Școala duală reșițeană se pregătește „pentru prima evaluare”. Peste câteva luni vor absolvi cursurile primii elevi care au optat pentru această formă de învățământ la Reșița, acela fiind practic și momentul în care se va trage linia și se va face un prim bilanț. Ce se poate observa până atunci este că de la an la an a crescut numărul, atât al elevilor care aleg școala duală, cât și al agenților economici dispuși să se implice activ în formarea viitorilor angajați. Mai mult chiar, modelul reșițean pare să fie o formulă de succes, fiind copiat și la Oradea.

La sediul Primăriei Reșița s-a derulat săptămâna aceasta o nouă întâlnire între cei trei factori implicați în învățământul dual: administrație locală, instituții de învățământ și agenți economici, în vederea punerii la punct de detaliilor pentru anul școlar 2020 – 2021. Primarul Ioan Popa s-a arătat încântat de numărul mare al agenților economici prezenți la întâlnire, semn că aceștia au început să aibă tot mai multă încredere în proiectul școlii duale.

„Cred că în toate domeniile s-a înțeles că este o oportunitate pentru noi în primul rând să ne asigurăm o resursă umană. Nu mă feresc și spun sincer că având un business privat, eu personal cu colegii mei de la Văliug, am fost efectiv salvați vara asta de elevii de la școală duală.

Nu aveam așteptarea ca din 10 elevi într-un an toți 10 să se transforme în 10 operatori sau angajați ai firmei, evident, pentru că așa e viața. Dar eu consider că și o rată de 20-30% din cei care parcurg școala duală, dacă ne rămân ulterior în companii, este un mare câștig.

În curând, prima generație finalizează școala duală. O să facem o situație la final de an, să vedem câți dintre cei care sunt la școala duală am reușit să îi integrăm pe piața muncii din Reșița”, a precizat primarul reșițean.

În același timp, Popa a reamintit că administrația locală s-a implicat și se implică activ în tot ceea ce înseamnă școala duală, venind inclusiv în sprijinul elevilor care vin din alte localități ale județului sau din afara județului, cărora le asigura cazarea și trei mese pe zi.

„Este o sarcină pe care ne-am asumat-o și sper să fie înțeleasă. Mai mult, am bucuria să constat că a început să fie și copiată. De anul aceasta, Ilie Bolojan, la Oradea, a instituit același sistem. L-a văzut la noi și l-a copiat. Deci, nimeni nu stă pe loc. Toți încearcă să își aducă dinamică, sânge proaspăt în oraș. Noi dorim să stopăm declinul demografic și exodul care a avut loc în Reșița în ultimii 20 de ani și cred că este una din metodele prin care putem să facem acest lucru, aceste școli profesionale”, a adăugat Ioan Popa.

Școala duală este implementată în două instituții de învățământ din Reșița: Colegiul Tehnic și Colegiul Economic al Banatului Montan și conform statisticilor ISJ Caraș-Severin, numărul elevilor care optează pentru această formă de învățământ a crescut de la 95, câți au fost în primul an, la 177.

Karina TINCUL

AVE – Alianța Vestului este noul concept de dezvoltare a regiunii vestice a României, un acord semnat la Timișoara între conducătorii unităților administrativ teritoriale ale celor mai importante orașe din această parte a țării, amintind aici  municipiile Oradea, Cluj, Timișoara și Arad.

Semnalul a fost dat de primarii Ilie Bolojan, Emil Boc, Nicolae Robu și Gheorghe Falcă, la semnarea Alianței Vestului, act prin care nu s-a dorit o divizare a României, ci crearea unei zone în care să fie urmărită pas cu pas, creșterea calității vieții cetățenilor.

Primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan: „O parte dintre români ar vrea să migreze, dar în România! Noi le oferim o zonă care se dezvoltă“

Primarii orașelor Cluj, Timișoara, Arad și Oradea au semnat la sfârșitul săptămânii actul de înființare a Alianței Vestului, o inițiativă prin care cele patru municipii speră să dezvolte mai ușor proiecte de infrastructură și să acceseze mai ușor fonduri europene pentru regiune.

