Societatea comercială Fabrica de Produse Lactate S.A. Oravița, care are ca acționar majoritar Consiliul Județean Caraș-Severin, a intrat la finalul lunii februarie 2018 în procedură de faliment. Situația a generat, odată cu ea, și pierderea locurilor de muncă pentru 30 de persoane angajate la această societate.   

Într-o informare privind situația juridică a  S.C. Fabrica  de Produse Lactate S.A. Oravița, de la înființare până în prezent, reprezentanții Consiliul Județean Caraș-Severin, explică cu subiect și predicat care au fost cauzele care au condus la tristul deznodământ al falimentului.

„În anul 2003, Consiliul Județean Caraș-Severin alături de alte 13 consilii locale din județ au fondat S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A., Consiliul Județean Caraș-Severin având calitatea de acționar majoritar.

Datorită uzurii utilajelor în timp, produsele comerciale ale S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A., nu s-au ridicat la gradul de calitate solicitat de piață, neputând face față concurenței, în sensul de a încheia contracte comerciale cu agenți economici care să asigure o distribuire cursivă și imediată a produselor fabricate.

Din anul 2007, societatea a încercat să acceseze în nume propriu,  programul guvernamental ”Programul European de Distribuire a Laptelui și a Produselor de Panificație în Instituții Școlare și Grădinițe”, dar datorită faptului că avea un pasiv înregistrat la organismele financiare, s-a procedat la a contracta cu intermediari.

În concret, societatea a devenit un furnizor pentru societățile comerciale câștigătoare, achiziție desfășurată în cadrul programului guvernamental ”Programul European de Distribuire a Laptelui și a Produselor de Panificație în Instituții Școlare și Grădinițe”.

Cauza enunțată, coroborată cu efectul crizei economice din perioada anilor 2009-2011, au condus la un raport defavorabil și la o depreciere constantă și continuă a veniturilor societății, sens în care, aceasta a înregistrat la finele anului 2012, datorii către bugetul de stat în sumă totală de 3.179.652 lei, din care:

-obligații de plată principale -1.799.564 lei

-obligații de plată accesorii – 1.380.088 lei

-obligații către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale în sumă de – 15.213 lei

-obligații privind  T.V.A. -16.169 lei la care s-au adăugat obligații de plată accesorii 100.065 lei.

În concret, din suma totală de  3.179.652 lei, obligația principală o constituie plata T.V.A. solicitată de către organele fiscale pentru donația constând în utilajele primite de la Lions Club Suedia, T.V.A. în cuantum 1.450.988 lei, la care s-au adăugat dobânzile în sumă de 1.035.364 lei, penalități în sumă de 438.925 lei și dobânzi neinstituite în sumă de 5.864 lei.

Așadar, din suma de 3.179.652 lei, suma de 2.931.141 lei reprezintă penalitățile și majorările calculate pentru neplata sau plata cu întârziere a obligațiilor S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A. către bugetul general consolidat al statului.

Consiliul Județean Caraș-Severin în calitate de acționar majoritar al societății a depus în timp numeroase diligențe pentru a încerca deblocarea situației financiare a societății.

Astfel, în anii de grație 2012-2013 s-au fundamentat inclusiv proiecte de ordonanță de urgență ale guvernului privind conversia în acțiuni a unor sume datorate statului de către S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A.

În consecință, pentru a diminua presiunea fiscală, reprezentată de majorări, penalități și dobânzi, așa cum am arătat mai sus, în procent covârșitor s-a optat pentru punerea societății sub protecția legii prin deschiderea procedurii generale a insolvenței, sens în care, la data de 06.02.2014 la cererea Consiliului Județean Caraș-Severin s-a dispus de către instanță deschiderea procedurii generale a insolvenței și s-a numit lichidatorul.

În încercarea de a aduce, un plus valoare produselor fabricate de societate, s-a optat în luna septembrie a anului 2014, să se achiziționeze bunuri în valoare de 102.319 lei prin care s-a majorat în natură capitalul social al societății, Consiliul Județean Caraș-Severin având calitatea de creditor garantat, iar aportul în natură s-a transformat într-o creanță garantată, născută în timpul procedurii de insolvență, ca parte componentă a planului de reorganizare.

