Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş și Consiliul Județean Caraș-Severin, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Promovarea Culturii Tradiționale Caraș – Severin și Ansablul cultural – folcloric Zestrea Gugulanilor organizează expoziția temporară „Ia – simbol al identității naționale”, luni, 24 iunie 2019 de la ora 15.00.

Ia este un element al portului femeiesc tradițional românesc, cu o încărcătură simbolistică și artistică deosebită, care a impresionat prin simplitate și frumusețe, astfel încât în data de 24 iunie este celebrată la nivel mondial. În 1940, pictorul Henri Matisse expune la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris o imortalizare a iei românești, denumită la blouse roumaine, care în timp a devenit un simbol al costumului popular românesc.

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș are o colecție impresionantă de ii, reprezentative pentru zona Banatului și care se evidențează prin unicitate și frumusețe. Acest fapt a determinat organizarea expozției temporare: Ia – simbol al identității naționale, pentru a împleti tradiția populară cu modernitatea, prin cea mai importantă piesă a costumului popular femeiesc: ia.

Sărbătoarea este completată de un spectacol de dansuri populare susținut de Ansamblul Zestrea Gugulanilor, coregraf Simion Dragalina.

Evenimentul va avea loc luni, 24 iunie 2019, începând de la ora 15.00 la sediul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Piața General Ioan Dragalina, nr. 2, din municipiul Caransebeș.

Expoziția va fi deschisă de luni până vineri de la ora 08.00 – 16.00 în perioada 24.06.2019 – 05.07.2019.
Organizatorii adresează rugămintea doamnelor și domnișoarelor să includă în ținuta vestimentară ia românească.
Intrarea este liberă!

foto: viata-libera.ro

Elena FRANȚ

Ia românească și brâul bănățean au fost puse la mare preț și anul acesta, printr-un eveniment unic. Sute de cărășeni au îmbrăcat o ie și au venit din toate colțurile județului să joace împreună brâul bănățean în Centrul Civic din Reșița.

Pornit în 2013 din inițiativa a doi jurnaliști reșițeni, soții Paula și Vasile Neamțu, sub genericul ”Presa cărășană promovează ia”, evenimentul are succes tot mai mare de la an la an, întreaga presă cărășană mediatizând unul dintre reperele românești definitorii peste spațiul românesc și timp.

Din anul 2014, Societatea pentru Cultură Metarsis a îmbrățișat ideea și, la solicitarea celor doi soți, s-a alăturat în organizarea manifestărilor.

„Am ajuns la a VII-a ediție în care promovăm ia românească și brâul bănățean și sperăm ca la a x-a ediție să batem toate recordurile și să umplem un stadion”, a declarat Paula Neamțu, inițiatoarea evenimentului.

Ia românească este mai mult decât un obiect vestimentar. Ea reprezintă simbolul spiritului autohton, reprezintă istoria şi povestea neamului românesc.

Fiecare ie poartă cu ea propriul ei mesaj întipărit prin măiestria celei care a purtat acul cu aţă. Femeia este cea care coase ia cu sufletul ei nemuritor ,cu multă măiestrie şi pricepere.

Brâul este un dans întâlnit în multe zone României, diferă însă ritmul și modul de execuție a pașilor, iiar cel din Banat are un ritm aparte și se joacă în toată partea de munte a Banatului, cu mişcări repezi şi săltate sau mai domoale în cazul jocurilor bătrâneşti. Brâul bănățean se cântă pe „timp”, iar dansul se joacă pe „contratimp”.

„Încercăm prin acest eveniment să atragem alături de noi toate naționalitățile conlocuitoare să jucăm brâul împreună, pentru că trăim de atâția ani în Banatul de Munte și ar fi culmea să nu știm brâul bănățean”, a spus Vasile Neamțu, inițiatorul evenimentului.

La eveniment au fost reprezentate și mai multe zone folclorice ale Banatului de Munte, Valea Bârzavei, Țara Almăjului, Valea Carașului sau Clisura Dunării.
Manifestarea prin care sunt promovate ia românească și brâul bănățean a fost, anul acesta, la cea de-a VII-a ediție.

Elena FRANȚ

Astăzi este sărbătoarea Sânzienelor. Poate ar trebui să încerc să fiu mai bun și să intru într-o zonă de abordare mai pașnică și care să dea impresia celor care au alte puncte de vedere că sunt de-al lor. Aș încerca, însă nu-mi prea iese. Exercițiul, prin care vrei să pari altceva decât ești, este doar unul de moment și vocea rațiunii, dacă ai rațiune, îți va repeta la nesfârșit: ești un mincinos!

