Prin specializările din domeniul IT existente la Facultatea de Inginerie din Reșița, Informatică industrială și Informatică aplicată în inginerie electrică, tinerilor din regiune li se oferă oportunitatea de a fi parte a celui mai mare și dinamic pol de ICT din România!

În contextul în care sectorul IT devine prioritar în strategia de dezvoltare locală și se mizează pe creșterea numărului de companii cu activitate în acest domeniu la Reșița, specializările oferite de Facultatea de Inginerie devin cu atât mai atractive și importante pentru regiune.

Raportul IT Landscape Report publicat la începutul anului de Emerging Europe plasează România în topul primelor cinci țări alături de Polonia, Estonia, Cehia și Ungaria. Acest loc a fost obținut în baza indicelui IT Competitiveness Index aplicat la nivelul celor 23 de țări din Centrul și Sud-Estul Europei și Caucaz.

În ceea ce privește numărul de studenți și absolvenți ai sectorului de Tehnologia informațiilor și comunicațiilor (ICT- Information and Communication Technology), România ocupă a treia poziție în regiune după Ucraina și Polonia.

Analiza care vizează România evidențiază în mod special zona Cluj-Napoca drept centru regional al inovării digitale – regional hub of digital inovation, dovedit și prin faptul că s-a reușit calificarea în etapa finală, în premieră ca singură țară est-europeană de până acum, în competiția UE pentru desemnarea titlului de Capitală Europeană a Inovării 2020.

Lorena POENARU

Astăzi ar fi ultima zi în care Facultatea de Inginerie și Management a Universității Eftimie Murgu și-ar putea aviza statul de funcții, pentru ca cei peste 220 de studenți să își începă cursurile, odată cu deschiderea noului an universitar, luni 1 octombrie.  Studenții de la Inginerie nu vor putea începe cursurile iar cadrele didactice nu vor avea obiectul muncii, pentru că, deși au avut mai multe luni la dispoziție, membrii Consiliului FIM nu au reușit să întrunească cvorum în forul decizional. Ne putem gândi că este un boicot intern la adresa conducerii universității reșițene?  Sau la faptul că astăzi, domnul fost decan al FIM prof. univ. Sava Ianici și fostul prodecan prof. univ. Codruța Hamat au „dispărut“ din Consiliul Facultății de Inginerie să fie tot un semn că degringolada trebuie să continue, până la dispariția definitivă a UEM Reșița? În cele din urmă 260 de persoane, studenți și cadre didactice universitare au de suferit prin neînceperea anului universitar. Ce vor face studenții din anii terminali, acum când nu mai au posibilitatea transferului spre alte universități din țară? Cum își vor motiva gestul cadrele universitare peste ani? Sunt întrebări în oglindă, pe care ar trebui să și le pună cei care continuă răzmerița în universitate, în dauna bunului mers al acesteia. Nu s-a batjocorit destul, nu v-ați săturat de titlurile „mărețe“ din presă, dragi profesori? Lovind și prin acest recent gest UEM-ul, nu faceți decât să loviți în munca dumneavoastră, poate o muncă științifică, de cercetare și predare de-o viață.

E păcat… Și la fel de păcat e faptul că rectorul Bichescu nu dorește să expună pe marginea acestui subiect fierbinte. S-o fi răcit și el de la vremea de  afară…

Articolul 302 din Legea Educației, arată că „Statul de funcții constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic și de cercetare.“ Deci fără avizarea acestuia, nu existați!

Iar la articolul 286 (4) (5) se arată, citez „statele de funcții se întocmesc la nivelul departamentelor sau al școlilor doctorale, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice și de cercetare de către consiliul facultății. La departamentele cu discipline la mai multe facultăți, statele de funcții se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea instituției de învățământ superior.  Statul de funcții al personalului didactic și de cercetare se avizează de consiliul facultății sau, după caz, de consiliul școlii doctorale și se aprobă de senatul universitar.“

Vă reamintesc că întregul proces de întocmire al statelor de funcții la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița a fost efectuat la cele două facultăți FSS si FSE.

În ceea ce privește Facultatea de Inginerie și Management (FIM), procesul este întrerupt la avizarea în consiliul facultății din lipsa voită sau nevoită a cvorumului.

Întrebăm în mod public cine sunt persoanele din consiliul facultății de inginerie care au interese ascunse? Cine ne dă dreptul să ne putem bate joc de viitorul, de destinul unor studenți, doar pentru că aceștia nu au puterea în mâinile lor, ea fiind în mâinile noastre?

Poate vom vorbi într-un viitor articol și depre boicotul acelorași personaje în procesul de admitere, prin neprezentarea în comisiile de interviu, despre veșnicele lor nemulțumiri… Însă până atunci, chiar astăzi este o zi hotărâtoare pentru destinul Universității Eftimie Murgu din Reșița. A fi sau a nu fi?

Vom reveni cu amănunte …

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

În perioada 9-11 noiembrie 2017, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa va organiza, în colaborare cu Academia Română de Ştiinţe Tehnice, Asociaţia Generală a Inginerilor din România și Societatea Română de Acustică, a şasea ediţie a conferinţei bianuale System & Structures.

Participanţii înscrişi la conferinţă sunt personalităţi marcante din domeniul ingineriei, din ţară şi străinătate, lucrările propuse pentru prezentare reflectând progresul cercetărilor proprii în varii domenii inginereşti.

Nivelul ştiinţific ridicat al lucrărilor selectate face posibil, şi la această ediţie, colaborarea în vederea publicării cu prestigiosul Journal of Vibration Engineering and Technologies, jurnal indexat în bazele de date ISI (International Scientific Indexing) și SCOPUS!

Această activitate se înscrie în tendinţa manifestată tot mai intens de cooptare a cadrelor didactice de la Facultatea de Inginerie și Management în comitetele de redacţie ale jurnalelor de profil relevante şi în comitetele de organizare/ştiinţifice ale unor conferinţe de nivel internaţional.

Diana RADU