Din punct de vedere economic 2020 a fost un an greu dar în care Reșița Reductoare&Regenerabile, a reușit să devină o companie fiabilă și viabilă, ieșind din insolvență. Aurel Băra – directorul RRR este de un optimism moderat cu privire la ceea ce va însemna economia acestui nou an 2021:

„Sper ca 2021 va fi mai bun, dar în ceea ce privește companiile românești nu doar compania noastră, economia românească în ansamblu, vom avea de tras pentru a ajunge la valorile economice de dinainte de pandemie. Spre exemplu, principalii noștri parteneri din Olanda, trec și ei printr-o perioadă dificilă tocmai din cauza pandemiei, și relansarea economică nu va fi deloc ușoară. Sunt absolut convins că vom mai avea de tras și sper ca măsurile economice ce vor fi aplicate în țară să poată să facă această relansare economică cât mai rapidă, pentru că altfel va fi destul de complicat. E complicat și ceea ce se întâmplă acum în HoReCa, dar ceea ce se întâmplă acum acolo se întâmplă de fapt în toate companiile noastre“.

„Eu sper ca 2021 să fie mai bun, să putem trece peste aceste obstacole nu doar aici, în țară, ci la nivelul întregii economii mondiale, pentru că probleme au fost pentru toți. Desigur noi, aici poate că resimțim aceste lucruri mai mult decât în altă parte din diverse motive, principalul fiind că suntem mai vulnerabili și e mai dificil să facem față situației. Sunt convins însă că până la urmă lucrurile vor intra pe un făgaș normal și 2021, măcar în partea a doua a anului să fie mai bun decât 2020“

Aurel Băra a mai afirmat, referitor la o altă uzină reșițeană, UCMR că se parcurg pașii normali pentru ieșirea acesteia din insolvență și își dorește din tot sufletul, ca fost UCMR-ist să fie pus pe calea cea dreaptă.

Dan AGACHE

Hotelul Traian din Băile Herculane este scos azi, 17 decembrie, la licitație după ce încă din 2016 se tot încearcă vânzarea lui. Prețul de pornire este exact jumătatea valorii de evaluare și începe de la 1,3 milioane de euro.

Hotelul Traian, construit în 1869, în perioada împăratului Franz Joseph al Imperiului Austroungar, are 74 de camere, un teren de circa 1.900 mp și o clădire de 1.800 mp.

Denumit, inițial, Rudolf, după numele unicului fiu al lui Franz Joseph, hotelul a fost cedat României după primul război mondial schimbându-i-se denumirea în Hotel Carol.

În 2005, datorită stării de degradare, hotelul a fost închis, în 2011 actualii proprietari, familia Gavrilescu, demarând lucrările de renovare, după cum informează Economica.net.

În același an, 2016, DIICOT a făcut mai multe percheziții acasă la Iosif Armaş, preşedintele C.A al S.C. Hercules S.A. Băile Herculane, și la alte persoane care făceau parte dintr-un grup infracțional organizat ce se ocupa cu scoaterea activelor și bunurilor din patrimoniul societății şi însuşirea sumelor de bani din valorificarea activelor. Pe lista imobilelor înstrăinate de grupul infracțional se număra și hotelul scos acum la licitație.

Hotelul Traian, fost Hotel Carol I, este acum în proprietatea SC Hotel Dacia SRL, care este în insolvență. Administratorul judiciar, o firmă din Onești, este cea care îl scoate la licitație.

Consiliul Local Băile Herculane nu și-a exercitat în 2016 dreptul de preemțiune la vânzarea vechiului Hotel Traian, primarul Crisitan Miclău susținând atunci că primul drept de preemţiune îl are Ministerul Culturii, care nu îşi exercită acest drept. Următorul prioritar pe lista de preemţiune este CL Băile Herculane dar care, raportat la situaţia arieratelor, a proiectelor în derulare şi efectiv la posibilităţile reale ale oraşului, nu îşi putea exercita dreptul de preemţiune privind cumpărarea acestui imobil. Cu 4 ani în urmă, hotelul a fost scos la vânzare cu prețul de 10 milioane de euro.

Lorena POENARU

foto: Economica.net

Problemele UCM Reșița par să nu se mai termine, iar o posibilă preluare a societății, sau a unei părți a acesteia de către Hidroelectrica este și la această oră incertă. Aflată în insolvență de vreme bună de timp, uzina reșițeană încearcă să supraviețuiască problemelor pe care le are și la ora actuală.

