salariilor viceprimarilor și primarilor. Pe lângă acestea, a fost discutată majorarea indemnizațiilor veteranilor de război, invalizilor și a văduvelor de război, fapt prevăzut în PL-x 124/2017 și în OUG 92/2016.

Reper24 – Legat de prezentarea problemelor de care se lovesc administrațiile publice locale cărășene și cea județeană, ne puteți exemplifica câteva din demersurile dvs.?

Luminița Jivan – În  privința răspunsurilor la întrebările puse în baza interpelărilor și a problemelor ridicate de către reprezentanții UAT-urilor, cum am promis și în campania electorală, la nivel de inițiativă legislativă sau interpelări la ministerele de resort, am sprijinit următoarele sectoare: relansarea turismului, refacerea drumurilor județene, asigurarea de noi locuri de muncă bine plătite, introducerea gazului pe tronsonul Reșița-Oravița. Au fost făcute și demersuri la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Dialogului Social și Ministerul Energiei, demersuri ce se află în faza studiului de prefezabilitate.

Reper24 – Haideți să le luăm pe rând! Spuneți-ne, mai exact, care sunt demersurile pe care le-ați făcut pentru UAT-urile din Caraș-Severin?

Luminița Jivan – În baza documentelor prezentate de către reprezentanții UAT-urilor, au fost expuse situațiile existente, iar în urma interpelărilor făcute, au fost introduse pe lista sinteză tronsoane de drumuri care străbat mai multe comune: Cornea, Teregova, Luncavița, Fârliug, Bucoșnița, Păltiniș, Cărbunari, Ciuchici, Sasca Montană, Sichevița, Dalboșeț, Șopotu Nou și Doclin. Ca urmare a interpelărilor din aprilie 2017, pentru a nu se pierde finanțările, a fost resemnată cu ordin de ministru, lista sinteză ce vizează „lucrările în primă urgență” și așezămintele culturale. La aceste subprograme au mai fost adăugate câteva construcții noi de așezăminte culturale, alături de tronsoane noi de drumuri comunale și județene. În privința interpelărilor UAT-urilor legate de construirea unor săli de sport, am înaintat, la rândul meu, aceste interpelări prin adrese Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și Compania Națională de Investiții, cu scopul de a promova aceste obiective.

Reper24 – Caraș-Severinul are un potențial extraordinar în materie de turism. Care sunt demersurile pe care le-ați făcut pentru relansarea turismului cărășean?

Luminița Jivan – În privința relansării turismului din județul nostru, am participat la dezbateri inițiate de Ministerul Turismului și Ministerul Dialogului Social, legate de necesitatea reglementării activităților de ecoturism, de identificarea problemelor legislative în domeniul activităților specifice ecoturismului, precum și facilitarea dobândirii statutului de zonă ecoturistică a regiunilor cu acest potential, din județul Caraș-Severin. Aceste acțiuni și demersuri au ca principal rol obiectivul imediat de formulare a unui cadru general care să cuprindă politicile pentru dezvoltarea unui management durabil în industria turismului. În urma dezbaterilor, au fost înaintate adrese, ca urmare a solicitărilor cerute de la reprezentanții UAT-urilor, legate de necesitatea introducerii ca zone de ecoturism a locurilor cu potențial din județul Caraș-Severin. Asemenea regiuni, cu potential, au fost indentificate a fi parcurile naționale din Caraș-Severin.

Reper24 – Știm cu toții că starea proastă a drumurilor județene dă bătăi de cap atât șoferilor, dar și potențialilor investitori. Ne puteți spune ce demersuri parlamentare ați întreprins în acest sens?

Luminița Jivan – Problema drumurilor județene este una foarte importantă pentru noi. Starea deplorabilă în care au ajuns aceste șosele se datorează și faptului că, în ultimii ani, nu s-au prea făcut investiții considerabile, doar cârpeli. Acum este foarte greu ca noi, cei care administrăm județul, să reușim într-un timp relativ scurt să rezolvăm toate problemele acestor drumuri județene. Dar, cu multă răbdare, sunt convinsă că problema drumurilor județene din Caraș-Severin va fi pe viitor o chestiune de amintire. Am ținut să fac această precizare, deoarece toată lumea așteaptă de la noi (n. red. PSD) să reparăm aceste drumuri peste noapte. În legătură cu activitatea mea parlamentară am depus o situație a drumurile județene Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, unele tronsoane find cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Locală 2, altele urmând să facă obiectul finanțărilor din fondurile europene.

