Ministerul Mediului a anunțat că are în lucru un proiect de act normativ privind introducerea unui sistem de garanţie-depozit pentru PET-uri, sticle și doze de aluminiu. Conform declarațiilor făcute la Reșița de ministrul Mediului, Costel Alexe, sistemul ar urma să fie pus la punct până la finalul acestui an, în contextul în care România și-a asumat atingerea, până la finalul anului 2020, a unui grad de colectare separată și de reciclare de 50%, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile municipale.

„Nu este un secret pentru nimeni că avem o procedură de infringement declanșată de Comisia Europeană de ceva timp, tocmai pe managementul deșeurilor. Este inadmisibil ca după atât de mulți ani, pe parcursul unui deceniu să nu avem niște SMID-uri (Sistem Integrat de Management al Deșeurilor) funcționale, care să realizeze o colectare separată și o reciclare. Fie că mergem la Lupac, fie că mergem în Maramureș, la Prahova, la Iași sau în alte părți, avem în continuare cantități însemnate de ambalaje, în special pet, sticlă sau doze, care în loc să fie introduse în economia circulară și evident industria reciclatoare să îi dea plus valoare, le vedem pe gropi.

În momentul de față suntem foarte hotărâți ca până la finalul acestui an, la Minister să legiferăm și să reglementăm sistemul garanție-depozit, pentru ca toți cei care în momentul de față își cumpără o băutură răcoritoare sau alcoolică, să aibă posibilitatea să returneze acel ambalaj și să primească înapoi garanția, pentru că astfel vom reuși să colectăm și să reciclăm cantități mari de ambalaje.

România ar trebui să aibă la finalul lui 2020, așa spune Comisia Europeană, ne-am asumat,  un grad de colectare separată și de reciclare de 50%. Suntem astăzi cred că aproape de 14-15%, cu cantități în continuare foarte mari pe care le aruncăm în loc să le reciclăm”, a explicat ministrul Costel Alexe, în cadrul unei conferințe de presă susținută la finalul săptămânii trecute la Reșița.

Citește și „Să nu mai tergiverseze operaționalizarea deponeului de la Lupac”! Mesajul ministrului Alexe către CJ!

Karina TINCUL

Întâlnirea cu operatorii de salubritate deserviți de Green Ecobauer care a avut loc marți, 29 august, la sediul Agenției de Protecția Mediului Caraș-Severin, convocată de comisarul șef al Gărzii de Mediu din Caraș-Severin Gheorghe Munteanu, s-a desfășurat fără reprezentanții societății Green Ecobauer, cei cărora ar fi trebuit să li se ceară un punct de vedere în legătură cu situația creată, întâlnire în care au fost făcute o serie de declarații care ridică mari semne de întrebare.

Sorin Simescu, director general al societății Green Ecobauer, se declară siderat de atitudinea și declarațiile ulterioare întâlnirii, făcute de comisarul șef al GNM Caraș-Severin la postul public regional, Radio Reșița.

„Dacă de prima întâlnire cu operatorii de salubritate zonali, la care consider că ar fi trebuit să fim invitați, am aflat prin bunăvoința acestora că a avut loc și care au fost concluziile reuniunii, nu de la domnul comisar șef Gheorghe Munteanu, așa cum era firesc, despre a doua ieșire publică referitoare a aceluiași personaj am aflat întâmplător de la postul public Radio Reșița. Dacă la prima întâlnire, din relatările celor prezenți am aflat că domnul comisar șef Munteanu se antepronunță pe o măsură care vizează societatea noastră, dictată de APM Caraș-Severin, lucru pe care întâmplător sau nu s-a mai pronunțat un ales local în urmă cu 5 săptămâni, constat că domnul comisar șef oferă cu larghețe, ca să nu spun că le impune, cu toate că acesta ar fi termenul potrivit, o soluție alternativă operatorilor deserviți de Green Ecobauer. Consider că prin indicarea directă a unui alt operator, domnul comisar șef GNM în calitatea sa de autoritate de mediu comite un act de trafic de influență. Ca urmare, am sesizat organele abilitate să ancheteze funcționarii publici pentru a săvârșirea unei presupuse infracțiuni. În plângerea respectivă am atașat și declarațiile celor prezenți la întâlnire cărora li s-a indicat cu subiect și predicat de către domnul Gheorghe Munteanu cu ce operator să își continue activitatea.