Recent, acționarul majoritar al UCM Reșița a făcut propunerea de înlocuire a administratorului special Cosmin Ursoniu cu Aurel Băra, actualul director al societății Reșița RENK, cel care a preluat-o, în insolvență fiind, și a reușit să o aducă pe linia de plutire.

Despre această propunere Aurel Băra a declarat în exclusivitate pentru Reper24:

„Administratorul special, conform legislației, este numit de către acționar. Pe perioada de insolvență, societatea are o conducere duală; administratorul special este reprezentantul acționarului, iar administratorul judiciar este numit de către judecătorul sindic și el supraveghează și supervizează, se asigură ca activitatea se desfășoară normal în societatea respectivă“.

„Am acceptat această provocare care este extraordinar de mare, pentru că eu vin din UCMR, sunt UCMR-ist, cunosc UCMR-ul, iar acționarul majoritar mi-a solicitat acest lucru. Mai departe nu depinde de mine, nu pot să influențez eu lucrurile și nu știu când va fi luată o decizie finală“.

„Dacă va fi să merg în UCMR ca administrator special nu voi merge singur. Voi fi acolo cu echipa cu care am reușit să facem lucruri foarte bune în RENK și să scoatem societatea din insolvență. Nu am un orizont de timp asupra datei când se va întâmpla acest lucru. Există o cere trimisă de către acționar către administratorul judiciar de înlocuire a administratorilor speciali, dar aceasta trebuie pusă în aplicare. Când va fi acest lucru nu am de unde să știu și nici nu pot influența acest lucru“.

Despre o eventuală preluare a societății sau a unei părți a societății reșițene  de către Hidroelectrica pentru a forma un mentenor, Aurel Băra a afirmat că nu poate fi decât benefică:

„Orice acțiune făcută, care va avea ca finalitate salvarea într-o formă sau alta a fabricii reșițene este un lucru pozitiv și cred că toată suflarea orașului își dorește un viitor pentru UCMR. Așa cum stau lucrurile astăzi e foarte greu să se meargă înainte și atunci orice soluție care dă șanse continuității fabricii, este o soluție binevenită“.

Dan AGACHE

Direcția în care se îndreaptă lucrurile la societatea Aquacaraș pare să fie tot mai des pusă sub semnul întrebării în ultima perioadă. Voci nemulțumite au venit și din partea liberalilor, care în ultima ședință a Consiliului Județean Caraș-Severin, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația companiei de apă și canal, afirmând chiar prin vocea liderului de grup, Mircea Teodorescu, că ar trebui făcut un plan de rezervă pentru situația în care Aquacaraș ar intra în insolvență.

„Am analizat raportul Consiliului de Administrație prezent în mapă la ședința trecută. Din raport reiese că lucrurile merg spre bine. Noi, dimpotrivă, opinăm că lucrurile nu merg înspre bine la Aquacaraș și mă gândesc foarte serios chiar să facem și un plan de rezervă în cazul nefericit în care Aquacaraș ar intra în insolvență. Ce vom face noi, Consiliul Județean în această situație? Trebuie să ne punem problema asta”, a ridicat întrebarea Mircea Teodorescu, fără a primi însă la momentul respectiv niciun răspuns din partea conducerii forului județean.

Intervenția lui Teodorescu a avut loc în contextul în care aleșii județeni au votat desemnarea unui nou membru în Consiliului de Administrație al SC Aquacaraș SA, după ce Mihai Trifunescu a fost revocat din funcție pe motiv că nu s-a prezentat la ședințele CA începând cu luna iunie. Cel care îi va lua locul este Ioan Bălănescu, votat de consilierii județeni cu excepția celor liberali, nemulțumiți de procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație.

Dacă îngrijorarea liberalilor cu privire la situația de la Aquacaraș a rămas fără răspuns în ultima ședință a forului județean, lucrurile s-au schimbat în urmă cu câteva zile, când vicepreședintele CJ, Ionuț Popovici, a ieșit în fața presei cu o declarație în care a cerut public demisia managerului companiei, Nicolae-Miu Ciobanu. Popovici a afirmat că Ciobanu nu are ce căuta în fruntea societății Aquacaraș și s-a declarat nemulțumit de activitatea depusă de acesta din momentul în care a preluat conducerea companiei de apă și canal, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al gestionării resurselor umane.

Citește și Vicepreședintele Popovici a cerut public demisia lui Ciobanu! „Acest individ care nu are ce căuta la Aquacaraș”! 

