Meteorologii anunță ninsori însemnate cantitativ și vânt puternic în sud-vestul, centrul și nord-estul ţării. Ei spun că vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă în toată țara, cu temperaturi minime preponderent negative, fiind emis și un cod galben de vreme rea.

Atenționarea cod galben este valabilă din această seară de la ora 23:00 până miercuri, 7 aprilie, la ora 18:00. „În intervalul menționat, în sudul Banatului, sudul și estul Transilvaniei, precum și în zona Carpaților Meridionali și Orientali, va ninge, local însemnat cantitativ, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 50…60 km/h. La altitudini de peste 1500 m, vor fi rafale de peste 80…90 km/h, ninsoarea va fi viscolită, zăpada spulberată și vizibilitatea redusă sub 100 m”, transmit reprezentanții ANM.

Tot din această seară, de la ora 21:00 până joi, 8 aprilie, la ora 10:00 este în vigoare o informare meteo, conform căreia în sud-vestul, centrul și nord-estul ţării, precum și în zonele montane și deluroase, vor predomina precipitațiile sub formă de ninsoare, pe alocuri moderate cantitativ (15…20 l/mp). Se va depune strat de zăpadă, local consistent îndeosebi la munte.

Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, cu viteze în general de 45…55 km/h, iar la munte peste 70 km/h, spulberând zăpada.

Vremea va fi deosebit de rece pentru această perioadă în toată țara, cu temperaturi minime preponderent negative.

Conform meteorologilor, precipitații mixte, dar slabe cantitativ, se vor semnala pe parcursul zilei de marți și în regiunile nord-vestice. Până sâmbătă, 10 aprilie, vremea se va menține deosebit de rece, iar în cursul nopților și al dimineților local se va produce brumă.

Karina TINCUL

Iubitorii de animale și natură își pot petrece o după-amiază plăcută în natură, chiar și iarna, vizitând Grădina Zoologică din Reșița, care este inedită în fiecare anotimp. Cei care vor intra pe porțile acestui parc vor avea ocazia să observe cum s-au adaptat animalele anotimpului rece și care este atmosfera în spațiul în care se pot afla tot felul de informații noi despre animale petrecând timpul alături de copii.

Cu toate că în această perioadă sunt temperaturi scăzute, iar fulgii de nea cad și peste orașul nostru, directorul de la Zoo Reșița, Gabriel Stănucă ne asigură că animalele nu au de suferit în niciun fel.

„Pot să vă spun că la animalele de savană: leu, tigru, jaguar, avem încălzire în pardoseală, depășim cu bine această etapă de iarnă, iar pentru cele erbivore avem așternut cu paie, adăposturile sunt bine îngrijite.

Avem hrană din abundență, suntem pregătiți să depășim iarna aceasta din toate punctele de vedere. Avem porumb, șrot de floarea soarelui pentru erbivore, sfeclă furajeră pentru zimbrii, iar în fiecare zi aducem produse proaspete de la centrele comerciale cu care noi avem un parteneriat de colaborare, fructe, legume”, a afirmat directorul Zoo Reșița.

Cum era de așteptat, pandemia a afectat administrativ și grădina zoologică din Reșița în perioada în care restricțiile impuse la nivel național au dus la închiderea obiectivului într-un anotimp în care temperaturile ideale ar fi adus vizitatori.

„S-a simțit și la noi pandemia datorită faptului că am avut o perioadă în care din cauza acestui virus grădina zoologică nu a funcționat, iar când s-a dat drumul, iubitorii de animale și de natură au venit la zoo și s-au simțit bine”, a mai spus Gabriel Stănucă.

Grădina Zoologică „Ioan Crișan” Reșița este deschisă de marți până duminică de la ora 10:00 la ora 16:30, costul unui bilet fiind de 8 lei pentru adulți, iar pentru copii, studenți, pensionari prețul este de 2 lei.