Simescu: „Munteanu nu știe ce grăiește“

Directorul Green Ecobaeur afirmă: „Ascultând postul radio Reșița, spre surprinderea mea, îl aud pe domnul Munteanu făcând afirmații care mă surprind, precum aceea că autorizația de mediu a SC Green Ecobauer ar expira în data de 5 septembrie 2017, când ea de fapt expiră în noiembrie 2019, că la punctul nostru de lucru s-ar afla 7000 de tone de deșeuri, faptul că fumul degajat de autoaprinderea deșeurilor ar pune în pericol sănătatea cetățenilor din municipiul Reșița, precum și faptul că Green Ecobauer deservește doar 17 localități. Pentru unele dintre afirmații, constat că domnul Munteanu nu stăpânește domeniul în care activează. Și anume, din raportările pe care domnia sa le are, ar fi trebuit să știe că la punctul de lucru mai sunt 1500 de tone care ard și care nu pot fi transportate și în niciun caz 7000 de tone, că Green Ecobauer deservește 47 de localități, nu 17, cât declară dânsul. Referitor la toxicitatea fumului degajat, probabil că domnul comisar nu e la curent cu ceea ce se întâmplă la Măldărești, unde chiar ministrul mediului, Gabriela Gavrilescu, s-a deplasat în teren cu o echipă de control iar după analizele efectuate de laboratoare acreditate, a declarat public și a asigurat pe locuitorii din zona respectivă, că fumul din zonă nu reprezintă niciun pericol pentru sănătatea lor. Probabil că domnul Munteanu e mult mai specializat decât întregul Minister al Mediului și a constatat de unul singur că fumul de la punctul nostru de lucru e un pericol pentru sănătatea populației reșițene. Referitor la celelalte afirmații, precum aceea că Green Ecobauer dă foc la deșeuri, că le ascunde și alte aberații de acest gen, domnul comisar știe și are procesele verbale ale intervențiilor pompierilor ISU Semenic, de la începutul fenomenului de autoaprindere și până în prezent.  Consider că firma Green Ecobauer nu poate stinge un incendiu care nu poate fi stins de pompierii ISU Semenic, cei care intervin aproape zilnic de aproape 4 sau chiar 5 săptămâni. Mai mult decât atât, același personaj face o afirmație amenințătoare, în care precizează că îmi va face o plângere penală. Nu există niciun temei și consider că societatea noastră nu are nicio culpă în situația creată de autoaprinderea deșeurilor aflate la punctul de lucru, nici de felul în care societatea a efectuat gestiunea deșeurilor de la înființare și până în prezent. Dar bineînțeles, trăim într-o țară liberă iar dânsul poate să facă ce dorește de cuviință. În ceea ce mă privește consider că afirmațiile făcute publice de comisarul șef al Gărzii de Mediu din județ, sunt calomnioase, lipsite de temei, fără nicio dovadă și că aduc prejudicii de imagine și economice societății pe care o conduc. Drept urmare, prin firma de avocatură care ne reprezintă o să ne îndreptăm cu pretenții în civil împotriva domnului Munteanu, după ce un expert va constata prejudiciul economic creat societății noastre de declarațiile dânsului.

În ceea ce îi privește pe cetățenii Reșiței, îi asigur că firma Green Ecobauer va face tot posibilul să stingă incendiul la punctul de lucru precum și că sănătatea nu le este pusă în pericol, așa cum fals a enunțat domnul amintit mai sus. În același timp îmi exprim îngrijorarea că dacă domnul Munteanu își duce până la capăt amenințările vom avea în Caraș-Severin, 47 de depozite neconforme, localitățile deservite de noi neavând o variantă alternativă în lipsa deponeului de la Lupac, care, cu regret trebuie să o spun, trebuia inaugurat acum 3 ani. Dar probabil că pe domnul comisar nu îl interesează că județul ar putea intra într-o procedură de infringement, dânsul având cu totul alte interese.

Sergiu TABAN

Mii de tone de deșeuri au fost depuse ilegal în județul Caraș-Severin în ultimele luni. Un semnal de alarmă cu privire la această problemă a fost tras de arhitectul șef al județului, Victor Naidan, cel care se ocupă de implementarea proiectului de realizare a unui sistem integrat de management al deșeurilor în Caraș-Severin. Conform lui Naidan, dacă problema nu va fi rezolvată, județul riscă declanșarea unei noi proceduri de infringement. 