Citește și Revolta angajaților Aquacaraș împotriva managerului Nicolae Miu Ciobanu!

Karina TINCUL

Director General al societății Aquacaraș, ing. Anatoli Liber, a declarat astăzi într-o întâlnire cu reprezentanții mass-mediei locale, că situația cauzată de garantarea la ANAF a plății eșalonate de către Aquacaraș S.A. în privința creanțelor impuse, a fost deblocată, ca urmare a sprijinului acordat de Consiliul Județean Caraș-Severin, de Primăria Reșița și Consiliul Local Reșița.
De la început, Liber a dorit să facă distincție între două situații prezentate la comun de presă în ultima perioadă: situația financiară a societății Aquacaraș, în strânsă legătură cu costurile, veniturile și profitul societății și situația creată de corecția aplicată de către ANAF, în urma procesului verbal încheiat de către auditul realizat de către Ministerul Finanțelor Publice.

Anatoli Liber: „Insist ca publicul să afle că societatea Aquacaraș funcționează și este cu plățile la zi“.

Situația financiară a SC Aquacaraș se încadrează în limite normale de funcționare, fără probleme de ordin major, a declarat managerul Anatolie Liber. Partea gravă a intervenit odată cu blocarea conturilor din luna februarie a acestui an, urmare a corecției financiare. S-au făcut demersuri pentru deblocarea conturilor, dar nu se putea realiza acest lucru conform ANAF decât prin garantarea eșalonării datoriilor de către UAT-uri și Consiliul Județean Caraș-Severin.

Din fericire, pericolul ca sute de milioane de euro din proiectele europene dedicate reabilitării rețelei de apă-canal în Caraș-Severin să fie aruncate pe apa sâmbetei, a fost îndepărtat. Cel puțin pentru moment. Dezvoltarea și îmbunătățirea rețelelor de alimentare cu apă și colectarea apelor uzate din Caraș-Severin vor fi continuate, în ciuda sincopelor mai multor constructori angrenați în complexul proces de execuție, cei care nu au făcut dovada capacității lor, prezentate la momentul câștigării licitațiilor lucrărilor.

Dan Petrescu, Director Executiv Aquacaraș: „Regulile jocului au fost schimbate de Ministerul Finanțelor, în timpul jocului!“

Directorul Executiv al societății Aquacaraș și cel care este și managerul de proiect ISPA, Dan Petrescu a explicat cum s-a ajuns la această situație.

„Întreaga situație a fost generată de o creanță bugetară, izvorâtă suplimentar în urma realizării măsurii ISPA în județul Caraș-Severin. Acest proces verbal care a dus la blocarea activității noastre a fost încheiat la sfârșitul măsurii ISPA, dar ceea ce ni s-a imputat prin acest proces verbal, erau în mare majoritate instrucțiuni date de însuși Ministerul Finanțelor prin Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare – OPCP”.

Instrucțiuni care au fost cuprinse în proiect de consultantul angajat de către OPCP prin licitație, ulterior acesta predându-ne contractul și gestionarea proiectului pe viitor, aici fiind incluse costurile cu garanțiile și facilitățile pentru inginer, cuprinse în termenii de referință și în caietul de sarcini pentru alegerea consultantului. Consultant care era în măsură să creeze documentația pentru contractele de lucrări, introducând toate instrucțiunile date de OPCP. Aceste instrucțiuni au fost date și incluse în contracte iar în urma auditului s-a spus că nu e în regulă! În fapt pentru două contracte instrucțiunile au funcționat, pentru alte două nu au fost în regulă! Altfel spus, pe parcursul jocului, cei de la OPCP au schimbat regulile jocului, pentru Aquacaraș fiind prea târziu să reacționeze conform cererilor. Cu alte cuvinte, Aquacaraș acuză că Ministerul Finanțelor Publice, prin OPCP, a încercat să centreze și să înscrie și cu capul!

Societatea a fost astfel obligată să preia implementarea proiectului în condițiile și termenii stabiliți și contractați de minister, fiind pusă în situația de a respecta o serie de prevederi contractuale impuse, în condițiile în care legislația națională și europeană au suferit modificări care au lărgit sfera serviciilor prevăzute inițial în proiect.