Lorena POENARU

Sărbătorile de iarnă sunt de la o vreme încoace altfel. Am devenit mai reci, mai distanți, mai puțin buni, mai individualiști, mai egoiști. Ne-am înstrăinat de semenii noștri, ne-am restrâns cercul de prieteni, suntem mai precauți atunci când e vorba să deschidem ușa unui străin. Vremurile sunt de așa natură, iar pandemia aceasta ne-a răcit parcă și mai mult. Am avut parte de un an 2020 urât din acest punct de vedere. Foarte mulți dintre noi ne-am închis în case, în fortărețele noastre, am tras zăvoarele, obloanele, am stins lumina, doar, doar nu va da inamicul acesta parșiv peste noi. Unii am reușit să-l fentăm, alții ..nu. Ne apropiem de Sărbătoare Nașterii Domnului, Crăciunul. Una dintre cele mai importante din anul creștin. Prilej de colinde, de reuniri familiale, de petreceri în familie cu cei dragi, cu rudele și eventual cu prietenii foarte apropiați. Din păcate anul acesta va fi altfel și nu intru acum în amănunte.

O altă sărbătoare tradițională vreau să vă aduc în atenție; poate mai puțin cunoscută, poate mai „de la țară“; Ignatul, sau ziua tăierii porcilor. Bătrânii făceau asta an de an după un ritual foarte bine păstrat și perpetuat de la o generație la alta. Dar degeaba s-a păstrat până în prezent pentru că acest obicei, această sărbătoare, o mai găsim doar în mediul rural și acolo fără prea mare fast. De ce? Simplu: acum porcii nu mai pot fi tăiați acasă, trebuie asomați, adică loviți cu un soi de pistol în moalele capului să nu simtă cuțitul la jugulară, iar toate astea se întâmplă la un abator. Așa cer normele europene. Știți cum zic, unde-i lege nu-i tocmeală, dar cu voia dumneavoastră încerc să rememorez ziua de Ignat a copilăriei mele.

Ne trezeam când ziua era încă noapte, iar măcelarul bătea în poartă grăbit că mai avea vreo doi trei grăsuni de făcut în acea zi. Totul începea cu ascuțitul cuțitelor și un pahar de răchie fiartă, aburindă, cu piper, cuișoare și scorțișoară. La un astfel de eveniment se adunau cel puțin 6 – 7 persoane mature cu măcelarul în frunte. Nu-i mai țin minte numele, dar știu că era un neamț (erau tare pricepuți la ceea ce făceau), care an de an venea la noi, la țară în ziua de Ignat să taie grăsunii, care de regulă erau doi. Femeile curățau usturoiul, din acela mărunt de țară, nu chinezesc ca astăzi. Primul grăsun era scos din coteț, legat de un picior, răsturnat pe o parte, cu doi, trei bărbați călare pe el, iar măcelarul, dintr-o singură mișcare, începea călătoria porcului spre farfurie. Mama strângea sângele într-o olcuță cu sare pentru sângerete, iar eu, ca toți copii din sat, îl țineam de coada-i scurtă ca un tirbușon.

Urma un ritual de care îmi amintesc cu precizie: grăsunul era pus într-o troacă peste care se turna apă fiartă din căldările sub care se aprinsese focul încă de cu noapte. Întors cu lanțurile de pe o parte pe alta și „bărbierit“ cu niște conuri din tablă, cu cârlig în vârf pentru copite. După ce-i făcea șoricul precum fundul unui bebeluș, era mutat pe baloții de paie unde era pârlit. Acum se folosește butelia sau, în cel mai fericit caz, o sobiță portabilă cu ventilator și manivelă. Pot garanta cu doi metrii de cârnați că șoricul nu are același gust. O nouă spălătură, era frecat cu peria de rădăcină și multă apă, după care aninat într-un cuier metalic special, adus de măcelar. Nici nu ai apucat să te dezmeticești bine și grăsunul era deja tranșat: șoncurile, slăninile, carnea pentru cârnați, șoriciul, gușa pentru fiert, bucățile pentru tobă, caltaboș ori sângerete. Femeile se apucau de mațe, iar în bucătărie mirosea a varză acră, proaspăt scoasă din butoi, călită, pentru pomana porcului.