Am asistat, ieri, la un spectacol extrem de grotesc la prezentarea „realizărilor” celui de-al doilea om din țara asta, ca și număr de voturi – primarul capitalei, Gabriela Firea, după președintele RomânIEi. Dar ce treabă are Firea cu cititorii cărășeni ai ziarului Reper24, ar spune cârcotașii. Păi, are, zic eu, pentru că madam Firea a fost una dintre cele mai vehemente contestatare „colege” ale fostului premier cărășean Grindeanu. Cum fire(a)scul ar trebui să stea la baza acestor critici, în sensul că atunci când faci o evaluare a unui coleg, șef, subordonat, ar trebui să te ridici cel puțin la nivelul celui pe care-l evaluezi, am văzut cu toții, ieri, că ”primarele” de București nu prea are realizări. E drept, noi ăștia, care am urmărit reacțiile din mai multe surse, am văzut o Firea lipsită de substanță.  Dacă te-ai uitat doar la Antena 3 și România Tv, și nu cunoști realitatea cotidiană a capitalei, chiar erai încântat de (ne)realizările edilului-șef. Dar, chiar și așa, dacă ai un ochi critic, observai că ținuta primăriței, o ie neagră, dar și grimasele de pe fața acesteia, trădau un spectacol grotesc regizat cu scopul de a ne readuce aminte de Cântarea RomânIEi.

Personal, mi-aș fi dorit ca prezentarea de ieri, la un an de mandat, să fi fost cea a demisiei. Să fi ieșit frumos madam Firea, tot în ie neagră, și să ne fi anunțat că sistemul a învins-o sau, de ce nu, să fi spus că pentru ea pălăria de primar al capitalei este una prea mare și dorește să se retragă pe domeniile de la Voluntari și să-și scrie memoriile neputinței. Era mult mai potrivit și mai benefic pentru bucureșteni. Și pentru noi, desigur, pentru că nu o mai vedeam pe la tembeleziuni, la ore de vârf, spunând tot felul de prostii. Poate, dacă i se aplica aceeași măsură și atunci când, în calitatea de purtător de cuvânt PSD, în campania pentru alegerile președintelui RomânIEi, a făcut tot felul de afirmații nedemne pentru un OM, acum, noi, cărășenii, îl aveam premier pe Grindeanu. Sau poate nu, că pesediștii o au și pe Olguța.

Și, da, nu mulți s-au pierdut cu Firea când Grindeanu a spus adevărul. Madam Firea trebuia să aibă o scuză la promisiunile făcute anul trecut și atunci când Guvernul României nu îți dă un sac cu bani, pe care să-l cheltui tu după bunul plac. Și dacă ți-ar fi dat acești bani tu tot ai fi bătut câmpii cu deblocarea tuturor șantierelor din București, realizarea cea mai importantă pe care ți-o arogi.

Cum peste două zile vor începe probele scrise la Bacalaureat, prima probă fiind cea de la Limba și Literatura Română, aș vrea să le atrag atenția celor care dau examenul vieții în acest an că „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” NU a fost scrisă de Liviu Rebreanu, cum ne spunea pe blogul personal o altă duduie pesedistă din guvernul PSDragnea, Ana Birchall. Nu plânge, Ană, zorile se revarsă iar Liviu, nu Rebreanu, ci  Dragnea, are un loc pentru tine și în viitorul Guvern.

Până atunci, rămânem cu realitatea social-politică a Carașului nostru din care s-au desprins câteva știri interesante, una dintre ele este afirmația senatorului Vela, care ne-a anunțat la Banat Tv că la Consiliul Județean vom avea alegeri pentru președintele forului. Tot legat de parlamentarii ce ne reprezintă în cel mai înalt for legislativ al țării, am auzit un zvon conform căruia un deputat cărășean ar putea juca într-o telenovelă, după ce a devenit subiect zilnic al știrilor care circulă mai repede în… mediul online. Tot din zona de cancan, se pare că o publicație din județ se va afilia surorii mai mari, cancan.ro.

Așteptând să se confirme sau nu zvonurile, nu-mi rămâne decât să vă doresc o sărbătoare a Sânzienelor aducătoare de rodnicie și fertilitate!

John GAVRILESCU

Centrul Reșiței a fost invadat miercuri după-amiază de sute de cărășeni îmbrăcați în ie, veniți să participe la cea de-a cincea ediție a manifestării „Ia românească şi brâul bănăţean – repere definitorii ale identităţii noastre naţionale”.

Evenimentul, care a pornit de la o inițiativă a jurnaliștilor Paula și Vasile Neamțu, reușește să capete o amploare tot mai mare de la an la an. De această dată, printre cei care au dorit să promoveze tradiționala bluză românească, s-au numărat și ansambluri folcorice din Reșița, Moldova Nouă, Bucova, Bolvașnița, Teregova, Bozovici, Fîrliug, Zorlențu Mare.