Paradoxal, după finalizarea proiectului ISPA, însuși Ministerul Finanțelor Publice, procedând la verificarea finală a acestuia și fără a lua în calcul condițiile stabilite chiar de el însuși, cele impuse de Memorandumul de Finanțare aprobat de CE și de modificările legislative impuse atât de Comunitatea Europeană, cât și de Guvernul României, a considerat că din valoarea totală a proiectului (65.773.311,17 euro) este neeligibilă suma de 1.357.555,33 euro, constatare făcută în procesul verbal de constatare nereguli și de stabilire a creanței bugetare nr.621660/07.02.2013.

Interesul cetățeanului a primat în cazul Aquacaraș?

Cel puțin asta au lăsat să se înțeleagă Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Consiliul Local Reşiţa, reprezentanții celor două foruri hotărând că este o dovadă de maturitate în interesul cetățeanului ași în cele din urmă de salvare a propriilor interese prin salvarea operatorului judeţean de apă şi canalizare, societatea Aquacaraş. În altă ordine de idei, în pericol se afla cea mai mare investiţie din judeţul cărășean, privind modernizarea sistemelor de distribuţie a apei potabile şi canalizare, un proiect în valoare de 105 milioane de euro finanţat din fonduri europene.

Consiliul Judeţean a aprobat în ședința oridinară din această săptămână raportul de evaluare a fostei cazarme din Caransebeş (Cazarma 1219, fostă Unitate Militară), pentru ca aceasta să constituie garanţie faţă de ANAF, care este de acord cu eşalonarea plăţii obligaţiilor fiscale ale SC Aquacaraş SA în sumă de 7.285.199 lei, pentru o perioadă de 60 de luni, sub condiţia constituirii unei garanţii care să acopere suma de 10.454.944 de lei. În același timp Consiliul Local Reşiţa și Primăriei Reşiţa a contribuit la garanţie cu un teren situat pe Calea Caransebeşului, la kilometrul 7,5.

Directorul Aquacaraș, Anatoli Liber s-a declarat încrezător că problema cu care s-a confruntat Aquacaraș este practic rezolvată:

„În urma hotărârilor date de Consiliu Local și Consiliu Județean, zicem noi că se deblochează situația popririlor pe conturi care au fost luate în luna februarie. Mai urmează procedurile cu ANAF-ul în care trebuie să prezentăm hotărârile celor două consilii și să se stabilească reeșalonarea rambursării datoriei”.

Managerul Liber a dat asigurări că Aquacarașul are puterea financiară de a plăti această datorie, rezultată din corecțiile financiare luate după terminarea programului ISPA.

Printre măsurile pe care Aquacaraş le va lua se regăsește şi stabilirea unui preţ la apă şi canalizare, astfel încât societatea să poată plăti datoria. Tarifele vor fi majorate, conform cerințelor din proiect, la apa potabilă cu 3%, un metru cub ajungând la prețul de 4,96 lei cu TVA inclus, iar la canalizare cu 30%, metrul de apă menajeră urmând să coste pe metru cub 3,31 lei cu TVA inclus.

Sergiu TABAN

Țara noastră a adunat în ultimii ani datorii colosale, și se pare că acestea cresc de la an la an, potrivit unui raport al Curții de Conturi.

Dacă în anul 2013 România avea la activ datorii în valoare totală de 54 de miliarde de euro, la finalul lui 2014 suma înregistrată era de-a dreptul îngrijorătoare. Țara noastră a intrat în 2015 cu aproape zece miliarde de euro extra la restanțe, înregistrând o datorie de 66 de miliarde de euro.

Împrumuturile care au dus la aceste sume colosale au fost destinate exclusiv bugetului și prea puțin investițiilor. Potrivit Știripesurse.ro, Guvernul condus de Victor Ponta a împrumutat 12 miliarde de euro în doi ani doar pentru a suplimenta bugetul de stat, nu pentru a face investiții.

Potrivit raportului de audit de performanță al Curții de Conturi,  „Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012 – 2014”, în perioada analizată, datoria publică a României a crescut continuu, ajungându-se astfel la o datorie de 3.300 de euro pe cap de locuitor.

România riscă însolvență!

În urma raportului îngrijorător, Curtea de Conturi transmite avertismente cu privire la intrarea în insolvență, în condițiile în care datoria continuă să crească.

Potrivit raportului dintre datoria publica și produsul intern brut, Curtea de Conturi a consemnat majorarea datoriei publice, de la 40,4% în 2012, la 41,9% în 2013, și 44,1 % în 2014.