Depozitarea deșeurilor în județul Caraș-Severin este interzisă deja de câțiva ani, fostele depozite urbane, considerate neconforme aflându-se în diferite stadii de închidere. Peste 26 de milioane de lei a investit Consiliul Județean, în cadrul unui proiect derulat pe fonduri europene pentru închiderea depozitelor de la Reșița, Caransebeș, Moldova Nouă, Băile Herculane, Bocșa, Anina, Oravița și Oțelu Roșu, lucrările urmând să fie finalizate în perioada următoare. Eforturile de închidere a acestor gropi de gunoi și de implementare a unui proiect integrat de management al deșeurilor sunt însă zădărnicite de unii operatori care aleg să facă economie și să nu transporte toate deșeurile în județele vecine, alegând să le depună ilegal în Caraș-Severin.

„Au apărut depozite neconforme de deșeuri în alte locații, de obicei în apropierea locațiilor anterioare pe care noi le-am închis și care pun într-un pericol evident județul Caraș-Severin, pentru că odată cu recepția acestor lucrări cei care vor veni vor sesiza existența unor depozite neconforme înființate în ultima perioadă, iar ăsta este un caz de manual pentru  infringement (…) Atunci când mă voi duce la recepție cu reprezentanții organismului intermediar ai autorității de management și cei de mediu, lucrurile astea nu vor mai putea fi ținute sub preș. Vorbim de câteva mii de tone de deșeuri”, a explicat Victor Naidan.

Reprezentantul Consiliului Județean a afirmat că problema a fost adusă și în atenția instituțiilor responsabile de protecția mediului din Caraș-Severin. Contactat de Reper 24, directorul interimar al Agenției Județene pentru Protecția Mediului, Marius Vodiță, a declarat că nu dorește să vorbească despre subiect: „Depozitarea în județul Caraș-Severin este interzisă de mai mulți ani, nu de ieri, de nu alaltăieri, nu din februarie, nu din martie. Fiecare depozit și-a închis activitatea într-o anumită perioadă, Reșița primul și mai apoi orașele și comunele la nivel de 2009 – 2010. Ceea ce se întâmplă ilegal  nu vreau să comentez”.

Cei de la Consiliul Județean au inițiat discuții și cu autoritățile locale, fără nici un rezultat notabil până în acest moment.

„Am pornit discuții cu autoritățile locale dispuse să discute cu noi, unii dintre ei încearcă să rezolve problema, alții explică că nu au  variante economice, iar alții ne ignoră pur și simplu”, a mai precizat Victor Naidan.

Karina TINCUL

Veste importantă pentru locuitorii din Clisura Dunării. Problema poluării cu praf de steril provenit de pe fostele iazuri de decantare ale societății Moldomin, este mai aproape de rezolvare. După ani de zile în care cetățenii din zonă și chiar cei din Serbia au avut de suferit din cauza norilor de praf, după ce Uniunea Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României, s-a decis într-un final ecologizarea unui prim iaz, în suprafață de 20 de hectare. Totuși, acest lucru nu înseamnă decât realizarea unui prim pas pentru soluționarea problemei, având în vedere că mai rămân de ecologizat alte 100 de hectare.

„Se va începe ecologizarea celor 20 de hectare care au fost prinse la Conversmin pentru închidere. Nu se rezolvă problema prafului, pentru că tot iazul este de 120 de hectare. Dar, începând cu cele 20 de hectare, cu primul iaz care este mai mic și care are autorizațiile de închidere de la Minister, este un prim pas în rezolvarea acestei probleme grave. Noi sperăm ca într-o perioadă de timp să se rezolve și problema prafului, fie că se umectează, fie că se acoperă cu ceva, fie că se găsește altă soluție”, a precizat primarul orașului Moldova Nouă, Matei Lupu.

Conform edilului, lucrările de ecologizare la cele 20 hectare ar urma să fie terminate în acest an. Acestea includ și dărâmarea fostei uzine, în prezent ajunsă în stare de ruină, materialul rezultat urmând să fie depus pe iaz. Peste acest prim strat ar urma să fie pus un strat de balast, iar deasupra acestuia un strat de sol vegetal pe care să se planteze iarbă și pomi. „Cei de la Conversmin o să depună material, au rămas la o discuție de unde să preia materialul, ei au vrut să preia din haldă de la noi. Acuma ei hotăresc probabil o să își facă un permis de exploatare. Vor în același timp și asta mi se pare cea mai bună soluție, aceea clădire a fostei uzine care este devastată, au rămas numai stâlpii, să aducă un utilaj specializat care să o spargă și tot ce rezultă din spărtură să îl depună în primul strat pe iaz. Este cea mai bună variantă, după părerea mea ca și localnic. Odată ecologizăm și zona respectivă, dispare ce a mai rămas din acel mastodont, eliberăm și terenul și în același timp creăm și material pentru iaz”, a precizat Matei Lupu.