Răsplata mea pentru munca depusă era, pe lângă o porție zdravănă de șoric cu sare, bășica, umplută cu un pumn de boabe de porumb, care devenea (pentru scurtă vreme ce-i drept) minge de fotbal după uscarea la soarele cu dinți al lui Decembrie. Mirosea frumos în curtea de la țară. Mirosea a fum de lemn, a carne friptă, a…sărbătoare. De acel miros îmi e dor acum. De furnicarul din curte în care fiecare știa ce are de făcut, în care fiecare gusta ba din una ba din alta, iar măcelarul, zâmbind șugubăț, punea doar ce și cât știa el; și de fiecare dată toate, dar absolut toate erau minunate. Mai o răchie fiartă, mai un șoric și la final, când toate erau fie fierte, fie puse la saramuri ori în pod la aerisit (cârnații), se puneau jumerele la topit; în lapte de vacă să le dea culoare și fără sare să nu le înmoaie.

Doamne ce vremuri, ce obiceiuri, ce tradiții… Venea mai apoi vreme colindului, al bradului și desigur, al cadourilor așteptate cu nerăbdare an de an. Acum toate acestea s-au risipit precum un fum. Carnea din porci crescuți intensiv, fadă, plină de apă și chimicale, tare după ce o frigi în tigaie, cârnați cumpărați de la măcelărie, făcuți după gustul altora nu al tău, jumere precum ursuleții haribo, de rozi pe ele ca pe gumă Turbo și mai ales o liniște nefirească a unor sărbători ce tind să intre în istorie odată cu era industrializării. De acele sărbători îmi e dor, de bășica pe post de minge și de coada de care țineam cu strășnicie de parcă acolo era concentrată toată puterea defunctului grăsun. De curtea plină de viață, de oamenii veseli, de mirosul de răchie fiartă, de gustul șoricului de porc pârlit….

Dan AGACHE

Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița -școala ce deține Certificatul de Școală eTwinning 2019, 2020, a inițiat un proiect pe platforma eTwinning denumit „Sărbătorile iernii în țara mea”,  care se derulează începând cu 1 Decembrie 2020 -Ziua Națională  a României – până la 19 februarie 2021-Ziua  Națională Brâncuși. Parteneri în proiect sunt școli și grădinițe din Reșița și din țară.Preșcolarii și elevii participanți au vârste cuprinse între 3 și 11 ani. Subiectele proiectului sunt din domeniile: artă, cetățenie, cross curricular, limbi străine, istorie, religie, educație specială.

În condițiile școlii online, am propus modalitatea cea mai bună de colaborare,  un parteneriat cu ciclul primar de la școala noastră, pe proiecte eTwinnig, în cadrul Programului Erasmus+. La finalul proiectului cadrele didactice, elevii și preșcolarii primesc Certificate de calitate.Proiectul se bucură deja de un real succes, fiind înscrise 63 de cadre didactice care conduc formațiuni de studiu din învățământul tradițional și din alternativa step by step.

Pentru a rezolva cu succes sarcinile de învăţare ale proiectului, cadrele didactice, preșcolarii și elevii şcolilor și grădinițelor partenere lucrează în colaborare. Este o caracteristică a proiectelor de tip eTwinning. Colaborarea reală dintre parteneri se face cu ajutorul unor instrumente Web 2.0 speciale cum ar fi voicethread sau prin videoconferinţe, dar şi prin discuţii pe forum, blog, facebook, messenger, comentarii la postări.

Scopurile proiectului capătă astfel un caracter social, în care elevii trebuie să înţeleagă că, pentru a răspunde la întrebări, a învăţa să lucrezi cu partenerul duce la un rezultat mult mai valoros decât un produs realizat individual.