Nu a lipsit nici primarul Reșiței, Ioan Popa, care și-a etalat și de această dată cu mândrie portul popular.

„Mă bucur că anul acesta suntem mai mulți decât anul trecut, vremea e la fel de bună, asta însemnă că nu sunt alte cauze pentru care e lume mai multă, decât că oamenii au înțeles că tradiția asta trebuie păstrată. Mă bucur din suflet, mă bucur că sunt copii foarte mici aici, care cu siguranță o să ducă obiceiurile noastre populare mai departe”, a declarat cu acest prilej Popa, care de altfel a fost foarte popular printre participanți, mulți din aceștia înghesuindu-se să își facă o poză cu edilul.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157682846231261″]

De fapt, întreaga manifestare a început la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, de unde participanții au pornit în alai către centrul civic, unde, după ce au admirat o expoziție de costume populare autentice, recondiționate de profesorul Maria Sandu și prezentate de criticul Ada Cruceanu, s-au prins în tradiționalul brâu bănățean.

„Peste 400 de copii au venit să se bucure de acest eveniment. Nu poate decât să ne încânte că avem copii din toate părțile județului care au venit preț de un ceas să joace brâul în centrul Reșiței. Acțiunea în sine urmărește promovarea identității naționale, adică ia românească și brâul bănățean ca o identitate regională. Știm cu toții că brâul bănățean este unul dintre cel mai frumoase, dar și grele, dansuri populare din Banat și atunci în fiecare an încercăm să adunăm tot mai mulți participanți, astfel încât, undeva peste 20 de ani, toți să știe brâul. Aș fi bucuros ca peste ani de zile să vină să joace brâul și micuții de 5-6 ani care au fost azi în centru”, a precizat Vasile Neamțu, unul din inițiatorii evenimentului.

La final, au fost acordate şi câteva diplome de excelenţă, iar cel mai tânăr participant, îmbracat în ie, a fost o fetiţă în vârstă de un an şi cinci luni.

Organizator al manifestării a fost Societatea pentru Cultură Metarsis – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană, având ca parteneri Consiliul Judeţean Caraș-Severin şi Primăria Reşiţa, Universitatea Eftimie Murgu şi Ansamblul Bârzava din municipiu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157685022116386″]

Karina TINCUL

Frumusețea și unicitatea iei românești vor fi din nou puse în valoare în  centrul civic al municipiului Reșița, în cadrul unei acțiuni inedite, ajunsă anul acesta la cea de-a patra ediție. Evenimentul se va desfășura vineri după-amiază, organizatorii invitându-i încă de pe acum pe toți cei care iubesc tradițiile românești să nu lipsească de la întâlnire. 

Proiectul „Presa cărășană promovează ia românească și brâul bănățean”, inițiat de soții Paula și Vasile Neamțu în anul 2013, a fost unul de impact încă de la prima ediție, reușind să strângă laolaltă pe toți ce interesați și punerea în valoare a celor două repere definitorii ale identităţii naţionale şi regionale.

„IA ROMÂNEASCĂ și BRÂUL BĂNĂȚEAN, transpuse ca TIMP și CONTRATIMP în identitatea Banatului de Munte ne vor aduna, împreună, vineri 10 iunie 2016 între orele 18:00-19:00 în Centrul Civic al municipiului Reșița unde ne vom prinde, “cu fală” într-un brâu bănăţean, în semn de respect faţă de valorile naţionale şi faţă de strămoşii noştri. Pentru că toate DORURILE nostre sunt eternizate în IA românească şi toata FALA bănăţeană este articulată în melodiile cântate pe “timp” şi jucate pe “contratimp” într-o relaţie desăvârşită dintre muzicanţi şi dansatori”, se arată într-un comunicat al societăţii culturale Metarsis, cea care s-a alăturat în urmă cu doi ani inițiativei soților Neamțu.

Acțiunea este organizată în parteneriat cu Consiliul Judeţean Caraș-Severin şi Primăria Reşiţa.

Karina TINCUL

A fost suficient ca  cineva să dea „strigarea” pe Facebook, că iată, după trei ani, avem deja consacrată  Ziua Universală a Iei.

O inițiativă a comunității on-line La Blouse Roumaine care a declanșat una dintre cele mai importante mișcări culturale din ultimii 25 de ani, dedicate iei și culturii identitare din România. Anul acesta startul manifestărilor a fost dat de pe la început de cireșar, astfel că din lăzi de zestre, din  locuri de taină bine puse la păstrat,  ori din cufărul bunicii, s-au arătat lumii în toată splendoarea lor, frumoase ii, cusute de mână sau brodate cu mașina, unele vechi de câteva generații.