Reper24 – Că tot ați adus vorba de fondurile europene, am înțeles că săptămâna trecută ați încheiat o vizită la Parlamentul European. Ne puteți spune care a fost scopul vizitei și câteva concluzii?

Luminița Jivan – În cadrul vizitei de la Bruxelles din iulie 2017, una dintre temele abordate a fost cea legată de modalitățile de atragere de fonduri europene pentru sprijinirea turismului și culturii. Au mai avut loc, de asemenea, discuții cu doamna Constandache, șefă a departamentului de Fonduri Europene din cadrul reprezentanței permanente la Bruxelles, legate de finanțările pe fonduri europene și de noi acte de finanțare în cadrul programelor și subprogramelor. Toate problemele pe care le-am discutat cu primarii, în privința modalităților de atragere de fonduri europene, au fost prezentate la această întâlnire, iar unele dintre acestea se vor regăsi în reglementările ce vor fi făcute ca urmare a interpelărilor pe care le-am avut.

Reper24 – Concluzii, proiecte de viitor în următoarea sesiune parlamentară?

Luminița Jivan – Ca o concluzie a activității parlamentare din această sesiune, se poate conchide cu faptul că reprezentanții unităților administrativ teritoriale ce au venit la București pentru interpelări și întrebări au fost tratați cu întâietate și îndrumați în așa fel, încât majoritatea problemelor să fie soluționate. Cu toate acestea, aștept propuneri legislative cu ceea ce este necesar pentru țară și, de asemenea, pentru județ, dar și propozițiuni pentru noua sesiune parlamentară din toamnă.

Reper24 – Vă mulțumim frumos și vă dorim mult succes în următoarea sesiune parlamentară!

Luminița Jivan – Și eu vă mulțumesc!

Reper24

Reper24: Cu ce speranțe ați intrat în lupta pentru mandatul de deputat ?

 Ionescu Lucian: În această luptă intru cu speranța că putem trăi intr-o țară normală. O țară cu oameni demni și responsabili. Intru cu speranța că și românii mei își doresc acest lucru.

Reper24: Ați candidat pe listele PNȚCD la alegerile locale din 5 Iunie. Astăzi sunteți candidatul ANR în cursa pentru un loc în legislativul românesc. Este liderul său Marian Munteanu, „un motor” mai bun care poate să aducă procentul necesar intrării în parlament al ANR ?

Ionescu Lucian: Conștienți de faptul că suntem un partid mic, abea înființat, nu cred că este bine să-l considerăm pe Marian Munteanu un „motor”. Dacă doriți să discutam despre “motor” trebuie să luați în considerare întreaga echipa ANR „toate piesele” așa cum ar fi de exemplu: Domnul profesor Mircea Cosea, domnul Avram Fițiu, domnul Ioan Savu și lista de „piese” poate continua, dar suntem limitați ca spațiu. Ca și procente contăm pe acei români care doresc o țară normală și poate măcar 5% dintre ei vor face efortul de a se deplasa la urne pentru a vota o direcție normală.

Reper24: Care sunt argumentele solide care v-ar recomanda pentru un loc în Camera Deputaților?

 Ionescu Lucian: Cinste, onoare, responsabilitate, competență ți patriotism. Așa cum am precizat și la începutul interviului vreau ca și copiii românilor implicit și al meu să trăiască într-o țară normală (vreau o țara ca afara)

Reper24: Expuneți pe scurt primele proiecte pe care le-ați viza din postura de parlamentar de Caraș-Severin, care sunt prioritățile?

