Departe de civilizație, undeva în Munții Cernei, se află cătunul Ineleț. Oamenii care locuiesc aici sunt de-a dreptul izolați de lume, singura lor legătură cu aceasta fiind cele patru scări vechi de mai bine de 40 de ani, fixate pe un perete abrupt de stâncă, pe care le urcă sau le coboară oamenii din cătun doar în caz de nevoie urgentă.

Este bine cunoscut faptul că nevoile sufletelor care își duc traiul departe de lumea modernă sunt multe, însă reușesc să se descurce și fără electricitate, apă curentă, medic sau telefon.

Jandarmii cu suflet de la Băile Herculane au aflat de la călugărul care le mai mângăie zilele, de povestea unei femei de 83 de ani pentru care aprovizionarea cu alimente este de-a dreptul imposibilă. Jandarmii s-au mobilizat, au pus mână de la mână și au cumpărat cele necesare traiului pentru tanti Maria, apoi s-au deplasat la locuința acesteia pentru a-i duce alimentele.

„Aici, într-o casă veche de peste 110 ani, au găsit-o colegii din cadrul Grupei de Jandarmi Băile Herculane pe tanti Maria, când i-au dus alimentele necesare pe timpul iernii. Ajunsă la 83 de ani, i se citește în ochi bunătatea omului simplu. Traiul greu nu a înăsprit-o, e blândă, caldă și zâmbitoare.

Ne bucurăm că am cunoscut-o pe tanti Maria, îi dorim multă sănătate și sperăm ca, prin ajutorul nostru, să treacă mai ușor peste această iarnă”, ne-au povestit jandarmii.

Nimic nu se poate compara cu bucuria de a dărui, iar emoțiile trăite de ambele părți se pot desluși, mai mult sau mai puțin, în imagini.

Elena FRANȚ

Cinci localități din Caraș-Severin sunt rupte complet de lume și de civilizație. În satele uitate prin vârfurile montane ale județului, nici semnalul de telefonie nu ajunge, și asta nu pentru că acest lucru nu ar fi posibil, ci pentru că acele companii de telefonie care au obligația de a acoperi și zonele cu pricina, nu o fac.

Potrivit Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, în cadrul licitației de spectru desfășurată în anul 2012, aceasta a impus operatorilor care au dobândit drepturi de utilizare a frecvențelor radio în benzile de frecvenţe sub 1 GHz (800 MHz şi/sau 900 MHz) – Telekom, Orange, RCS&RDS şi Vodafone – obligația de a acoperi fiecare un anumit număr din cele 676 de localități nedeservite cu rețele de comunicații mobile de bandă largă, proporțional cu resursele de spectru câștigate.

„Autoritatea Națională pentru Administrate și Reglementare în Comunicații a aplicat amenzi în valoare totală de 900.000 de lei operatorilor Orange, Vodafone și Telekom pentru neîndeplinirea  obligațiilor de acoperire prevăzute în licențele de utilizare a spectrului de frecvențe radio câștigate în urma procedurii de selecție organizate în anul 2012“, a declarat Cristin Popa, Director executiv al ANCOM.

Astfel, Vodafone și Orange au avut fiecare obligația de a acoperi câte 225 de localități rurale, Cosmote 169, iar RCS&RDS 57 de localități rurale. Termenul până la care operatorii aveau obligaţia de a acoperi aceste localități a fost 5 aprilie 2016.

Începând cu data de 6 aprilie 2016,  în cadrul unei campanii de verificare a modului în care operatorii și-au îndeplinit această obligație de acoperire cu rețele de comunicații mobile s-a constatat neîndeplinirea de către Vodafone România a obligațiilor de acoperire a 72 de localități din cele care îi reveneau conform licenței obținute, aceasta fiind sancționată cu amendă contravențională în valoare de 720.000 de lei.

Printre localitățile mai sus menționate se numără și patru sate din Caraș-Severin, precum Cracu Almăj, parte din comuna Sichevița, Ineleț, Dobraia și Prisăcina, toate trei aparținând de comuna Cornereva.

Telekom Romania Mobile Communications nu și-a îndeplinit obligația de acoperire a 6 localități, printre care și satul Pârneaura din comuna Socol, și a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 60.000 de lei.

În cazul Orange România, s-a constatat neîndeplinirea obligațiilor în 12 localități și a fost sancționat cu amendă în valoare de 120.000 de lei.