S-a  încercat de către lichidator să se plătească pasivul creditorilor într-un termen de 3 ani.

Din păcate, S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A. nu a avut capacitatea de a plăti sumele datorate, sens în care, la data de 22.02.2018 judecătorul sindic investit cu soluționarea cauzei a dispus începerea procedurii generale a falimentului debitorului S.C. Fabrica de Produse Lactate Oravița S.A., sorocind următorul termen pentru data de 10 mai 2018.

Până la acest termen, lichidatorul judiciar provizoriu numit de instanță, va îndeplini atribuțiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006 (abrogată în prezent dar, în vigoare la data deschiderii procedurii)“, după cum notează Consiliul Județean Caraș-Severin, o situație grea moștenită de președintele Silviu Hurduzeu.

Fabrica de Lactate din Oravița sau, vorba poetului Adrian Păunescu, „ce-ai omorât, omorât rămâne!“

Observăm cu tristețe astăzi, după atâta amar de vreme, că după ce sădim greu în acest județ și nu înflorim mai deloc, încă o societate importantă din Caraș-Severin a ajuns să dispară din peisaj.

În Fabrica de Lapte de la Oravița s-au investit zeci de miliarde de lei din bani publici, ca să nu mai vorbim de ajutoarele din străinătate de care a beneficiat aceasta. Așa cum de ajutoare, donații de echipamente tehnice și sprijin financiar din străinătate au beneficiat și alte instituții publice, cămine de bătrâni, leagăne de copii, școli, licee, unități de pompieri, spitale. Până s-au prins cei care doreau să facă un gest nobil, că în loc să fie mai bine pentru „necăjiții“ din comunitatea românească pe partea socială, prin actul lor caritabil ajungeau doar să-i îmbogățească pe unii iar săracii și suferinzii erau batjocoriți, că deh așa e soarta, cine-mparte…

Întorcându-ne în timp și apelând la memoria documentelor, la scurt timp după deschiderea societății în care Consiliul Județean și-a asumat rolul de acționar majoritar, undeva prin 2004, în cercurile gulerelor albe, se vorbea despre modul în care fabrica de produse lactate înghițea alte 2,5 miliarde de lei, prin „generozitatea“ președintelui CJ de la acea vreme, Ilie Mustăcilă. Îi mai țineți minte pe Mustăcilă și Cahniță? Unul președinte de CJ, iar celălalt, subprefect al județului Caraș-Severin de la acea vreme, Cahniță fiind și fost Director General al Regiei Naționale a Pădurilor. Doar că numele lui Cahniță este lipit ca marca de scrisoare, de ceea ce s-a petrecut la fabrica de lapte din Oravița.

Inspectoratul General al Poliției Române, sub semnatura generalului de brigadă Nicolae Berechet, confirma în 2004 „începerea urmăririi penale împotriva lui Cahniță Gheorghe – administrator la Asociația caritabilă Clubul Intelectualilor Clubul Lions – si la SC Intel Prod SRL Oravița, pentru comiterea infracțiunii de folosire cu rea-credință a bunurilor și a creditelor”.

În aceeași adresă a IGPR-ului se arăta exact modul în care era căpușată Fabrica de Lapte de către „greii“ așa-zisului Club al Intelectualilor și se reținea faptul că, cităm „firma lui Cahniță Gheorghe angaja linii de credite de sute de milioane de lei pentru construirea fabricii de lapte, credite pe care le achita cu banii luați cu alte linii de credit și fonduri de la Consiliul Județean. Suveica liniilor de credit era completată de prejudiciul creat prin neplata taxelor vamale la utilajele aduse din Suedia. Cahniță îi convinsese pe suedezi să ajute comunitatea locală din Oravița cu utilaje pentru construirea unei fabrici de lapte. Suedezii au vrut să doneze utilajele unei organizații non-profit, neavând încredere în structurile administrative proaspăt ieșite din regimul comunist. Ca să nu existe niciun derapaj pe drumul fără de întoarcere al donației Suedia-România, Fundația aleasă a fost cea a aceluiași Cahniță, Clubul Intelectualilor, care a primit utilajele fără a plăti taxe vamale, deoarece beneficia de regimul aplicat donațiilor făcute organizațiilor non-profit.