Calculatorul este o parte a vieţii cotidiene. Elevii petrec mult timp în faţa lui. Ei vin la şcoală cu anumite deprinderi, priceperi informatice. Cea mai mare provocare a eTwinning este, pe lângă siguranţa pe Internet, alegerea celui mai potrivit instrument, folosirea lui dintr-o multitudine de alte instrumente în scopul potrivit, pentru activitatea potrivită.

Rezultatul se concretizează prin atingerea finalităţilor stabilite, observabile în produsul final, dar şi prin calităţi, comportamente măsurabile prin observare sistematică. Beneficiile pot fi de ordin personal prin legarea de prietenii sau profesional prin schimbări în modul de a învăţa,a gândi,a fi.

Descrierea proiectului:

Iarna este cel mai fascinant anotimp pentru copii. Farmecul deosebit al Sărbătorilor de iarnă este dat atât de semnificaţia religioasă, cât şi de tradiţii. Sărbătorile de iarnă sunt o ocazie plină de bucurie, așteptată cu nerăbdare. Copiii iubesc aceste sărbători atât pentru latura lor religioasă cât şi pentru cea laică. Proiectului nostru îşi propune să reunească copii de pretutindeni, să creeze legături durabile, prietenii unite sub acelaşi ţel, al faptelor bune, al respectului pentru obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti și față de simbolurile și valorile naționale. Implicarea copiilor în derularea acestui proiect va conduce de asemenea la conştientizarea faptului că tradiţiile trebuie păstrate şi transmise mai departe.

Obiective:

– să perceapă semnificaţia sărbătorilor de iarnă

– să descopere obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti legate de sărbătorile specifice atât poporului român cât şi cele ce caracterizează alte popoare din spaţiul european

– să participe cu interes la toate activităţile propuse

-să-și perfecționeze abilitățile IT

-dezvoltarea creativității elevilor (prin desenele create,posterele, poveștile, jocurile de rol)

Activități:

-27.11- 05.12.2020 – Alegerea logo-ului proiectului:

– 02 – 03.12.2020 – fotografii de la activități online, fișe de lucru/ colorat, desene/picturi colaje, compuneri realizate cu prilejul Zilei Naționale a României 1 Decembrie

– 03 – 07.12.2020 – fișe de lucru, desene de colorat, picturi, obiecte realizate de Moș Nicolae

– 10 – 15.12.2020 – felicitări de Crăciun și de Anul Nou, poezii, colinde, costume de sărbătoare

– 15 – 20.12.2020 – decorațiuni pentru brad

– 20.01- 24.01.2021 – fotografii de la activități online, fișe de lucru/colorat desene/picturi, colaje, compuneri realizate de 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române

-11-18.01.2021- lucrări realizate de copii dedicate poetului național Mihai Eminescu (15.01.2021 Ziua Culturii Naționale)

– 15 – 22.02.2021-lucrări realizate de copii dedicate Zilei Naționale Brâncuși

Rezultate:

– activităţi pe grupe și colective în vederea realizării fișelor de lucru, picturilor/ colajelor, felicitărilor și decoraţiunilor

– realizarea unor prezentări și filmulețe cu produsele realizate; album;

-padlet ca element de colaborare cu felicitări, colinde, fotografii cu costume, decorațiuni, lucrări realizate de elevi, impresii ale participanților

-Chestionar final pentru elevi

Fondatorul proiectului este directorul unității de învățământ, prof.  Ghiorghita Fercea.

