Termenul limită pentru depunerea „Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” este luni, 16 iulie 2018, după cum ne transmite Zlatia Cocar, purtătorul de cuvânt al Administrației Județene a Finanțelor Publice Caraş-Severin..

Declarația se depune de către persoanele care au obligația declarării veniturilor realizate din România sau/și din străinătate în anul 2017, declarării impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza din România în anul 2018 și de către persoanele care au obligația declarării venitului estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuții sociale și, după caz, a declarării contribuțiilor sociale datorate pentru anul 2018.

Pentru depunerea declarației online, până la 16 iulie 2018 inclusiv, se acordă o bonificație de 5% din impozitul pe venit plătit integral până la 15 martie 2019 inclusiv, reprezentând obligațiile fiscale anuale pentru anul 2018. Valoarea bonificației diminuează impozitul pe venitul net anual plătit și se aplică corespunzător și pentru contribuțiile sociale datorate potrivit legii.
Declarația se poate depune și în format hârtie la registratura administrațiilor fiscale ale ANAF, sau prin poștă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Formularul și instrucțiunile de completare pot fi descărcate online de pe portalul www.anaf.ro, (la următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/DU_PF_OPANAF_1155_2018.pdf .)

Informații detaliate pot fi obținute prin accesarea secțiunii Asistență Contribuabili de pe portalul www.anaf.ro, rubrica „Despre impozite și taxe – Despre impozitul pe venit” sau apelând la numărul 031.403.91.60. De asemenea, specialiștii structurilor de asistență pentru contribuabili oferă la sediile ANAF informațiile necesare în vederea completării și depunerii Declarației Unice.

Declarația Unică poate fi rectificată de către contribuabili din proprie inițiativă.

Sergiu TABAN

Primăria Reșița continuă campania de promovare a orașului, în încercarea de a atrage investitori. Administrația locală încearcă prin toate mijloacele să facă cunoscute facilitățile oferite celor care își deschid o afacere în municipiul de pe Bârzava, punctul forte fiind impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele juridice, care în prezent este cel mai mic din țară.

„Aceasta este una dintre facilitățile cele mai importante pe care le avem noi, ca și Primărie, comparativ cu celelalte municipii reședință de județ din România, Oradea, Arad, Alba Iulia, Timișoara, Cluj, Deva, etc. Suntem la cea mai mică impozitare pentru clădiri și terenuri pentru persoane juridice din România, 0,6%. Cel mai aproape de noi sunt Oradea și Iași, la 0,95%, celelalte stau între 1 și 1,3%. Este un element care trebuie să încurajeze investitorii să vină încoace, ei se uită foarte atent la cifrele astea matematice. Cred că nu a fost suficient mediatizat de noi acest avantaj, vom încerca să lucrăm pe tema asta”, explică primarul Ioan Popa.

Edilul a mai precizat că Primăria Reșița este în discuții avansate cu mai mulți investitori din Germania, Italia și Franța și s-a convins de faptul că cel puțin una dintre acestea va semna anul acesta un contract și va investi în Parcul Industrial din Reșița.

Karina TINCUL

În ultimele zile tot mai mulţi reşiţeni şi nereşiţeni mă întreabă ce părere am despre noul proiect de lege privind impozitul pe venitul global din gospodărie, dacă legea are şi părţi bune şi dacă va fi sau nu va fi aplicabilă… Mai mult, cunoscute fiind opiniile mele de dreapta în materie de fiscalitate şi legislaţie a muncii, mulţi se aşteaptă la un “perdaf” în toată regula …

Am dezamăgit extrem de multe persoane afirmând că legea e foarte bună, chiar perfectă, perfecţiunea fiind principala hibă din pricina căreia va fi greu sau aproape imposibil de aplicat!

 Mulţi nu înţeleg ce este gospodăria, confundând-o cu familia! E greu să explici oamenilor simpli că pot să fie o gospodărie, fără să fie o familie şi că gradul de rudenie nu este obligatoriu! Un om sau mai mulţi, persoane fizice şi nu juridice, care acţionează şi împart între ei facilităţile unui anumit cadru economico-locativ înseamnă o gospodărie; dacă e unul singur, treaba e simplă; dacă sunt mai mulţi, îşi aleg pe unul care să-i reprezinte şi în sarcina căruia va cădea plata impozitului, o singură dată pe an, cam prin luna mai a fiecărui an, pentru anul trecut …

Cum se va calcula acest impozit e o întreagă istorie! Oricum, intervine un prim şi mare avantaj, care poate fi şi o primă şi mare greutate în implementarea proiectului: nu ştiu în ce măsură va contribui noua lege la combaterea evaziunii fiscale, dar ştiu sigur că ea va contribui din plin la combaterea analfabetismului! Cel puţin un membru al fiecărei gospodării trebuie să fie ştiutor de carte, altfel este cu neputinţă să aplice legea! Şi, dacă mai are şi cunoştinţe vagi de contabilitate, e cazul ideal! Dacă nu, măcar un dram de aritmetică tot trebuie să ştie, altfel e vai de mama ei gospodărie, va sta la mâna altora pentru declaraţia fiscală şi calculul impozitului!