„Cu toate ca raportul dintre datoria publică guvernamentală și PIB se situează cu mult sub pragul de alertă de 60%, prevăzut în tratatul de la Maastricht, apreciem că, în condițiile menținerii unui ritm de creștere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creștere al economiei, riscul de solvabilitate va crește”, au avertizat inspectorii Curtii de Conturi, citați de Stiripesurse.ro,

Politica de împrumuturi trebuie îndreptată spre investiții!

Inspectorii Curții de Conturi atrag atenția și asupra faptului că împrumuturile trebuie făcute cu cap, nu pentru suplimentarea bugetului, ci pentru demararea de noi investiții în resurse umane, infrastrctură, cercetare, sau tehnologie.

„Aceste investiții pot asigura pe viitor atât rambursarea obligațiunilor emise și plata dobânzilor aferente, cât și dezvoltarea economiei în ansamblu. În caz contrar, datoriille se vor rostogoli continuu și, în câțiva ani, România va risca insolvența”, potrivit Curții de Conturi.

Alexandra JURCA

Societăţile comerciale care au intrat în lichidare şi nu au predat documente la Arhivele Naţionale creează probleme foştilor angajaţi, care nu-şi mai pot dovedi vechimea în muncă.

Legea Arhivelor Naţionale a fost modificată de Guvern în anul 2013, astfel încât activitatea de arhivare pentru documentele cu valoare practică să poată fi făcută de către operatori economici care prestează servicii arhivistice. Actualizarea a venit ca un răspuns la solicitările cetăţenilor care au nevoie de adeverinţe care să le ateste vechimea în muncă, în special cei care au lucrat la marile întreprinderi de stat care s-au desfiinţat sau sunt în lichidare.

Măsura este binevenită, spune şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, Ovidiu Roşu,. „Considerăm benefice noile reglementări, deoarece acestea creează cadrul pentru înfiinţarea şi funcţionarea operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice în domeniul păstrării şi conservării documentelor. În momentul de faţă, în judeţul Caraş-Severin, au fost eliberate două autorizaţii de funcţionare, una pentru un operator economic pentru serviciul arhivistic de legătorie şi o autorizaţie pentru serviciul de prelucare arhivistică”, a precizat acesta.

Dacă în prezent firmele sun obligate ca, în momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, să anunţe Arhivele Naţionale şi să încheie contracte cu operatori economici care să preia documentele arhivate, nimeni nu ştie însă ce se întâmplă cu societăţile deja închise la momentul intrării în vigoare a noii legislaţii. Este problema asupra căreia a atras atenţia şi subprefectul judeţului, Miu Nicolae Ciobanu. „Lucrând anterior la Inspectoratul Teritorial de Muncă, am întâmpinat de foarte multe ori situaţii în care persoane care au fost angajate, atât la societăţi de stat, cât şi la firme private, după o anumită perioadă când au avut nevoie să-şi reconstituie vechimea, n-au mai găsit documentele necesare. Prevederea legislativă se referă la cazul ideal, în sensul că atunci când se face lichidarea sau închiderea voluntară a unei societăţi, să se prevadă fonduri necesare pentru a-i plăti pe operatorii economici autorizaţi de Arhivele Naţionale care preiau şi gestionează aceste documente. Practica este însă alta, pentru că cele mai multe lichidări nu se fac pe plus, nu rămân sume necesare pentru a putea contracta o firma de arhivare. Eu consider că ar trebui făcută o propunere de modificare legislativă, dacă nu există posibilitatea de a plăti pentru serviciile de arhivare, să poată interveni statul în acest sens, pentru ca astfel cetăţenii să poată accesa documentele de care au nevoie”, a precizat acesta.

Pentru că până în 2013 societăţile în lichidare nu erau obligate să păstreze documentele, iar Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş, se confruntă cu lipsa de personal, spaţiu şi resurse financiare, mii de documente au fost pierdute pentru totdeauna, iar foştii angajaţi nu au de unde să obţină adeverinţele care să le ateste anii de muncă.

La nivel de judeţ, singurele documente preluate de Arhive, în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, sunt cele emise de SC Combinatul Agroindustrial Berzovia şi SC Gosint SA Bocşa.
Diana RADU

Unul dintre cei mai mari producători de carne de pasăre din România a încheiat o tranzacție babană de câteva milioane de euro pentru a se lansa și pe piața din Caraș-Severin, anunță Ziarul Financiar.