„Unul dintre obiectivele noii alianțe este să facă din regiune un pol de dezvoltare care să îi atragă pe românii aflați în căutarea unei vieți mai bune”, a declarat primarul orașului Oradea, Ilie Bolojan, pentru publicația Republica.

Bolojan: „Oameni împinși în mod normal de condițiile economice spre vestul Europei ar putea să rămână în țară, pentru oportunitățile din vestul României!“

„Aș vrea să vă fac o comparație: până acum trei ani de zile, în vestul României nu era niciun aqua-park. Și românii se duceau în Ungaria, la 60 de kilometri de graniță, unde există un aliniament de aqua-park-uri foarte populare. Practic jumătate din cei care se duc acolo sunt români. Noi am construit în Oradea primul aqua-park mare din vestul României care funcționează ca un fel de baraj și, astăzi, o bună parte din clujeni nu se mai duc în Ungaria, ci vin la Oradea, unde au apă geotermală. Mutatis mutandis, în termeni de migrație, noi încercăm să limităm migrația externă. Sunt niște studii de migrație făcute în țară, care arată că o parte dintre români ar vrea să migreze, dar în România. Încercăm să le oferim o zonă care se dezvoltă, cu potențial mare: dacă vor să plece undeva unde să aibă șanse mai mari de succes să vină în aceste orașe, unde au destul de multe oportunități“, spune primarul Oradei, Ilie Bolojan.

De trei lucruri ar avea nevoie regiunea pentru a se dezvolta: proiecte de infrastructură mare, conexiuni feroviare și fonduri europene. Iar orașele din Alianța Vestului vor să negocieze cu Comisia Europeană și cu Guvernul pentru descentralizarea absorbției de fonduri UE. Scopul este ca, la următorul exercițiu bugetar al UE, Alianța Vestului, și nu ministerele să fie autoritate de management pentru proiectele ce vizează regiunea, iar raportările să fie făcute direct către Bruxelles, explică Bolojan.

„Birocratizarea ministerelor a ajuns la niveluri inacceptabile. Practic te blochează”

„Suntem niște primării care am dovedit că avem capacitatea administrativă să absorbim fonduri europene, ceea ce este probat atât în exercițiul trecut, cât și în acest exercițiu. Credem că o formulă care poate fi aplicată este cea a Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI), aplicate de polonezi cel puțin pentru jumătate din fondurile europene absorbite acolo. În România, există o singură formulă de genul acesta care s-a aplicat pentru Delta Dunării. Constituindu-ne într-o asociație de dezvoltare interregională, ne dorim ca în viitorul exercițiu de finanțare să ni se aloce o sumă directă de bani de la Comisia Europeană, pe care să îi gestionăm în proiecte care să se refere atât la conectarea dintre cele patru orașe, cât și la proiecte de mobilitate urbană”, explică Bolojan pentru Republica.

Acesta spune că absorbția fondurilor europene este îngreunată de birocrația din ministere, care sunt „paralizate”. „Vă spun cu toată răspunderea: birocratizarea ministerelor a ajuns la niveluri inacceptabile. Practic te blochează. Ministerele, o parte dintre, ele sunt paralizate, aceasta este din păcate realitatea, sunt tot felul de chestiuni total nesemnificative care îți blochează absorbția de fonduri europene.

„Vă dau un exemplu: atestarea domeniului public al unei localități. Ca să faci absorbția de fonduri europene, trebuie să faci proba că ești proprietar al unui teren pe care se face o investiție. În legislația românească nu este suficient că ai coala de carte funciară, nu este suficient că ai hotărâre de Consiliu, mai trebuie să ți se ateste acest lucru printr-o hotărâre de guvern. Anul trecut din vreo sută de hotărâri de guvern care au mers la atestare la Ministerul Dezvoltării au plecat vreo 40. Durează peste un an-doi ca o chestiune absolut birocratică să fie rezolvată și stai cu lunile și faci drumuri la Ministerul Dezvoltării până să îți semneze, să dea drumul la lucrurile astea. Pentru că pe oamenii ăia nu îi interesează, o parte din ei sunt incompetenți, acesta este adevărul. Oameni care nu au ce să caute pe funcții, oameni de execuție foarte slabi. La ăștia mă refer în primul rând, pentru că acolo ai nevoie de niște vize de la niște juriști de la niște direcții, care sunt total decerebrate, nu mai funcționează”, afirmă primarul orașului Oradea.