Astăzi, femei de pe toată planeta vom purta ia cu mândrie și vom putea forma  hora nemărginită a Drăgaicei. Purtăm cămăși sau costume tradiționale, oriunde ne-am afla, pentru a ne spune povestea, pentru a fi împreună, pentru a promova imaginea frumoasă, dar de multe ori necunoscută a României, pentru a celebra sărbătoarea Sânzienelor şi a Sfântul Ioan de Vară.

De pe îndepărtate țărmuri ale Peninsulei Iberice, vă transmitem  dumnevoastră cititorilor Reper 24, alese gânduri și vă oferim dovada că ia românească se asortează foarte bine cu albastrul Mării Mediterane.

Ia mea e cusută cu fir roșu de mătasă, de reșițeanca  Nicoleta Bugărin. Iar creațiile ei au început să circule prin lume, ajungând recent și în sudul Spaniei, pentru înzestrarea unei formații artistice.

Diana Chiper, în fotografie mămică de băiat, spune:

„Pentru mine ia reprezintă un refugiu, un sentiment puternic, parca aș atinge tradițiile românești în orice colț de lume aș îmbrăca-o. Îmi place să o port și mi-aș dori să am mai multe ii cu motive și nuanțe diferite. Cusăturile sunt deosebite și chiar dificile din orice zonă a țării ar proveni,  semn că femeile creatoare sunt tare iscusite. Privilegiul pe care îl am, să port această cămașă țărănească în lumi străine, mă face să mă simt specială, mă face să mă simt ca acasă”.

Valentina Năstase, în fotografie mămică de fetiță, amintește zicerea conform căreia, „Nu haina îl face pe om, ci el pe ea! E o zicală ce ar trebui să ne definească pe noi românii, având în vedere comoara lăsată moștenire de strămoșii noștri – IA. O comoară cusută cu sfințenie și nu după tipare exacte, ci după specificul fiecărei zone, cu motive caracteristice dar si ale femeii care a trudit pentru ea. De aceea iile sunt atât de asemănătoare și atât de diferite în același timp. În funcție de croială, de cusătură sau de motive, poți ușor recunoaște  regiunea  din care provine”.

Valentina Năstase spune că se bucură de faptul că în ultima perioadă „am început să privim în urmă și să apreciem din ce în ce mai mult cămașa tradițională. Ne așteaptă un drum frumos înainte, cel în care să ne purtăm avuția,  nu în zile de sărbătoare, ci de fiecare dată când vrem să fim români cu adevarat, pentru că eu cred la fel ca mulți, că iei trebuie să-i dai viață  purtând-o. E cel mai frumos mod de a o prețui!”.

Adriana BAGHIU

Foto copertă: Munteanu Viorel (Facebook La Blouse Roumaine)

O nouă ediție a proiectului „Presa cărășană promovează ia românească și brâul bănățean”, inițiat de soții Paula și Vasile Neamțu, s-a derulat în centrul civic al municipiului Reșița. Acțiunea, una inedită în rândul jurnaliștilor din România, are ca scop promovarea frumuseții și unicității iei românești. 

Într-o după-amiază de iunie răcoroasă, reprezentanții presei căreșene, ansambluri folclorice din Caraș-Severin și cetățeni interesați de păstrarea identității naționale și-au dat întâlnire în centrul Reșiței, pentru cea de-a treia ediție a acestei frumoase inițiative.

„În ciuda faptului că în urmă cu aproximativ o oră era aproape zăpadă aici în centru, din cauza grindinei, iată că presa cărășană reușește totuși să aducă copii în centru Reșiței. Prezenți la acest moment sunt ansamblurile Almăjana de la Bozovici, Sveti Nicola de la Radimna, iată că au venit și sârbii alături de noi, Hora Carașului de la Oravița, Reșițeana și Bârzava de la Reșița, cu alte cuvinte suntem toți cei care am dorit să jucăm brâul în astă zi”, a precizat iniațiatorul proiectului, Vasile Neamțu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157653987045730″]

Timp de aproximativ o oră, în centrul civic al municipiului Reșița, în prim plan au fost muzica și jocul popular. Echipați cu ii sau cu cămăși tradiționale, participanții s-au prins în joc, transformând centrul Reșiței într-un adevărat ring de dans și îmbinând în acest fel aceste două repere definitorii ale identității naționale și regionale.

Evenimentul unic în România, prin inițiatorii au dorit să atragă atenția asupra obiceiurilor și tradițiilor românești, s-a încheiat cu un îndemnul rostit de zeci de voci: Îmbracă o ie!

Îndrăgostit de tradițiile românești, Vasile Neamțu, a încercat să le promoveze și peste hotare, colindând Europa și realizând o serie de fotografii cu ia românească în diverse țări, cum ar fi Belgia sau Germania.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157653987138560″]

Karina TINCUL