Evident, nimeni nu a răspuns pentru vreun prejudiciu, fie el și unul minimal adus Fabricii de Lapte, nici Cahniță, nici Mustăcilă și nici cei care s-au ocupat ulterior de destinul acestei fabrici de lactate, nu au fost întrebați vreodată despre cum au gestionat și manageriat defectuos această societate și nici nu îi veți vedea în boxa acuzaților pentru acest faliment instituțional petrecut la Oravița.

Cert este că la evaluarea datelor falimentului Fabricii de Lapte din Oravița, așa cum se arată în documentul oficial primit de la Consiliul Județean „obligația principală o constituie plata T.V.A. solicitată de către organele fiscale pentru donația constând în utilajele primite de la Lions Club Suedia, T.V.A. în cuantum 1.450.988 lei, la care s-au adăugat dobânzile în sumă de 1.035.364 lei, penalități în sumă de 438.925 lei și dobânzi neinstituite în sumă de 5.864 lei“.

Este doar o mostră care vine să demonstreze ceea ce știam deja…și anume că „băieții deștepți“, care sunt artiștii unor creații cu un păienjeniș bine țesut spre ademenirea banului public, au fost, sunt și, cu siguranță, vor mai fi în acest județ…

Între timp, informația e că Fabrica de Lactate de la Oravița a murit! Nimeni nu răspunde pentru nimic, batista e pusă pe țambal. Dacă scheletele din dulapul unora ar putea depune mărturie…

Sergiu TABAN

Administrația județeană ar trebuie să atragă cât mai multe fonduri europene și să implementeze proiecte care să rezolve multiplele probleme cu care se confruntă județul Caraș-Severin. Acesta este mesajul transmis de fostul președinte al Consiliului Județean, Ilie Mustăcilă, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la înființarea instituției. Acesta a adus și o serie de critici dure aleșilor locali și județeni, făcând referire la slaba lor pregătire profesională și la corupția răspândită în rândul acestora. 

Ilie Mustăcilă, care a fost la conducerea forului județean în perioada 1992-2004, mai întâi în calitate de vicepreședinte iar apoi de președinte, a avut un discurs foarte colorat cu ocazia manifestării aniversare organizate de actuala administrație județeană, reușind să provoace în mai multe rânduri hohote de râs în rândul asistenței. Mustăcilă și-a început cuvântarea arătând că reprezentanții Consiliului Județean beneficiază în prezent de o mare șansă, cea a fondurilor europene, spre deosebire de vremurile în care se afla el la conducerea județului și când trebuiau să se roage de miniștrii de la București „ca de sfintele moaște” pentru a primi bani pentru implementarea unor proiecte. Nu a lipsit însă nici un avertisment: corupția trebuie să dispară.

„Nu o să avem niciodată de la Guvern, din banii propri, cât putem să avem din bani atrași din fonduri europene. Dar mai este o chestiune. Când faceți proiectele stați cu ochii pe cei care le implementează că altfel iar îi ia băieții de la DNA și iar rămâneți fără conducere. La vremea noastră era PNA-ul, dar ne-a ferit și pe dl Bălan și pe mine și pe care o  mai fost”, a afirmat Ilie Mustăcilă.

De altfel, tema corupției a mai revenit de câteva ori în discursul acestuia, Mustăcilă declarând chiar la un moment dat că după ani de zile petrecuți în sectorul privat a ajuns la concluzia că în România nu există nici un primar deosebit de cinstit: „Acum toți vor banii verzi cât de mulți, euro cât de mulți, șpagă în totalitate. La vremea noastră eram mulțumiți dacă venea unul cu o sticlă de nu știu ce sau mâncam un purcel sau ceva pe undeva. Așa a fost și nu s-a pus problema de altceva. (…) Ori, în forma asta nu ajungem niciunde! De aia ne știe Europa! (…) Măi, fraţilor, la noi încă se dă cu japca”.

Fostul președinte al județului a adus critici și actualilor consilieri, pe mulți dintre care îi consideră mai puțin pregătiți din punct de vedere profesional decât cei care făceau parte pe vremuri din forul județean – „oameni care au condus instituții, oameni care au avut un cuvânt de spus”. Pe de altă parte, Mustăcilă a susținut că există însă și „oameni foarte buni” în Consiliul Județean, care au nevoie doar de un impuls managerial din partea președintelui.