Ionescu Lucian: Din punctul meu de vedere și al colegului meu Marcel Bolovedea, candidat la funcția de senator , în acest moment prioritatea zero este educația. Plecând de la argumentația domnului Marcel Bolovedea „Sistemul legislativ este precum un mecanism, dar din păcate cu multe greșeli de proiectare, nu ajunge să schimbăm doar piesele uzate – vechii parlamentari – cu piese noi – noi oameni în politică , căci dacă vom monta aceste piese noi în mecanismul actual, prost proiectat, în timp și aceste noi piese se vor uza la fel, rezultatele vor fi identice cu cele din trecut deci, cu alte cuvinte este urgent necesar să corectăm aceste „greșeli de proiectare”. Astfel se pot aduce îmbunătățiri sistemului de educație prin corectarea unor legi ce nu angrenează neapărat diverse sume de bani, cum ar fi:

- Despovărarea profesorilor de întocmirea unor dosare/hârțogării care i-au transformat la ora actuală în adevărați funcționari și astfel fizic, de multe ori aceștia nu își mai pot pregăti orele de curs.

- Oare cum se pot apăra profesorii în fața unei societăți parcă din ce în ce mai agresive ? Avem astfel de legi ?

Pornind de la aceasta prioritate zero, educația, vom putea stabilii următoarele priorități și nu neapărat în ordinea enumerata, agricultura, sănătate, industrie.

Reper24: Ce așteptări aveți la finalul zilei de 11 Decembrie ?

 Ionescu Lucian:  Personal îmi doresc să încheiem discuțiile de dragul discuțiilor și să ne apucăm de o muncă cinstită, onesta care să ne facă să trăim în acea țară normală de care tot am vorbit până acum.

Reper24: Sloganul care vă definește este?
Ionescu Lucian: Ar fi două:

- „ ANR unește generațiile”

- „Familia noastră , Patria noastră”

VOTAȚI ANR (ALIANȚA NOASTRĂ ROMÂNIA) PENTRU O ȚARĂ NORMALĂ!

Reper 24

Numele Stanei Stepanescu nu mai are nevoie de recunoașterea cunoscătorilor de folclor din Banat, timbrul vocal al tinerei interprete originare din Banatul de Munte fiind asimilat în nenumărate rânduri cu cel al regretatei artiste, a cărei valoare rămâne incontestabilă, Mariana Drăghicescu, supranumită „privighetoarea Banatului“. 

Stana Stepanescu s-a născut pe data de 3 aprilie 1991, într-un loc mirific, într-un sat de sub poalele Munților Țarcu, numit Rusca Teregova. „Aici mi-am petrecut copilăria alături de fratele meu, Mihai, părinții și bunicii mei. La noi în casă nu se asculta altceva decât muzică populară. Bunicul din partea tatălui a fost, în tinereţe, solist vocal şi dansator al Ansamblului profesionist „Doina Banatului“ din Caransebeş, unde activau Mariana Drăghicescu, Achim Nica, Iosif Cocloda, Nicoleta Voica, Ana Pacatiuş etc.! Mama are, de asemenea, un glas bun“, își amintește cu emoție Stana. (n.r. Pe bunicul Stanei Stepanescu l-am cunoscut personal atunci când m-am aflat în mai multe rânduri la Rusca Teregova, iar universul debordant al acestui personaj căruia i se spune „Moș Piciu“ este unul fascinant și greu de descris în câteva rânduri. Nu-mi amintesc să râd cu atâta poftă nici chiar la stand-up comedy, așa cum am făcut-o acasă la Moș Piciu).

Cert este că Stana Stepanescu, înconjurată de dragostea părinților și cea a bunicilor care o divinizează, dar care au văzut cât talent zace în acest copil minune, și-a continuat drumul iar la vârsta de opt ani și jumătate a participat pentru prima dată la un festival național, unde a obținut premiul 2.

Stana Stepanescu: „Dumnezeu mi-a dat putere, am fost crescută să fiu o învingătoare!“

Despre dorința și ambiția devenirii de astăzi, a unei interprete cu statut respectat și invidiat în lumea muzicii populare, Stana Stepanescu a declarat pentru Reper 24:

„Iubesc scena pe care am pășit ambițioasă și plină de visuri. Dumnezeu mi-a dat putere, mama mea m-a crescut să fiu învingătoare. Am pus suflet în tot ceea ce am făcut! Publicul îmi dă puterea de a zâmbi chiar și atunci când am, ca orice om, și zile mai dificile. Le mulțumesc celor care mă ascultă și apreciază strădania muncii mele că-mi sunt alături; îi port în suflet și în gând, sunt motivația de a merge mai departe”.

