Unul dintre proiectele prin care se dorește atragerea unui număr mai mare de turiști în Clisura Dunării din Caraș-Severin este în plină derulare în comuna Coronini. Este vorba de restaurarea și punerea în valoare a cetății Ladislau, monument istoric din secolul al XIV-lea, ale cărui ruine se ridică pe un deal deasupra Dunării. Aproape 20 de milioane de lei sunt investiți în acest proiect, derulat de Primăria Coronini pe fonduri europene.

„Proiectul are o valoare destul de mare, 19.851.860 de lei, undeva la patru milioane și jumătate de euro. Se lucrează acolo, au început să se vadă deja rezultatele. Din păcate, se reabilitează doar ruinele deoarece nu am reușit să găsim o imagine veche din care să ne dăm seama cu arăta cetatea pe vremuri. Aceasta a fost demolată prin anii 1550, spre deosebire de cea de pe malul sârbesc. Mereu încerc să îi fac pe oameni să înțeleagă, și eu mi-aș fi dorit tare să facem cetatea asemănătoare cu cea a sârbilor, dar aceea nu a fost demolată. Cetatea de la noi a fost bombardată și Ministerul Turismului nu ne-a permis să facem mai multe lucrări, doar să reabilităm ruinele, pentru că nu am avut o imagine, să vedem cum arăta ea pe vremuri, când era în picioare. Nu am reușit să găsim niciunde, am căutat chiar și la Viena”, a precizat pentru Reper 24, primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu.

Edilul este însă convins că odată lucrările terminate, vechea cetate medievală va deveni un punct de atracție turistică, mai ales având în vedere că este situată la un pas de Dunăre, iar în zonă se află și alte obiective demne de interes, cum ar fi cunoscuta stâncă Baba Caia, pe marginea căreia s-au țesut de-a lungul timpului numeroase legende.

Lucrările de la cetatea Ladislau sunt derulate de o firmă din Ploiești, a mai precizat primarul Ilie Boboescu, și deși termenul inițial de finalizare al acestora era luna noiembrie a acestui an, este foarte posibil ca acest termen să fie prelungit, având în vedere întârzierile apărute în perioada pandemiei.

Proiectul cuprinde consolidarea, restaurarea, conservarea și protecția cetății , realizarea unui punct de belvedere prin amenajarea Turnului 3 de Sud-Vest, conservarea zidurilor și turnurilor cetății cu asize de piatră, amenajarea de platforme și pasarele, construirea unui corp anexă, realizarea de instalații electrice și sanitare, realizarea iluminatului arhitectural și ambiental, amenajarea incintei sitului și realizarea de alei pietonale.

Karina TINCUL

Investițiile continuă în comuna Coronini, din Clisura Dunării. Mai multe proiecte sunt în derulare în prezent în comuna cărășeană, printre care restaurarea cetății Ladislau, reabilitarea sediului Primăriei și construirea unei școli noi. Căminul cultural din localitate a trecut și el recent printr-un amplu proces de reabilitare și modernizare. Pe lângă proiectele derulate pe fonduri europene și guvernamentale, au loc însă și investiții de la bugetul local.

50.000 de lei din bugetul Primăriei au fost alocați pentru reabilitarea unor scări situate în zona centrală a comunei Coronini, scări folosite zilnic de cetățeni și care aveau mare nevoie de o reabilitare, după cum explică primarul Ilie Boboescu:

„Scările acestea au fost făcute în urmă cu aproximativ 40 de ani și după atâția ani necesitau o reabilitare totală. M-am gândit că foarte important să le refacem având în vedere că sunt folosite zilnic de mai bine de jumătate din locuitorii comunei, dar și de copii atunci când merg la școală. Ele s-au distrus și din cauză că pe timp de iarnă, copiii le foloseau pentru săniuș. Chiar și eu când eram copil mă dădeam cu sania pe aici. Lucrările sunt realizate de firma de gospodărie comunală a Consiliului Local”.

Un alt proiect recent finalizat la Coronini a fost modernizarea și dotarea Căminului Cultural, un proiect în valoare de 2.260.000 de lei, derulat prin AFIR. „Este o clădire multifuncțională, are sală de mese, un amfiteatru, centrală termică, grupuri sanitare, bucătărie proprie pentru încălzirea mesei. Am demolat fostul cămin cultural și am ridicat o clădire nouă, mai extinsă și mai bine dotată. Din păcate, nu am reușit să o folosim mai deloc pentru că a venit pandemia”, a precizat edilul Boboescu.

