La Băile Herculane se află în plină desfășurare Colocviile „ Reflex “, ediția XVIII-a. Organizatorii, Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS) s-au bucurat de o prezență masivă de oameni de cultură din județ și din țară.

Deschiderea acțiunii a avut loc miercuri, 13 iunie, în Sala de Conferințe a Hotelului Golden Spirit, cu prezentarea invitaților și cuvântul de întâmpinare a autorităților locale și județene. Din partea Primăriei și Consiliului Băile Herculane, domnul primar, Cristian Miclău, domnul prefect, Matei Lupu și din partea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS), manager Ioan Benga.

Primarul orașului Băile Herculane, Cristian Miclău, a mulțumit personalităților culturale pentru că au răspuns invitației de a participa în stațiunea Băile Herculane și a subliniat importanța orașului în ceea ce privește turismul cultural ce se poate practica în zonă.

Prefectul județului, Matei Lupu, a declarat deopotrivă că este mulțumit de manifestările culturale din județ pe care le consideră nu doar obiectivul instituțiilor abilitate cât mai ales o necesitate pentru comunitate și ideea de promovare a valorilor locale.

Profesorul Ioan Benga a prezentat succint un tablou la zi al culturii tradiționale și raportul societății cu privire la acest aspect, accentuând importanța culturii scrise în peisajul cultural județean.

Aceeași primă zi a manifestării, a fost derulată sub semnul Centenarului, marcată prin tema „Marea Unire - Început de Epocă“. O conferință susținută de către prof.univ.dr., Vasile Mircea Zaberca a punctat cele mai importante momente ale acestui înălțător eveniment istoric.

Intervențiile participanților au făcut trimitere la apariții editoriale și reviste în „Seara revistelor“, parte deja tradițională în derularea Colocviilor „Reflex“.

Regizorul, prof. univ.dr., Ioan Cărmăzan a rostit cuvinte de apreciere la adresa acestor Colocvii și cu privire la faptele de cultură pe care le realizează județul Caraș-Severin, declarând de asemenea că este deschis și oferă sprijin de bănățean tuturor celor care doresc să inițieze proiecte culturale, în calitate de persoană avizată.

O altă intervenție interesantă și provocatoare a venit din partea directorului Teatrului de Vest Reșița, Florin Ionescu care a propus o mai strânsă colaborare cu instituțiile culturale din municipiul Reșița și județ în scop educativ, nu doar artistic.

Scriitorul almăjan, trăitor în Timișoara, Ion Marin Almăjan a enumerat valorile culturale care ar trebui să fie emblemă pentru acest județ care, din păcate dacă nu mai are industrie, poate să se mențină acolo unde îi este locul prin cultură și turism în diferitele lui ipostaze. Almăjan a prezentat în același context, autori și cărțile acestora cu bucuria că la aceste Colocvii participă cu drag pentru că are trei patrii „prima ‒ satul/comuna în care s-a născut ‒ Dalboșeț/Valea Almăjului, a doua patrie este Banatul și a treia este Marea Românie.“

Toți oamenii de carte care  au luat cuvântul, prezentându-și truda dar și rodul acesteia cu suflet au conchis că oamenii dau viață locurilor și că, în limita posibilităților, dacă se dorește și se muncește cu implicare, se obțin rezultate notabile.

Exemplificări regăsim pe parcursul luărilor de cuvânt din rândul participanților:

‒ Zenovie Cârlugea, revista „Portal Măiastra“

‒ Nicoleta Marcu, Reșița ‒  revista „Școala Caraș-Severineană“

‒ Mihai Chiper, Anina ‒ revista „Arcadia“

‒ Gabriela Șerban, Bocșa ‒ revista „Bocșa Culturală“

‒ Nina Ceranu, Timișoara ‒ revista „Interferențe literare“

‒ Dumitru Augustin Doman, Pitești ‒ revista „Argeșul“

‒ Mircea Bîrsilă, Pitești ‒ „Subterane“, carte în limba franceză

‒ Mariana Pândaru-Bârgău, Deva ‒ revista „Ardealul“

‒ Maria Nițu, Timișoara ‒ comentarii: despre poezia lui Dumitru Cristănuș (Sibiu) ‒ „Morminte insomnice“ și „Întemeierea somnului“; „Cartea întâmplărilor ‒ o istorie literară alcătuită din cronici“, Mihai Posada (Sibiu); Poezia lui Costel Simedrea (Reșița)

‒ Ionel Stopița, Pitești ‒ revista „Rapsodia“

‒ Virgil Diaconu, Pitești ‒ revista „Cafeneaua literară“

‒ Dumitru Mălin, Alba Iulia ‒ revista „Alba Iulia Cultural“

‒ Paulina Popa, Deva ‒ revista „Semne“

‒ George Vulturescu, Satu Mare ‒ revista „Poesis“

Manifestarea a fost înregistrată foto-video de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS), conservând astfel a treia direcție a proiectului cultural „Reflex“ ‒ Colocviile „Reflex“.