Calculul e simplu: din veniturile tuturor membrilor gospodăriei se scad cheltuielile aferente contribuţiilor pentru salarii şi asimilatele lor, ce rămâne fiind baza de impozitare. Din ea se elimină deducerile legale, pentru că există şi o serie de venituri care nu se impozitează, cum sunt şi o serie de cheltuieli care se scad: 1600 de lei  pentru fiecare copil, în gospodăriile cu venituri mai mici de 5000 lei pe lună, 1200 pentru fiecare copil dacă veniturile sunt mai mari de 5000 lei, cheltuielile cu învăţământul în şcolile particulare şi cu sănătatea în regimul privat, asigurările de viaţă şi de sănătate etc. În treacăt fie spus, în SUA, Trump a introdus o lege prin care se scad din baza de impozitare toate cheltuielile făcute cu creşterea şi educarea copiilor … În fine, după toate deducerile acestea, dacă veniturile nu depăşesc 2000 lei, nu se impozitează; şi tot ce depăşeşte această sumă se impoziteză cu 10 %! Altfel spus, angajatorul nu mai plăteşte direct cele 16%, ca până acum, ci plăteşte responsabilul de gospodărie, pentru toată gospodăria, odată pe an, după ce a depus declaraţia fiscală!

 Să fim realişti: peste 90 % din populaţie trăieşte din salarii şi pensii, deci, la capitolul venituri, nu va fi mare bătaie de cap! Chinul şi amarul începe când trecem la capitolul cheltuieli, pentru că, dacă vrem să economisim ceva din truda noastră, sau dacă vrem, pur şi simplu, să mai rămână ceva după plata facturilor, atunci trebuie să ajungem să lucrăm la deduceri! Şi să punem deoparte, la păstrare, fiecare bon fiscal sau chitanţă! Cum peste 60 % din populaţia României trăieşte sub pragul sărăciei, şi cam 40 % suferă de sărăcie severă şi cronică, fără deduceri, orice gospodărie modestă se va găsi în imposibilitatea de a plăti impozitul pe venitul global! Se ajunge la falimentul gospodăriei, cu tot cortegiul lui de implicaţii asupra persoanelor şi justiţiei, care va trebui să “calibreze” vaca, oaia şi capra înainte de a o lua în contul impozitului!

Pentru efectuarea declaraţiei fiscale, şeful gospodăriei nu va fi lăsat de izbelişte, statul, în marea lui mărinimie punând la dispoziţie câte un consultant fiscal pentru 200 de gospodării, în medie, consultant la care fiecare gospodărie se va înscrie ca la medical de familie! Sunt cam 7 milioane de gospodării în toată ţara, deci vor fi cam 35.000 de consultanţi fiscali (o armată, mai mare decât armata ţării!) care vor fi plătiţi de la bugetul statului cu 10.000 de lei pe lună, ca să nu aibă chef de prostioare evazioniste, totalul ridicându-se la 350 de milioane pe lună, adică peste 4 miliarde pe an! În aceste condiţii, să tot fii consultant fiscal … Deasupra consultanţilor vor fi inspectorii fiscali, pentru că niciodată nu se poate lăsa neverificat un sistem care lucrează cu bani; şi peste toţi, întrucât evaziunea fiscală e penală, tronează măria-sa, procurorul!

Dar cea care va fi sufocată cu adevărat va fi justiţia! Dacă în 1% din gospodării izbucneşte câte un litigiu, înseamnă 70 de mii de procese în plus pe an, numai pe dreptul civil, la care se adaugă cele penale! Dacă doar 1 % din declaraţiile fiscale vor fi eronate din vina consultanţilor, justiţia se alege cu alte 70 de mii de procese pe an! Iar cazuistica nu-i deloc epuizată …

Eu nu vreau să spun că legea e proastă! Nu, teoretic e foarte bună, o aplică şi alţii, printre care mai vechiul nostru model, Franţa, ca şi modelul nostru de ultimă oră, SUA! Spun doar că, într-o ţară atât de polarizată, cu o populaţie atât de săracă, într-o accentuată disoluţie socială şi cu gradul de analfabetizare în progres, legea va fi extrem de greu de aplicat!

Dar mai există un motiv pentru care guvernul, îndeosebi prin “vuvuzeaua” cea mai sonoră, de la Muncă, ar trebui să fie reticent în declaraţii: nu există o lege a impozitării prin care să câştige şi statul, şi cetăţenii, statul prin reducerea evaziunii, iar cetăţenii prin plata unor impozite mai mici! Ori câştigă statul, ori cetăţenii, că nu suntem la nunta de la Cana Galileii! Sau, te pomeneşti că trăiam în statul ideal şi nu mi-am dat seama?!

Prof. univ. dr. Liviu Spătaru