Citește și Copiii au stat acasă, iar primarul Ilie Boboescu le-a ridicat o școală nouă la Coronini

Mai multe despre investițiile și proiectele derulate la Coronini, în perioada următoare.

Karina TINCUL

În timp ce Ministerul Sănătății și cel al Educației țineau copiii în on-line, la Coronini, în Clisura Dunării, primarul Ilie Boboescu a accesat peste 1,1 milioane de euro și a ridicat o școală nouă.

„Este vorba de o finanțare prin programul PNDL2 care ne-a permis să ridicăm această nouă unitate de învățământ modernă și funcțională. Aceasta dispune de 8 săli de clasă, cabinete, ateliere și multe alte dotări, toate noi. Trebuie să precizez că vechea unitate de învățământ devenise improprie pentru desfășurarea unui proces educațional la nivelul mileniului 3“ , a declarat pentru Reper 24, primarul Boboescu

Școala este amplasată în apropierea celei vechi care a fost demolată, lucrările au început încă de anul trecut și vor fi încheiate până în toamnă, astfel încât elevii să înceapă noul an școlar în școală nouă.

„Nu este singurul proiect pe care îl avem prin PNDL2; la începutul lunii viitoare vom începe lucrările la o nouă primărie ce va fi amplasată în locul celei vechi“, a mai precizat Ilie Boboescu, primarul comunei Coronini, situată în Clisura Dunării, în apropierea orașului Moldova Nouă.

Dan AGACHE

La Chișinău, în Republica Moldova, s-a desfășurat, în perioada 10 – 13 mai 2018, cea de-a III-a sesiune ordinară a Adunării generale a Consiliului Autorităților Locale din România și din Republica Moldova (CALRRM). Peste 150 de primari din România și Republica Moldova s-au reunit pentru a discuta aspecte ale consolidării procesului de cooperare și schimb de experiență între colectivitățile locale din România și Republica Moldova.

La evenimentul care a avut și un caracter aniversar, fiind celebrat Centenarul Marii Uniri din 1918, județul Caraș-Severin a fost reprezentat de primarul comunei Marga, Nicolae Beg și de primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu.

Lucrările Adunării generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova CALRRM, fondată în anul 2013 între Asociația Comunelor din România (ACoR) și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), s-au desfășurat în Sala de Conferințe a Institutului Muncii în prezența numeroșilor primari de pe ambele maluri ale Prutului. Conducătorii UAT-urilor au avut ocazia de a realiza un schimb de experiență privind bunele practici în dezvoltarea locală și furnizarea unor servicii publice de calitate, dar și pe marginea procesului de descentralizare, modernizare și europenizare.

Încă de la început, CALRRM și-a propus printre alte obiective să susțină înfrățirea între unitățile administrativ-teritoriale din România și cele din Republica Moldova, să sprijine bilateral procesul de descentralizare, consolidare a autonomiei locale și de atingere a standardelor Uniunii Europene, să inițieze un proces complex, constant și permanent de consolidare a mecanismului european de înfrățiri. În acest sens, peste 100 de înfrățiri între unități administrativ-teritoriale din România și Republica Moldova au fost inițiate de la fondarea CALRRM și până în prezent.

Primarul comunei Marga, Nicolae Beg, care este și președintele Asociației Comunelor din Caraș-Severin ACoR, ne-a prezentat principalele puncte înscrise în declarația-apel adoptată în unanimitate la Chișinău, în ziua de 11 mai, semnată de președintele ACoR, Emil Drăghici, și omologul său din Republica Moldova, doamna Tatiana Badan, menită să întărească relațiile dintre România și Republica Moldova

