Iabalcea, o localitate din comuna cărășeană Carașova, deși o cumunitate mică, formată din puțin peste 200 de locuitori, are un potențial turistic considerabil și un istoric pe măsură, doar că infrastructura o menține izolată.

În localitatea nu există semnal al rețelelor de telefonie mobilă și marea majoritate a locuitorilor nu își pot folosi telefoanele, iar despre o rețea fixă nici atât nu se poate vorbi.

Primarul comunei, Petru Bogdan spune că încearcă să convingă operatorii de telefonie să investească într-o rețea cu acoperire mare deoarece zona are un potențial turistic ridicat.

„Nu avem un semnal bun, pe ici pe colo se prinde, în anumite rețele, dar marea majoritate a comunității de la Iabalcea nu are semnal și acolo avem un traseu de excepție pe care vrem să-l dezvoltăm, vrem să dezvoltăm un traseu turistic, mai ales că va intra și Via Banatica și Via Transilvanica, care va trece pe acolo prin Iabalcea.

Este o zonă care urmează să fie dezvoltată pentru că are potențial, este vechiul drum al UDR-ului care face legătura între Minda și Anina, acel drum pe care s-a plimbat regele Mihai. Avem poze cu regele și a fost și o arteră de circulație foarte întreținută. De aceea este oportună o investiție”, spune primarul comunei Carașova, Petru Bogdan.

Edilul din Carașova recunoaște ca fiind un minus al mandatului său faptul că nu a reușit să convingă până în acest moment niciun operator de telefonie să investească într-o rețea care să acopere și zona Iabalcea, cunoscută mai ales pasionaților de drumeții în natură pe cunoscutele trasee ale Văii Carașului.

„Acolo e o zonă din ce în ce mai căutată din punct de vedere turistic. Există traseu turistic care coboară la Peștera Comarnic sau în dreapta coboară în celebrul Prolaz. Terenul s-a închis acum din cauza vegetației crescute pe el. Acolo erau 4-5 gospodării care funcționau și aveau oamenii animale. Acum e pustiu, nu mai stă nimeni acolo.

E și în parc național și e departe, accesul se face pe jos, nu există acces cu mașina.

Cineva îmi reproșa că pe Valea Carașului, începând din localitate nu e amenajat traseul. Am zis că se poate trece, dar de oameni care nu se duc la promenadă. Avem Izvorul Sf. Mărie, avem Calea Crucii pentru plimbări, dar dacă vrei turism să faci, pui câta osul la bătaie”, recomandă primarul comunei Carașova, Petru Bogdan.

Edilul afirmă că nu renunță la intenția sa de a convinge operatorii că e oportună o investiție în Iabalcea.

Lorena POENARU

Firmele românești nu se mai înghesuie să depună oferte pentru câștigarea proiectelor cu fonduri europene sau guvernamentale. O arată foarte clar licitațiile anulate din sistemul de achiziții publice, care s-au înmulțit în ultima perioadă.

Este și cazul comunei Carașova care beneficiază de finanțări din fonduri guvernamentale prin proiectele de investiție inițiate, iar punerea lor în execuție întâmpină dificultăți și riscuri. Așa se face că deși comuna a câștigat proiecte pe PNDL privind alimentarea cu apă și canalizare în satul Nermet și canalizarea în Iabalcea, lucrările de execuție întârzie pentru că nu sunt ofertanți. Pentru lucrările de la Nermet nu s-a prezentat niciun executant la licitație, iar cele de la Iabalcea s-au scos de 4 ori la licitație și nu a fost niciun constructor interesat. Efectele pot fi radicale în multe cazuri și pot ajunge până la pierderea întregii finanțări.

„Urmează să propun Consiliului Local o diminuare a investiției, pentru a nu fi pierduți banii pe PNDL sau să propun o creștere a valorii prin contribuție de la Consiliu Local, în care să folosim banii dați de Guvern, cei 600 de mii de lei, valoarea la care se ridică investiția, dar care iată că nu este suficientă și asta se dovedește prin faptul că nu s-a prezentat nimeni la licitație, de aici tragem concluzia că nu este interesantă pentru constructori”, spune primarul din Carașova, Petru Bogdan.

Pe lângă acest aspect, constructorii se mai confruntă și cu lipsa forței de muncă. Administrația locală se vede astfel nevoită să caute soluții.

„Trebuie să vorbim cu consultantul și cu proiectantul să redimensioneze proiectul tehnic astfel încât acesta să devină atractiv pentru un constructor, deoarece altfel riscăm să rămânem fără investiție și cu banii primiți prin PNDL de la Guvern, nefolosiți! Într-adevăr, studiul de fezabilitate a fost făcut în 2017.

De atunci au apărut o serie de reglementări juridice, a mai fost și OG 114 prin care a crescut valoarea manoperei și probabil a materialelor, astfel încât acum întâmpinăm aceste greutăți. Dacă va trebui, voi propune Consiliului Local să contribuim noi cu o sumă pentru finalizarea acestor investiții deoarece sunt de importanță foarte mare pentru comunitate”, a declarat primarul comunei Carașova, Petru Bogdan.

Elena FRANȚ

Aproximativ 65 de hectare de vegetație uscată și miriști au ars în urma a două incendii produse ieri în localitățile Carașova și Iabalcea. Din primele cercetări, se pare că în ambele cazuri incendiile au pornit de la un foc lăsat nesupravegheat. Pentru stingerea acestora au intervenit  pompierii militari din cadrul Detașamentului de Pompieri Reșița și membri ai Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Carașova. 

„Incendierea miriştilor şi resturilor vegetale este o practică des folosită pentru igienizarea terenurilor, motiv pentru care subliniem faptul că, înaintea demarării acestei activități, sunt obligatorii solicitarea şi obţinerea Acceptului de la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi a Permisului de lucru cu focul de la Primărie.

Menţionăm că arderea miriştilor provoacă o serie de efecte negative solului precum  distrugerea microfaunei folositoare şi evaporarea apei de la suprafaţa solului, iar nerespectarea măsurilor specifice desfăşurării lucrărilor de igienizare poate avea consecinţe grave asupra comunităţii prin pierderea de vieţi omeneşti, producerea de pagube materiale şi afectarea mediului înconjurător”, explică purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Semenic al județului Caraș-Severin, Elena Tarla.

În unele cazuri, cetățenii aleg să ardă miriştile chiar și în condiții de vânt, lasă focul nesupravegheat sau nu respectă distanţele de siguranţă faţă de construcţii, ceea ce poate favoriza propagarea rapidă a focului la gospodării şi anexele acestora.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157680404642555″]

Persoanele fizice sau juridice ce desfăşoară acţiuni de ardere a miriştilor, a gunoaielor sau a altor materiale au obligația de a respecta prevederile reglementărilor în domeniu, de a face acest lucru în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite. Ei trebuie să asigure supravegherea permanentă a arderii şi stingerea jarului după terminarea activităţii.

Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile, fără obținerea permisului de lucru cu focul și fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi se sancționează cu amenzi cuprinse între 1.000-2.500 lei.

Diana RADU