De-a lungul timpului, Stana Stepanescu a obținut numeroase premii la festivalurile naționale de folclor la care a participat și unde a făcut dovada talentului său:
-Premiul 1- Mamaia
-Trofeul Festivalului – „Strugurele de Aur”, Jidvei, Alba Iulia
-Trofeul Festivalului- „Vara,vara primăvară” , Sibiu.
-Trofeul Festivalului – „Mariana Drăghicescu”, Timișoara.

Stana Stepanescu  a avut numeroase colaborări media cu: Televiziunea Română, Radiodifuziunea Română, Pro TV, Antena1, National TV și multe alte posturi. A fost prezentă la nenumărate evenimente, fiind invitată să evolueze în fața unor orchestre recunoscute în țară și peste hotare, precum Lăutarii din Chișinău, Jidvei, Maria Tănase, Doina Gorjului, Novi Sad, Rapsodia Bănățeană, Ciocârlia, Junii Sibiului,Timișul.

Care au fost beneficiile participării la festivalurile și concursurile de pe întreg cuprinsul țării, ne spune aceeași Stana Stepanescu:„În festivaluri am învățat cum să-mi aleg repertoriul, ținuta scenică, etc. Acolo m-am format ca om, ca interpret! Tot acolo mi-am văzut nivelul artistic la care am ajuns, raportându-mă la ceilalți colegi din Banat și din toate celelalte zonele ale țării. Am mai avut un mare câstig, am întâlnit oameni care mi-au rămas în inimă și-i voi purta mereu acolo: Silvia Macrea, Elize Stan, Iuliana Tudor, Eugenia Florea, Marioara Murărescu, Gelu Stan, Gheorghe Oprea, Nicolae Botgros, Stelian Stoica, Gheorghita Nicolae, Gina Ștefan și mulți, mulți alții. Nicoletei Voica îi sunt datoare pentru totdeauna,mi-a dat pur si simplu aripi sa zbor !

Am ales să studiez la Facultatea De Muzică din cadrul UVT din Timișoara, asta după ce terminasem liceul Teoretic „Traian Doda“ din Caransebeș, nu pentru că mă visasem vreodată profesor de muzică ci pentru că am considerat că este necesar să am studii în domeniu, să devin mai bună în ceea ce fac. De copil, muzica, pentru mine, a reprezentat un hobby și pentru a cânta nu aveam nevoie de multe informații în plan teoretic. Bineînțeles că viața mea s-a schimbat, dar nu într-o foarte mare măsură, multe lucruri le știam deja din festivalurile la care participasem“, spune artista originară din Rusca Teregova.

Reper 24: Un interviu cu un artist nu pot ocoli sfera planurilor de viitor. Prin urmare, ce își propune Stana Stepanescu în perioada următoare?

S. Stepanescu: Despre planurile pe care le întocmesc nu pot vorbi decât atunci când se concretizează, însă sper că nu va mai dura foarte mult până când ceea ce mi-am propus să-mi reușească. Cel mai mult timp îl petrec cântând și ascultând muzică, pentru că în fond asta este cea mai mare pasiune a mea.

Reper 24: Mai vrei să remarci o persoană care a avut un rol în devenirea ta ca interpretă de muzică populară?

S. Stepanescu: Un om care m-a susținut mereu și care poartă în suflet locurile natale este unchiul meu, Mihai Stepanescu. Vreau cu tot sufletul să îi mulțumesc pentru tot ceea ce a făcut pentru mine.

Reper 24: Mult succes în activitatea frumoasă pe care ți-ai ales-o și îți dorim ca viitorul tău artistic să fie plin de satisfacții.

S. Stepanescu: Mulțumesc mult.

În urmă cu doar câteva zile, Stana Stepanescu și-a lansat o nouă piesă „O pușcă și-o mândră“ pentru care a realizat și un videoclip.

Vă invităm să urmăriți cea mai nouă creație semnată Stana Stepanescu.

Sergiu TABAN

Dezastrul din sistemul de educaţie are, inevitabil, ecouri pe piaţa muncii: angajatorii încep să dea teste de gramatică la interviurile de recrutare, pentru că nu-şi doresc să contracteze persoane certate cu limba română, care să strice imaginea companiei.