Problema poluării cu pulberi toxice persistă în zonă de ani de zile, de la închiderea minei. Reprezentanții GEC Nera au realizat în perioada ianuarie – martie 2015  o monitorizare a poluarii transfrontaliere provenită de la iazul Tăuşani – Boşneag. ”Rapoartele realizate de către voluntari arată că suprafaţa neecologizată a iazului este expusă în permanenţă intensificării vântului, moment în care această suprafaţă va deveni sursă de poluare pentru localităţile Moldova Nouă, Moldova Veche, Măceşti, Coronini şi Pojejena din România, respectiv Veliko Gradište, Srebreno Jezero,  Vinci şi Požeženo din Serbia”, informa recent Doina Mărgineanu, consilier pentru relații publice al Gec Nera. Fenomenul se manifestă prin antrenarea de către vânt a particulelor fine de praf de deşeuri miniere, de pe o suprafaţa de aproximativ 120 de hectare şi transportul acestora peste terenurile şi localităţile de pe ambele maluri ale Dunării. Valorile de poluare din zona Moldova Nouă au depășit de-a lungul anilor chiar și de zeci de ori limitele admise.

Karina TINCUL

Problema poluării de la Moldova Nouă revine în atenție. Reprezentanții Grupului Ecologic de Colaborare Nera susțin că autoritățile tratează cu nepăsare acest caz de poluare care a dus inclusiv la declanșarea procedurii de infringement împotriva României. Pe de altă parte administrația locală din Moldova Nouă susține că singura soluție pentru rezolvarea problemei ar fi redeschiderea minei. 

Reprezentanții GEC Nera au realizat în perioada ianuarie – martie 2015  o monitorizare a poluarii transfrontaliere provenită de la iazul Tăuşani – Boşneag aparţinând SC MOLDOMIN, societate aflată în lichidare din anul 2010. ”Rapoartele realizate de către voluntari arată că suprafaţa neecologizată a iazului este expusă în permanenţă intensificării vântului, moment în care această suprafaţă va deveni sursă de poluare pentru localităţile Moldova Nouă, Moldova Veche, Măceşti, Coronini şi Pojejena din România, respectiv Veliko Gradište, Srebreno Jezero,  Vinci şi Požeženo din Serbia”, informează Doina Mărgineanu, consilier pentru relații publice al Gec Nera. Fenomenul se manifestă prin antrenarea de către vânt a particulelor fine de praf de deşeuri miniere, de pe o suprafaţa de aproximativ 120 de hectare şi transportul acestora peste terenurile şi localităţile de pe ambele maluri ale Dunării.

În luna februarie a anului trecut, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României privind acest caz de poluare iar situația urmează a fi tranșată de către Curtea Europeană de Justiție. Reprezentanții GEC Nera susțin că autoritățile nu sunt interesate de această problemă: „Ministerul Mediului ne comunică doar intenţii nematerializate pe teren de ecologizare a iazului iar factorii responsabili locali aplică amenzi administratorului lichidator al SC Moldomin. Aceste amenzi, de regulă,  nu se plătesc iar atunci când se plătesc banii trec dintr-un buzunar în altul al statului iar poluarea rămâne să-i sufoce în continuare, de câteva ori pe an, pe locuitorii zonei”, afirmă Doina Mărgineanu. Reprezentanții GEC Nera mai susțin că primarii localităţilor afectate nu au făcut aproape nimic în cei 8 ani de la declanșarea poluării pentru ca vocea populaţiei să se audă la nivelul factorilor majori de decizie: „Rămâne ca poluarea să fie stopată la Sfântul „Aşteaptă”, ocrotitorul promisiunilor electorale”, susțin aceștia.

Pe de altă parte primarul orașului Moldova Nouă, Matei Lupu, afirmă că ideal ar fi să se redeschidă mina, dar că în cele din urmă o decizie care să ducă la soluționarea problemei nu poate fi luată decât la București: „Am discutat cu parlamentarii noștri, pe care i-am rugat să organizeze o întâlnire la nivel de minister, să vedem ce facem. Să ia o hotărâre, să preia Ministerul Economiei, Moldominul. Acum este în lichidare, are un lichidator care face cam ce vrea, a tăiat fier vechi și l-a vândut, și aici s-a oprit”, declara recent pentru Reper 24, Matei Lupu.

Karina TINCUL