„Una este să ai un primar de 10 ani în funcție cu echipă stabilă și alta este să ai miniștri ai Transporturilor care se schimbă din șase în șase luni”

De ce ar face primăriile o treabă mai bună decât Guvernul în ceea ce privește absorbția de fonduri europene? „Una este să ai un primar de 10 ani în funcție cu echipă stabilă și alta este să ai miniștri ai Transporturilor care se schimbă din șase în șase luni cu echipe instabile. Nu vei avea o mașină care merge bine cu un șofer schimbat zilnic, care știe că va conduce 24 de ore. Cam asta este, în termeni naționali, o durată de șase luni ca ministru al Transporturilor, o zi de condus o mașină. Cu instabilitate pe funcție, cu oameni nepotriviți pe funcții de conducere care pentru prima dată apucă să bâjbâie în acel domeniu, vă dați seama că nu ai cum să livezi performanță”, crede Ilie Bolojan.

Una dintre prioritățile de infrastructură mare ale Alianței Vestului este reprezentată de culoarul de circulație Polonia-Serbia, care să intre în România pe la Oradea și să iasă după Timișoara înspre Belgrad. „Ar crea o legătură tip autostradă între coridorul IV pan-european, și autostrada Transilvania. Asta înseamnă că, de fapt, nu trebuie decât revizuit studiul de fezabilitate al drumului expres Oradea-Arad, care stă de 10 ani în rafturile Companiei de Drumuri și Autostrăzi. El trebuie actualizat și trebuie inclus în lista de proiecte care urmează să fie finanțate din fonduri europene și, în felul acesta, România nu este un factor de discontinuitate în conexiunile globale europene, ci un factor de continuitate. Dacă compania de drumuri nu vrea sau nu poate, noi putem prelua acest studiu de fezabilitate, îl putem revizui, îl putem pregăti și li-l livrăm gata pregătit. În momentul de față, doar compania de drumuri este eligibilă să depună proiecte pentru finanțare europeană pentru drumurile naționale. Chiar dacă noi am vrea astăzi să depunem, nu putem, pentru că actuala formulă de absorbție de fonduri nu ne permite acest lucru”, declară Bolojan.

Un alt scop al Alianței Vestului ar fi să facă demersuri pentru realizarea unei conexiuni feroviare bune între cele patru orașe. Pentru aceasta, este nevoie de reabilitarea și electrificarea liniei de la Oradea la Arad. „Arad-Timișoara este electrificat, se poate circula cu 100 km/h, tronsonul Oradea-Cluj este prins în actualul program de finanțare și în 2022 ar trebui, teoretic, să fie lucrurile în bună regulă. Și atunci mai rămâne acest tronson în așa fel încât România să fie racordată la sistemul european de transport feroviar, iar aceste orașe să fie interconectate foarte bine. Având o masă economică și de populație destul de mare, de peste un milion de locuitori doar ele – dacă îi luăm și pe cei din zona metropolitană practic ajungem la cel puțin 1,5 milioane de locuitori, ar fi un pol de dezvoltare serios. Aceste orașe, în sine, sunt niște elemente de dezvoltare, dar luate toate în această linie ar funcționa ca o zonă de atractivitate importantă”, spune Ilie Bolojan.

„Această asociere nu este împotriva Guvernului, este gândită să completeze ceea ce face Guvernul”

Acesta spune că Alianța Vestului nu trebuie privită drept o încercare de desprindere a regiunii de Guvernul de la București. „Nu are nicio legătură această chestiune cu despărțirea de București, e doar o logică care ține de autonomia locală și de principiul subsidiarității. În mod normal, deciziile care îi privesc pe locuitorii din Vaslui nu le va lua mai bine decât primarul din Vaslui niciun ministru, indiferent de unde ar fi, pentru că nu are cum să știe problemele de acolo mai bine decât acel primar. Această asociere nu este împotriva Guvernului României, este gândită să completeze ceea ce face Guvernul României, pentru că niciun Guvern nu va ști problemele noastre mai bine decât noi”, a ținut să puncteze primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan.

George DRAGOMAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

 foto: infooradea.ro