Lorena POENARU

Prima zăpadă din această iarnă, căzută la sfârșitul săptămânii trecute la poale de Semenic, anunță factorii responsabili din cadrul Primăriei Reșița că în cel mai scurt timp va veni sezonul ei. Dacă noi ne pregătim să o întâmpinăm cu bucurie, șoferii se gândesc la tot ce e mai rău: cauciucuri de iarnă, polei, troiene de zăpadă pe șosele. Cât de pregătită este municipalitatea să facă față provocărilor iernii pe drumurile din municipiu aflăm de la Daniel Călin – directorul Direcției de Întreținere și Reparare a Patrimoniului Consiliului Local.

„Cu siguranță iarna nu ne va lua prin surprindere. Avem pregătite 6 sărărițe mari și una mică ce va acționa pe străzile înguste și în pantă din Reșița. Am achiziționat deja 300 de tone de sare, 80 de tone de clorură de calciu, avem stoc de nisip ce va fi folosit la nevoie. În ceea ce privește comandamentul de iarnă, acesta va fi activat de la 1 decembrie. Suntem pregătiți să intrăm pe 3 schimburi dacă începe să ningă; în caz contrar vom activa doar într-unul sau cel mult două schimburi“ – a declarat Daniel Călin pentru reporterii Reper 24.

Dan AGACHE

Curățenie, un deziderat care prinde viață în comuna Dognecea, odată cu instalarea noii administrații în frunte cu edilul Remus Rof. Pe lângă achiziția de pubele pentru fiecare locuință și de containere pentru colectarea gunoiului menajer din zona de blocuri, cu sprijinul localnicilor s-a trecut la o primă etapă de curățire a comunei de resturi, pet-uri și alte obiecte aruncate de-a valma în diferite locuri din comună.

„Am promis în campanie că una dintre primele măsuri va fi o curățenie generalizată. Mă bucur că am găsit sprijinul locuitorilor, iar exemplul personal, al meu și al celorlalți angajați din primărie, pare să fie de bun augur. Ne pregătim de asemenea pentru perioada rece. Vom contacta o firmă care să asigure curățarea drumurilor atât în comună cât și pe principalele căi rutiere de acces în Dognecea. Sunt oameni care lucrează la Reșița, la Bocșa și ei depind de aceste căi rutiere și de păstrarea lor în limite normale de circulație pe timp de iarnă. Am luat de asemenea legătura cu o firmă de iluminat care va înlocui becurile de la iluminatul public atât din Dognecea cât și din Calina, pentru că multe dintre ele sunt arse și nu au fost schimbate la timp. În urmă cu doi ani aproximativ s-au schimbat toate becurile normale cu altele cu led, care au un consum inferior și dau o lumină mai puternică, iar acum becurile arse le vom schimba tot cu leduri“ – a declarat Remus Rof, primarul comunei.

Una dintre problemele constatate la preluarea mandatului de către noul edil, a fost visteria aproape goală. Remus Rof: „Ceea ce mă bucură, chiar dacă situația financiară nu este tocmai bună, este faptul că sătenii au fost, mulți dintre ei, datornici la plata impozitului pe locuințe și pe autoturisme. Au înțeles situația, i-am înștiințat, am vorbit cu mulți dintre ei și în prezent încasăm între 4 și 5 mii de lei zilnic, ceea ce ne va permite să ne descurcăm până la sfârșitul acestui an. Cu ajutorul localnicilor vom putea să facem ceea ce am promis în campania electorală: Dognecea – un colț de rai“.

Dan AGACHE

Trei tineri inimoși și iubitori de natură și-au unit abilitățile în ale tehnologiei și au creat un filmuleț de promovare a zonelor turistice care pot fi vizitate iarna în Banatul de Munte.

La inițiativa tânărului Georgian Popovici, fiul profesorului universitar Gheorghe Popovici, unul din promotorii frumuseților zonei și autorul celui mai complex ghid turistic al Banatului Montan, au fost realizate mai multe filmulețe de promovare a ceea ce ne oferă mai de preț natura și locurile din acest colț de țară.