„La Chișinău, unde am trăit momente înălțătoare și unde, alături de colegul meu primar, Ilie Boboescu, ne-am simțit cu adevărat uniți în cuget și simțiri cu frații noștri primari de peste Prut, am realizat o declarație care se constituie și într-un apel față de Guvernul României, față de Guvernul Republicii Moldova, față de oricare alt guvern al Uniunii Europene ori al oricărui alt stat din Europa și din lume, implicit față de Ambasadele din București și Chișinău, față de orice organizație europeană ori extraeuropeană, față de mass-media, față de toți cetățenii care și-au pus încrederea în noi atunci când ne-au votat, că-i putem reprezenta cu cinste oriunde și oricum ne-am afla, ca autorități ori ca cetățeni:
1. colectivitățile locale, democrația locală, autonomia locală, cooperarea descentralizată și autoritățile administrației publice locale constituie pilonii oricărui regim democratic, conștienți că în absența acestora ne situăm în afara cadrului specific european;
2. desăvârșirea unui sistem administrativ bazat pe democrație locală, cooperare descentralizată și autonomia locală este esențială în vederea asigurării pârghiilor specifice autoritățile publice locale pentru dezvoltarea sustenabilă a colectivităților locale și pentru creșterea calității serviciilor publice;
3. convinși de eficiența unei abordări de jos în sus la nivel administrativ susținem guvernanța pe mai multe niveluri, recunoscând, în acest sens, nevoia de a colabora în parteneriat pentru a realiza o coeziune economică, socială și teritorială mai puternică în cele două state. Niciun nivel nu poate face față singur provocărilor cu care se confruntă. Putem soluționa problemele concrete ale cetățenilor numai printr-o mai bună cooperare și prin intermediul proiectelor comune, în vederea abordării provocărilor comune care ne așteaptă;
4. atragem atenția asupra procesului masiv de deznaționalizare ce are loc în satele din Republica Moldova știut fiind faptul că, în pofida vitregiilor istorice, satele/comunele din Republica Moldova au păstrat tot ce era specific poporului român: istoria, tradițiile, limba, cultura și tricolorul;
5. încredințați de importanța colaborării veritabile între nivelul de guvernare central și local în vederea realizării unei legislații eficiente și practice în domeniul administrației publice locale, solicităm întărirea reală a instituției consultării structurilor asociative ale administrației publice locale în procesul legislativ cu impact local;

6. în vederea întăririi legăturilor între cele două state surori, propunem organizarea, cel puțin anual, a unei ședințe comune între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, cu participarea reprezentanților Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova; cu această ocazie să se prezinte public Memorandumul cuprinzând acțiunile concrete întreprinse în scopul reunificării celor două țări-surori; de asemenea solicităm ca Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană să se redefinească drept Reprezentanța Permanentă a României și Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, iar dacă aceasta nu ar fi posibil, în structura ei să existe persoane angajate din partea Republicii Moldova, iar documentele ce se elaborează aici să intre în conștiința tuturor ca fiind documente comune României și Republicii Moldova, înaintate ambelor guverne până când acestea vor FI UNUL ȘI ACELAȘI GUVERN AL ROMÂNIEI;
7. semnalăm necesitatea creării unui fond special de susținere a colectivităților locale din Republica Moldova prin concentrarea finanțărilor europene și românești, cu simplificarea și uniformizarea procedurilor de accesare a fondurilor, respectiv cu realizarea unei gestiuni autonome a acestui fond care să asigure acces egal, apolitic și transparent pentru fiecare colectivitate locală; toate acestea să se realizeze numai prin organisme instituite pe principii paritare, între reprezentanții autorităților administrației publice centrale și cei ai Congresului Autorităților locale din Republica Moldova;
8. pornind de la datoria frățească de sprijin și cooperare, pe principii de reciprocitate, Asociația Comunelor din România va folosi toate pozițiile pe care le deține la nivel internațional în vederea promovării perspectivei europene a Republicii Moldova la nivelul instituțiilor și organizațiilor UE și internaționale;
9. în vederea întăririi colaborării inter-instituționale între autoritățile publice locale de pe cele două maluri ale Prutului susținem instituirea de către Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova a unui program extins de informare și/sau de formare profesională pentru funcționarii din administrația publică locală în vederea schimbului de cunoștințe, experiențe și bune practici;
10. învățând din experiența trecutului considerăm că uniformizarea legislației între cele două state ar putea facilita procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, propunem crearea unui program de corelare/adaptare/ajustare a cadrului legal din domeniul administrației publice locale din Republica Moldova la cel din Romaniei cu participarea experților din România.
Așa să ne ajute Dumnezeu!“

De asemenea, după cum ne-a transmis primarul comunei Marga, Nicolae Beg, a fost modificat cu această ocazie cadrul legal din România în vederea acordării dreptului autorităților locale din România să finanțeze direct proiecte și activități în localitățile înfrățite din Republica Moldova. În prezent, aceste prevederi legale sunt implementate cu succes, fiind realizate zeci de proiecte care îmbunătățesc activitatea autorităților publice și viața colectivităților locale din Republica Moldova.

Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, locuitori ai satelor și comunelor înfrățite, își fac vizite reciproce, implementează proiecte sociale, culturale etc. Iar acum, primarii din România își doresc să-și ajute omologii din R. Moldova să-și europenizeze localitățile pe care le conduc, inclusiv cu finanțare europeană.

Sergiu TABAN