Societatea dispusă să investească pe tărâmul cărășenilor este deținută de omul de afaceri Ioan Popa și are planuri mari în ceea ce privește producția de carne de pasăre la nivel de județ. Mai mult, această investiție dă șanse mari de supraviețuire și companiei Food 2000 SRL, ale cărei active urmează să fie cumpărate cu cele două milioane de euro. Aceasta deține în momentul de față două ferme de păsări și un abator, dar se află în insolvență încă din anul 2011.

Astfel, o parte din acești bani vor merge spre plata creanțelor, iar firma cărășeană aflată în insolvență ar putea chiar finaliza procesul de reorganizare până în 2016.

Producătorul de carne de pasăre Transavia din Alba-Iulia a încheiat deja tranzacția, intrând astfel pe ultima sută de metri până va extinde producția și la nivel de Caraș-Severin.

„Din punctul nostru de vedere, tranzacţia a fost încheiată, activele au fost preluate de Transavia care a mandatat o casă de avocatură să stabilească în ce măsură mai este nevoie în acest proces de avizul Consiliului Concurenţei“, a spus pentru ZF, Bogdan Herzog, administrator judiciar al Food 2000.

Alexandra JURCA

Falimentul CET Energoterm a lăsat găuri de sute de mii de euro în buzunarele foștilor săi salariați. Oamenii așteaptă încă salariile compensatorii, promise de mai bine de doi ani de zile, dar firma lichidatoare ridică din umeri. Cu vânt în calorifere și buzunare, foștii angajați CET își cer banii în stradă.

Zeci de foști angajați ai societății CET Energoterm s-au adunat în această dimineață în fața sediului societății. După ce au răbdat mai bine de doi ani de zile, înghițind promisiunile deșarte ale CIBAN – Casa de Insolvență Banat SPRL, lichidatorul care ar trebui să le plătească salariile cuvenite, foștii angajați CET au ajuns la capătul răbdării.

„După ce CET Energoterm a dat faliemnt, s-a obținut o hotărâre judecătorească prin care se preciza că vom primi cele opt salarii compensatorii. S-au înaintat actele și urma să primim acei bani. În primă fază s-au dat numai 3 salarii compensatorii care prin lege sunt garantate, vin din fondul guvernamental, nu au fost date de societate. Ulterior, trebuia să primim și restul, până la cele opt salarii, bani despre care nu s-a mai auzit nimic”, a explicat Dănilă Toader, fostul director executiv al CET Energoterm.

Mai mult, din spusele protestatarilor, promisiunile că-și vor primi banii, au fost multe și din partea lichidatorului, și din partea autorităților locale din Reșița. Foștii salariați au fost informați că, pentru a se afla pe ordinea prioritară a plăților, trebuie să ducă situația pe masa instanței de judecată. Ceea ce s-a și întâmplat, iar instanța le-a dat câștig de cauză. Cu toate acestea, schimbarea conducerii la Casa de Insolvență Banat, a blocat rapid plata banilor, iar explicațiile i-au băgat pe oameni în ceață.

„În 2013 am fost să discutăm cu lichidatorul și ni s-a spus că bani sunt dar nu suntem pe ordinea prioritară. În acest sens am înaintat situația în instanță pentru a fi prioritari, cu toate că după lege plata salariilor ar trebui să fie prioritară. Am câștigat procesul, suntem cu prioritate. Imediat după, CIBAN și-a schimbat conducerea, iar noul director ne-a zis că a preluat societatea lichidatoare de la zero și nu mai sunt bani pentru plata salariilor noastre. De asemenea, ni s-a zis că s-a făcut un compromis cu primarul, și nu mai sunt bani”, a explicat Doru Popescu, unul dintre protestatari.

Fitilul protestului de astăzi a fost aprins de o știre apărută în presa regională prin care se anunța faptul că lichidatorul ar fi organizat o nouă licitație prin care s-au scos la vânzare mai multe bunuri și imobile ale CET Energoterm. Asta ar presupune că, prin bunurile vândute, lichidatorul ar avea fonduri suficiente pentru plata salariilor după care oamenii rabdă deja de doi ani.

„Avem informații că se derulează un proces de licitație a bunurilor pe care încă le mai are această fostă societate. Bunuri printre care și terenul aferent, cu o valoare care ar putea acoperi plata salariilor”, a mai menționat Dănilă Toader.

Actuala conducere a societății de termoficare ridică din umeri în ceea ce privește salariile foștilor angajați, susținând că nu cunoaște decât date generale cu privire la licitația organizată de firma lichidatoare.

Alexandra JURCA