Karina TINCUL

Moment festiv astăzi la Consiliul Județean Caraș-Severin, unde a fost sărbătorită împlinirea a 25 de ani de la înființarea instituției, ocazie cu care s-au reunit în sala de ședințe a forului toți cei 6 președinți pe care i-a avut până în prezent județul: Gheorghe Pavel Bălan, Ilie Mustăcilă, Sorin Frunzăverde, Iosif Secășan, Romeo Dumitrescu și Silviu Hurduzeu.

De la manifestarea care a început cu intonarea imnului de stat al României și un moment de reculegere pentru cei care astăzi nu mai sunt printre noi, nu au lipsit nici prefectul județului Caraș-Severin, Florența Albu, Episcopul Caransebeșului, PS Lucian Mic, foști vicepreședinți ai forului județean, primari de orașe și comune. Invitați de onoare au fost președinții Consiliilor Județene Timiș și Arad, Călin Dobra și Iustin Cionca.

„Suntem astăzi în fața unor provocări, s-a vorbit și la aniversarea de la județul Timiș, despre descentralizare, despre o putere mai mare către Consiliile Județene, dar cred că e timpul să discutăm și despre regionalizare și nu întâmplător astăzi se află aici președinții județelor Timiș și Arad, județe care fac parte împreună cu Caraș-Severin și Hunedoara din regiunea de dezvoltare 5 Vest. Cred că putem vorbi despre regionalizare, cu păstrarea județelor, cu păstrarea Consiliilor Județene, așa cum există acel proiect, și cred că în timp județul Caraș-Severin va putea să recupereze decalajul pe care care îl are față de județul Timiș și față de județul Arad”, a afirmat cu acest prilej Silviu Hurduzeu.

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin nu a uitat nici să le mulțumească celor care au făcut parte de-a lungul timpului din aparatul propriu și din instituțiile subordonate forului județean pentru ceea ce au făcut în cei 25 de ani de activitate. De asemenea, Hurduzeu a precizat că forul județean cărășean nu a suferit transformări majore în cei 25 de ani, cu excepția poate a modului de alegere a președintelui și a scăderii numărului de consilieri județeni, de la 39 la 31.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157679918551582″]

Despre formarea și istoria Consiliului Județean a vorbit directorul Direcției Județene a Arhivelor Naționale, Laurențiu Ovidiu Roșu, dar și fostul președinte al forului județean, Sorin Frunzăverde, care a precizat că acel Consiliu Județean Caraș-Severin din 1992, rezultat în urma votului consilierilor locali, a însemnat un moment deosebit în istoria administrației din România.

„Niciodată, la biroul unui județ nu a existat un Consiliu Județean ales. Erau prefecți numiți, primarii erau uneori aleși, de multe ori numiți și așa mai departe. Această istorie a alegerilor locale începe în 1992, aici în această clădire, și o parte dintre noi am fost atunci protagoniștii acelui moment unic.

Nu pot să închei decât într-o notă și istorică și a momentului, dar și vizând perspectiva, în sensul că despre acești 25 de ani, despre CJ, nu se poate spune că a existat pur și simplu. Nu. Nu se poate spune acest lucru nu în primul rând pentru că arareori ceva este pur și niciodată nimic nu este simplu, cum spunea Oscar Wilde, ci pentru că pur și simplu acest Consiliu Județean a fost prima instituție a acestui județ, s-a implicat în tot ceea ce înseamnă viață a comunităților și a făcut-o în condiții complicate, într-un colț de țară și de Europă blocat de un război care a mai durat 10 ani în Serbia, și marcat de recesiunea economică și industrială. Nu pot să spun decât La mulți ani, Consiliu Județean”, a mai afirmat Frunzăverde.

Manifestarea s-a încheiat cu înmânarea de plachete aniversare celor care, de-a lungul celor 25 de ani, au condus instituția județeană în calitate oficială de președinte, vicepreședinte sau secretar al județului, precum și de diplome de onoare unor salariați care fac parte din CJ încă din 1992.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157682370225386″]

Karina TINCUL