Colocviile Revistei „REFLEX“, ediţia a XVIII-a au continuat joi la Băile Herculane, în aceeași sală de Conferințe a Hotelului Golden Spirit.

Tema abordată a constituit-o „Lucian Blaga și bănățenii“. În anul unității naționale și al patrimoniului, criticul și istoricul literar, Zenovie Cârlugea a prezentat personalitatea marcantă a lui Lucian Blaga în raport direct cu Banatul și bănățenii. Invitatul a inițiat o discuție interactivă pe marginea acestui subiect, descoperindu-se astfel multe date cu referire la acest subiect.

Cel mai relevant este faptul că Lucian Blaga a iubit Banatul și bănățenii, poate, și/sau cu siguranță prin prisma șederii lui la Lugoj timp de trei ani și căsătoriei cu Cornelia Brediceanu, din vestitul neam al Bredicenilor de la Lugoj.

Au mai cuvântat despre această tematică: Ion Marin Almăjan și Ilie Cristescu (Ilie Ștefan Domașnea).

Destinul Banatului și culturii bănățene au fost discutate deopotrivă și înainte de vizionarea filmului „Prim plan…Romul Ladea.“ Filmul, producție TVR, realizat în 1970 este un interviu cu, poate nu îndeajuns de cunoscutul, Romul Ladea. Materialul a fost dăruit de către nepotul lui Ladea, Ion, medicului timișorean, de loc de la Jitin (Caraș-Severin), Tiberiu Trăilă. Conversația din film a avut loc cu câteva luni înainte de moartea sculptorului Romul Ladea. Realizatorul materialului a fost Manase Radnev.

Portretul artistului Romul Ladea a fost creionată în film și de fiul său, medicul, Ion Ladea.

De precizat faptul că numele real, conform înregistrării de la Oravița, este Romulus, nu Romul. Creatorul, Romulus Ladea s-a născut la 17 mai 1901, în localitatea Jitin, Caraș și a murit în 1970 la Cluj.

Ilustrativ pentru opitica artistului a fost mereu deviza sub care a trăit și activat: munca și omenia.

Romulus Ladea a fost ucenic în atelierul lui Brâncuși de la Paris însă se ceartă cu acesta, ba chiar îl dă în judecată că nu l-a plătit.

Romulus Ladea a avut mulți prieteni și oameni care i-au admirat munca, printre care Lucian Blaga și Virgil Birou.

Pe linie artistică, îl moștenește nepotul său, tot Ion Ladea, actualmente sculptor în București.

Partea a doua s-a deschis la ora 17.00 cu filmul „Negustorul de amintiri“ a lui Ioan Cărmăzan. Această vizionare a fost inclusă ca moment introductiv sărbătoririi regizorului și scriitorului cărășan, Ioan Cărmăzan (Ioan Cărmăzan, 70 ‒ în 27 iunie maestrul va împlini vârsta de 70 de ani).

A fost prezentat de Ioan Cărmăzan Grupul de la Timișoara al cărui inițiator este. Au vorbit membrii Grupului (doar o parte, doar cei care au reușit să vină la manifestare): Ion Marin Almăjan, Maria Nițu, Constanța Marcu, Ionel Sporea, Vasile Bogdan, Nina Ceranu, Manolita Dragomir Filimonescu, Doina Rodica Moț, Rodica Pop.

Grupul de la Timișoara este un „Club imaginar“ a declarat Ioan Cărmăzan, adăugând că sunt oameni care s-au reunit și s-a creat astfel o stare de bine, de liniște și prietenie reală.

Cu prilejul conferinței susținute de prof.univ.dr. Ioan Cărmăzan a fost lansată și cartea apărută sub egida Grupului de la Timișoara, „Utopia despre iubire și prostie“. Publicația reunește 26 de texte de proză scurtă a membrilor Grupului.

Despre personalitatea sărbătoritului au mai făcut laudatio Octavian Doclin, Titus Crișciu, Gabriela Șerban și Ilie Cristescu.

În încheiere, Andrei Bălbărău, custodele Muzeului Cineastului Reșița a prezentat câteva filme aflate în patrimoniul Instituției pe care o reprezintă, printre care, filmul „Bumerang“ al lui Eugen Babii.

Organizatori: Consiliul Județean Caraș-Severin și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS).

Programul ultimei zile de colocvii Hotel Golden Spirit este următorul:

Ora 10.00: Sala de Conferinţe

Tema 2:  BĂNĂȚENII și FILMUL (II)

ora 17.00 – Festivitatea de premiere a scriitorului Toma George maiorescu și a artistului plastic Silviu Orăvițan, PREMII acordate de SPF, prin vicepreședintele acesteia, domnul Michel Bénard.