„Am surprins cele mai frumoase locuri din Banatul Montan, pe care vi le recomandăm să le vedeți iarna. O să descoperiți nenumărate activități pe care le puteți face în zona noastră, dar și multe peisaje ce îți taie răsuflarea. Noi de mai bine de un an tot filmăm cu drona locuri de la noi pentru că era o mare lipsă de imagini care să ofere o altă perspectivă omului și am filmat toate obiectivele din zona noastră!”, a precizat Georgian Popovici.

Minunățiile cu care Banatul de Munte a fost binecuvântat au devenit subiecte de promovare pentru acești tineri, pe pagina facebook Banatul Montan-Ghidul tău turistic, fiind postate de-a lungul timpului mai multe materiale video prin care zona să fie făcută cunoscută atât românilor, cât și străinilor.

„O să facem și Top 10 Banatul Montan, un video de promovare, iar filmul principal o să se numească „Un an în Banatul Montan” . Noi avem foarte multe materiale, cu calea ferată Oravița-Anina, am făcut și „Vara în Banatul Montan” și acum am vrut să facem „Iarna în Banatul Montan”, cu principalele atracții, Muntele Mic și Semenicul, zona Văliug, ca oamenii cumva să-și dorească să vină și să le vadă. Mai sunt lucruri de îmbunătățit, e adevărat, dar cele care funcționează merită să ne lăudăm cu ele”, mai spune Georgian Popovici.

Tânărul își dorește ca prin materialele video pe care le realizează împreună cu alți tineri, care se implică voluntar, să atragă cât mai mulți vizitatori spre aceste locuri de vis și susține că nu va renunța până când nu va considera că a făcut tot ce se putea pentru ca Banatul Montan să fie cunoscut și îndrăgit.

foto: facebook- Banatul Montan

Elena FRANȚ

Prefectul județului, Matei Lupu, a convocat astăzi Comitetul Județean pentru Situații de Urgență la care au participat și primarii unităților administrativ teritoriale din Caraș-Severin.

Dacă până acum temperaturile în județ au fost mai apropiate celor de toamnă decât specifice iernii, se pare că după cum anunță meteorologii vom avea parte și de iarnă în toată puterea cuvântului, cu temperaturi scăzute și zăpadă.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a afirmat că va face controale la cei de la drumuri, pentru a se convinge că responsabilii cu deszăpezirea sunt pregătiți să facă față capriciilor sezonului rece și în județ nu vor mai fi drumuri blocate, mai ales în zona de munte.

În vizorul prefectului a intrat operatorul economic Help Trans care ar fi trebuit să intervină pe un drum județean unde ar fi fost probleme cu poleiul, situație sesizată chiar de primarul din comună, Nicolae Tismănaru: „La Gârnic, pe DJ 571 A, ieri noapte a nins, am avut polei, nu a fost deszăpezit de cei de la Drumuri Județene. Am avut întârziere la copii la școală. Dimineața la 7:00 trebuiau să plece copiii la școală”. Situația prezentată l-a nemulțumit pe prefectul Lupu care a promis controale peste tot.

Dacă operatorii responsabili cu deszăpezirea se vor trezi cu controale, reprezentanții ENEL prezenți azi la ședință au fost apostrofați în plen de către prefect, având în vedere că în fiecare iarnă în mai multe localități din județ au existat probleme cu întreruperile de curent din cauza vremii: „Veșnic am avut probleme. Vă rog din suflet să vă pregătiți pentru situațiile critice, să pregătiți generatoare, să pregătiți ce vreți dumneavoastră, dar să nu mai avem discuții că stăm o săptămână și nu avem curent într-o localitate. Vă rog să vă faceți un program și să ni-l prezentați exact! Poate reușim și pe munte să mai îmbunătățim câte ceva”, a spus Matei Lupu.