Absolvenţii de studii superioare din ultimii trei – patru ani  nu ştiu când să folosească „decât” şi „doar”, „din cauza” sau „datorită”, au probleme cu pluralul substantivelor, iar atunci când îşi aştern ideile pe hârtie sfidează orice reguli ale ortografiei. Este concluzia la care au ajuns firmele de recrutare care îi evaluează în vederea găsirii unei slujbe, astfel că angajatorii au început să dea teste de gramatică la interviuri.

„Pretendenţii la un post care susţin în CV că vorbesc fluent în trei limbi străine, dar care au greşeli impardonabile în limba română, să nu se mire dacă nu vor fi contactaţi niciodată de un potenţial angajator. Nu este o idee rea ca pentru anumite funcţii să existe la angajare un test la limba română“, spune Andrei Goşu, director general al companiei de training şi consultanţă Ascendis, citat de Ziarul Financiar.

Tendinţa de a valida cunoştinţele de limbă maternă ale candidaţilor la angajare putea fi anticipată, având în vedere că, în ultimii patru ani, doar jumătate dintre absolvenţii de liceu din fiecare generaţie au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat. Probleme încep să apară şi la generaţiile mai tinere: în sesiunea iunie a evaluării naţionale din acest an, mai mult de un sfert (27%) dintre copiii de 14 ani care au susţinut nu au reuşit să ia notă de trecere la Limba şi literatura română.

Astfel, testele de limba română au început să fie folosite în selecţia candidaţilor pentru posturi de vânzări sau în call center. Lacunele de gramatică sunt taxate de către angajatori, pentru că afectează imaginea organizaţiei: degeaba se investesc bani într-un brand, dacă oamenii reprezentativi ai companiei se exprimă într-o limbă română neîngrijită. În funcţie de poziţia pe care o ocupă, angajatul care foloseşte incorect limba română reprezintă un pericol pentru orice business.

 „Sub nicio formă, decidenţii dintr-o companie nu trebuie să ignore deficienţele angajaţilor la limba română. Odată identi­ficată şi acceptată această problemă, soluţia nu poate fi decât întoarcerea la manualul de gramatică“, a mai spus Andrei Goşu.

(sursa: ziarul financiar)

Diana RADU

Flavius Bălășoiu, consilierul local care a trecut la liberali, a vorbit pentru Reper24 despre motivele care au stat la baza acestei decizii, dar și despre planurile pe care le are alături de noua echipă în Consiliul Local Moldova Nouă. Acesta a făcut parte până recent din UNPR, însă și-a schimbat opțiunea ca urmare a ordonanței guvernamentale care le permite aleșilor locali acest lucru fără să-și piardă mandatul. 

Ce te-a determinat să iei hotarârea de a te alătura Partidului Național Liberal?

Am decis să intru în acest partid în primul rând pentru că sunt o persoană de dreapta și, mai mult decât atât, am facut parte din această echipă cu mult timp în urmă, fiind investit în funcția de vicepreședinte în timpul mandatului domnului Iacob Chișărău. Cred cu tărie că a venit momentul în care, inclusiv clasa politică tânără săîși spună cuvântul în dezvoltarea și bunul demers al localității. Sunt sigur că noi, tinerii, avem alte viziuni, pe care încercăm să le dezbatem cu cei mai în vârstăși să punem pe masă ce este mai bun pentru creșterea orașului nostru.

Care sunt așteptările pe care le ai de la noua echipă?

Sincer, în momentul de față măsper ca venirea mea în acest partid să fie de bun augur și să contribuie pozitiv la creșterea echipei noastre. Cred în potențialul nostru, al tinerilor, cu atât mai mult, îl susțin pe domnul Adrian Torma pentru ceea ce reprezintăîn comunitatea noastrăși, mai mult decât atât, pentru faptele bune care le-a făcut pentru cetățenii localității noastre.

Ce planuri ai pe viitor?

 Planurile mele sunt strict legate de bunul demers al localității și, bineînțeles, implicarea clasei tinere în tot ceea ce înseamnăviziune liberală. Vreau ca acest partid să aibă o fundație solidă la nivel local, exact așa cum a fost mulți ani în urmă. Cred că se vor alătura multe alte persoane care simt exact ca și mine, și, mai mult decât toate aceste lucruri, îmi doresc ca, noi, tinerii, să rămânem acasă, la Moldova Nouă, să muncim cu zâmbetul pe buze și să ne creștem în siguranță copiii.

Diana RADU