De la ora 18.30 va avea loc ROTONDA POEȚILOR sub genericul:  „Pietre pentru templul meu“.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157697470998354″]

Sergiu TABAN

Cunoscutul cantautor Andrei Păunescu se va afla la în județul Caraș-Severin, în orașul stațiune Băile Herculane și în municipiul Reșița, în ziua în care maestrul poeziei românești și părintele său, Adrian Păunescu, ar fi împlinit 73 de ani.

Pe data de 20 iulie, la ora 11:00, Andrei Păunescu va participa la dezvelirea bustului poetului Adrian Păunescu în curtea casei profesorului Ilie Cristescu, un apropiat din perioada anilor 80 al celui care a înființat mișcarea culturală „Cenaclul Flacăra“. Vor fi recitate versuri, se vor interpreta câteva din piesele care au făcut înconjurul României și au creat emulație în anii 70 și 80, pe strofele aceluiași titan al poeziei românești iar cei prezenți vor depăna amintiri care l-au avut în prim plan pe același creator de vers românesc. Numele lui Adrian Păunescu este legat de Reșița nu doar prin seria de concerte din perioada Cenaclului Flacăra, ci și pentru colaborarea avută în perioada 2006 – 2010 cu postul regional Radio Reșița, fiind realizator al emisiunii „cu emoție Adrian Păunescu“.

Marele român va fi omagiat în județul pe care l-a descris în peregrinările sale ca fiind „mica Elveție a patriei sale“ și la Reșița, în seara de 20 iulie, de la ora 20:00 la restaurantul „La Tzompy“, acolo unde fiul poetului Andrei Păunescu va susține un recital alături de Vasile Mardare iar medicul timișorean, originar din Oravița Alin Georgescu va recita câteva poeme din universul liric păunescian.

Toți cei care doresc să retrăiască momente din perioada Cenaclului Flacăra pot fi prezenți la localul „la Tzompy“ în seara în care poetul Adrian Păunescu este omagiat la 73 de ani de la naștere.

Sergiu TABAN

Înghesuială mare pentru funcția de primar al orașului Băile Herculane: nu mai puțin de 12 persoane s-au înscris în lupta electorală, stațiunea de pe Valea Cernei devenind astfel orașul cărășean cu cei mai mulți candidați la primărie. Și asta în ciuda scandalurilor care au zguduit în ultima perioadă stațiunea milenară. 

Conform zvonurilor inițiale, din partea PSD ar fi urmat să candideze actualul viceprimar Gore Dominescu, cel care rămas la conducerea administrației locale din Băile Herculane, după ce Nicușor Vasilescu a fost reținut pentru abuz în serviciu, el fiind acuzat că ar fi vândut unui om de afaceri, la preţuri subevaluate, mai multe imobile din oraş aparţinând municipalităţii. Social-democrații au ales însă să îl arunce în luptă pe Radoslav Iovanovici, cel care înainte de a trece la PSD (de pe listele căruia a ajuns în Consiliu Local Băile Herculane), a condus o perioadă destinele Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat din Caraș-Severin.

PNL a fost nevoit și el să își schimbe candidatul. Dacă inițial, liberalii declarau că vor miza pe Pavel Munteanu, acesta a anunțat că renunță la candidatură, „din motive personale”, legate cel mai probabil de implicarea sa în scandalul privind devalizarea stațiunii Băile Herculane. În locul său, Partidul Național Liberal a optat pentru  Cristian Miclău, responsabilul unei agenții bancare din stațiune.

Pe poziția nr. 1, cel puțin pe buletinele de vot se situează candaidatul celor de la UNPR, Marius Nicoară. În vârstă de 40 de ani, Nicoară este antrenor de fotbal și a ocupat un loc în Consiliul Local Băile Herculane în mandatul 2012-2016, unde a ajuns de pe listele PNG.

Din partea celor de la ALDE va candida omul de afaceri Petrică Toma, fostul șef al IPJ Caraș-Severin, Aurică Bordea, va intra în luptă din partea PSRO, Gheorghe Orza, după ce și-a încercat norocul în PLN a optat pentru PARTIDUL M10, din partea partidului lui Băsescu, PMP, va candida Petru Rain, iar Partidul România Mare va fi reprezentat de profesorul Ilie Cristescu, care și-a încercat norocul și la ultimele alegeri, în calitate de independent.

Lista candidaților la Primăria Băile Herculane este completată de patru independeți: Petru Mircea Golopenţa, Petru Dorin Albu, Ion Oprescu și Constantin Buşe.

Karina TINCUL