Prefectul a cerut edililor și asigurarea permanenței la primării, monitorizarea căilor rutiere și asigurarea intervenției operative, dar și pregătirea unor spații pentru cazarea persoanelor surprinse în trafic, de către primării, mai ales în comune, în cazul în care drumurile se vor închide. O altă măsură propusă de prefectul Lupu a fost asigurarea cu tehnică de intervenție și material antiderapant, combustibil pentru utilaje,  de către cei responsabili cu deszăpezirea pe drumurile județului.

Elena FRANȚ

Toamna s-a retras gratios de pe dealurile din jurul Reşiţei, scuturând ultimele frunze galbene si măceșele zgribulite din vârful creangilor golaşe. Noiembrie ne-a iertat în acest an de ploile mocăneşti cernute parcă prin sită; pregătirile pentru decembrie au demarat sub auspicii bune. Ca întotdeauna. Ziua Naţională a fost şi ea una însorită. Dar începutul de decembrie ne-a surprins cu prima zăpadă.

Dintre cele 12 luni ce rotunjesc anul, poate decembrie este cel mai aşteptat; chiar dacă unii dintre noi am lăsat demult în urmă uimirea copilăriei, aşteptăm să se aprindă luminile sărbătorilor. Pe măsură ce ziua se retrage din faţa nopţii, tânjim tot mai mult după lumină. Nu doar după lumina materială ci mai ales cea duhovnicească. Pentru că suntem în plină perioadă a postului. Cel mai uşor şi mai “fain” cum auzeam pe cineva spunând. Fiind presărat cu sărbători, în sâmbete şi duminici se poate consuma peşte. Şi nu puţini sunt cei care se străduiesc. În tăcere şi cu seninătate iau drumul lăcaşurilor de cult pentru a primi hrana sufletească.

Nu e imposibil să îţi trăieşti credinţa. Pentru un creştin, secretul unei vieţi împlinite este prezenţa lui Hristos în viaţa sa, în aşa fel încât în el să trăiască de fapt Hristos: „Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine” (Galateni 2:20). Ne putem trăi credinţa cu îndrăzneală, datorită faptului că ne-a fost dăruit Duhul Sfânt. El nu este doar un “ghid” care ne oferă informaţii cu privire la drumul spre cer: El este “Duhul lui Hristos”, care a venit să locuiască în fiecare dintre noi. Spiritual l-am aşezat pe Hristos în centrul vieţii noastre.

Dacă astăzi asculţi de Hristos şi ai încredere că puterea Lui te schimbă, atunci eşti exact acolo unde Dumnezeu vrea ca tu să fii. În Împărăţia Lui. În Împărăţia binelui şi a dreptăţii. Îndrumătorii noştrii spirituali sunt părinţii duhovnici. De la parohie sau de unde vrem noi să îi alegem. Cine ascultă de duhovnic ascultă de Dumnezeu. Gura duhovnicului e gura lui Hristos. Să faci ce spune duhovnicul fără să te împotriveşti ascultării şi fără să murmuri că îţi recomandă să fii mai bun, să te rogi zilnic. Construieşte pe smerenie. A zis duhovnicul aşa? Să fie blagoslovit. De nimic să nu te îngrijeşti de vreme ce faci ascultare. Te vei mântui şi o să mergi în Rai. Dar nu vreau să scriu prea multe. Fiecare are duhovnicul  sau „părintele” său.

Schitul „Înălţarea Domnului” Reşiţa. O oază de spiritualitate. Îşi desfăşoară programul zilnic, după rânduielile cultice. Pe 4 decembrie îl cinsteşte pe Sfântul Ioan Damaschin, autorul unei icoane cunoscute – „Trihirusa” – care împodobeşte lăcaşul de cult. Doritorii pot veni să o cinstească oricând. Programul special pentru această sărbătoare este următorul: 3 decembrie, ora 23.30 – Acatistul Sfântului Ioan Damaschin. 4 decembrie ora 00:00. Sfânta Liturghie. Cuvânt de învăţătură „Viaţa şi opera Sfântului Ioan Damaschin” – ora 1.30 – 1.40.

Pr. Valentin POPOVICI