Pentru fiecare localitate în parte, companiile de telefonie sunt obligate să plătească o amendă de 10.000 de lei, astfel că doar din neregulile de pe raza județului, sancțiunile ating o valoare de 50.000 de lei.

Cei trei furnizori de comunicații electronice sancționați vor trebui să achite contravaloarea amenzilor contravenționale către bugetul de stat și să își îndeplinească obligațiile de acoperire prevăzute în licențele de utilizare a spectrului de frecvențe radio, mai informează ANCOM.

Alexandra JURCA

Situat în vârf de munte, singura legătură a oamenilor din cătunul Ineleţ cu civilizaţia este o scară veche de mai bine de 40 de ani, pe care se urcă sau se coboară doar în caz de nevoie urgentă.

Fără electricitate, apă curentă şi alte utilităţi, puţinii oameni care trăiesc în satul Ineleţ se descurcă în condiţii greu de imaginat pentru lumea civilizată a secolului XXI. Şcoala din Ineleţ are doar trei elevi înscrişi la cursurile primare, care străbat poteci înguste de munte şi pădure ca petreacă aici patru ore pe zi.

Impresionat de efortul pe care îl fac copiii din cătunele de pe Valea Cernei, un tânăr din Bucureşti a iniţiat o campanie pe Facebook, prin care să strângă fonduri pentru a dota şcoala din Ineleţ cu calculatoare şi imprimante. Nici nu şi-a pus însă problema lipsei de energie electrică. Campania a luat astfel amploare şi, prin implicarea asociaţiei Free Mioriţa şi a Unicredit Ţiriac Bank, au fost achiziţionate patru panouri fotovoltaice, care să alimenteze 6-7 becuri, patru calculatoare şi două imprimante.

 „Ce vrem de fapt? Să le dăm acestor copii o şansă la normalitate. Să poată citi o carte când afară este înnorat. Să poată scrie la lumina unui bec. Să poată învăţa cum se foloseşte un calculator. Să poată vedea Marea Neagră și altfel decât într-o poză alb-negru. Nu ştiu dacă e mult sau puţin. Nu ştiu dacă aceste lucruri, odată împlinite, îi vor face să îşi dorească să rămână în România. Poate că vor pleca, aşa cum au făcut alţii, sau poate că vor rămâne, chiar în Ineleţ. Nu ştiu, dar trebuie să încercăm.”– îşi motivează Iulian Angheluţă, reprezentantul asociaţiei Free Mioriţa gestul.

Ziua în care civilizaţia a urcat scara spre Ineleţ

Provocarea cea mai mare a constat însă în transportarea tuturor materialelor până în sat, pe scările de lemn bătute în munte şi poteci şerpuite prin pădure. Iniţiatorilor proiectului li s-au alăturat 20 de voluntari entuziaşti, în ajutorul cărora a sărit şi Bruno Adamcsek, membru al echipei Salvamont din Caraş-Severin. Cu greu, panourile, cele patru computere, monitoare, imprimante, becuri, cabluri şi întrerupătoare, cărţi şi rechizite şi-au făcut drum până sus, gata ca, odată montate, să-şi înceapă misiunea: şansa la o viaţă mai bună pentru copiii din Ineleţ.

„Uneori, ceea ce pentru noi înseamnă puţin pentru alţii poate face diferenţa. Ceea ce pentru noi înseamnă cotidian, altora le poate schimba viaţa. Asta sperăm şi noi că se va întâmpla într-o anumită măsură cu copiii din cătunul Ineleţ prin acţiunea desfăşurată în săptămâna dinaintea Floriilor. Poate nu e mult, dar dacă setea lor actuală de cunoaştere se păstrează, dacă dascălul se va folosi inteligent de modesta infrastructură instalată, se poate crea o bază cel puţin decentă în educaţia lor viitoare. Poate peste trei ani, când părinţii vor face eforturi să îi trimită în Cornereva pentru a urma clasele 5-8, ei vor avea deja în cap formată ideea că lumea înseamnă mai mult decat Ineleţ, Cornereva şi Băile Herculane. Şi vor dori mai mult de la viitorul lor. Acelaşi lucru sper să fie valabil şi pentru următorii trei copii ce vor începe clasa pregătitoare din toamnă”, spune Ionuţ Vlad, organizatorul acţiunii.

Diana Radu