Frumusețea și unicitatea iei românești vor fi din nou puse în valoare în  centrul civic al municipiului Reșița, în cadrul unei acțiuni inedite, ajunsă anul acesta la cea de-a șasea ediție. Evenimenetul se va desfășura marți după-amiază, organizatorii invitându-i pe toți cei care iubesc tradițiile românești să nu lipsească de la întâlnire.

Proiectul „Presa cărășană promovează ia românească și brâul bănățean”, inițiat de soții Paula și Vasile Neamțu în anul 2013, a fost unul de impact încă de la prima ediție, reușind să strângă laolaltă pe toți ce interesați și punerea în valoare a celor două repere definitorii ale identităţii naţionale şi regionale.

„În AN CENTENAR, IA și BRÂUL BĂNĂȚEAN, transpuse ca TIMP și CONTRATIMP în identitatea Banatului de Munte ne vor aduna, împreună, marți, 12 iunie 2018, orele 17:45, în CENTRUL CIVIC al Reșiței. Ne vom prinde cocarde tricolore în piept mărturisind dragostea pentru această țară atât de frumoasă, leagăn de DOINĂ și plai de poveste. Ne vom prinde, “cu fală”, într-un brâu bănăţean, în semn de respect faţă de valorile naţionale, întru cinstirea moșilor și a strămoşilor noştri.

Pentru că toate DORURILE nostre sunt eternizate în IA românească şi toata FALA BĂNĂȚEANĂ este articulată în melodiile cântate pe “timp” şi jucate pe “contratimp” într-o relaţie desăvârşită între muzicanţi şi dansatori.

Veniţi îmbrăcaţi în ii sau cămăși populare să mărturisim demnitatea românească şi să arătăm lumii întregi că suntem BĂNĂȚENI, că suntem ROMÂNI”, transmit organizatorii, Societatea Culturală Metarsis, cea care s-a alăturat în urmă cu câțiva ani inițiativei soților Neamțu.

Evenimentul este organizată în parteneriat cu Consiliul Judeţean Caraș-Severin şi Primăria Reşiţa.

Karina TINCUL

Centrul Reșiței a fost invadat miercuri după-amiază de sute de cărășeni îmbrăcați în ie, veniți să participe la cea de-a cincea ediție a manifestării „Ia românească şi brâul bănăţean – repere definitorii ale identităţii noastre naţionale”.

Evenimentul, care a pornit de la o inițiativă a jurnaliștilor Paula și Vasile Neamțu, reușește să capete o amploare tot mai mare de la an la an. De această dată, printre cei care au dorit să promoveze tradiționala bluză românească, s-au numărat și ansambluri folcorice din Reșița, Moldova Nouă, Bucova, Bolvașnița, Teregova, Bozovici, Fîrliug, Zorlențu Mare.

Nu a lipsit nici primarul Reșiței, Ioan Popa, care și-a etalat și de această dată cu mândrie portul popular.

„Mă bucur că anul acesta suntem mai mulți decât anul trecut, vremea e la fel de bună, asta însemnă că nu sunt alte cauze pentru care e lume mai multă, decât că oamenii au înțeles că tradiția asta trebuie păstrată. Mă bucur din suflet, mă bucur că sunt copii foarte mici aici, care cu siguranță o să ducă obiceiurile noastre populare mai departe”, a declarat cu acest prilej Popa, care de altfel a fost foarte popular printre participanți, mulți din aceștia înghesuindu-se să își facă o poză cu edilul.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157682846231261″]

De fapt, întreaga manifestare a început la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, de unde participanții au pornit în alai către centrul civic, unde, după ce au admirat o expoziție de costume populare autentice, recondiționate de profesorul Maria Sandu și prezentate de criticul Ada Cruceanu, s-au prins în tradiționalul brâu bănățean.

„Peste 400 de copii au venit să se bucure de acest eveniment. Nu poate decât să ne încânte că avem copii din toate părțile județului care au venit preț de un ceas să joace brâul în centrul Reșiței. Acțiunea în sine urmărește promovarea identității naționale, adică ia românească și brâul bănățean ca o identitate regională. Știm cu toții că brâul bănățean este unul dintre cel mai frumoase, dar și grele, dansuri populare din Banat și atunci în fiecare an încercăm să adunăm tot mai mulți participanți, astfel încât, undeva peste 20 de ani, toți să știe brâul. Aș fi bucuros ca peste ani de zile să vină să joace brâul și micuții de 5-6 ani care au fost azi în centru”, a precizat Vasile Neamțu, unul din inițiatorii evenimentului.

La final, au fost acordate şi câteva diplome de excelenţă, iar cel mai tânăr participant, îmbracat în ie, a fost o fetiţă în vârstă de un an şi cinci luni.

Organizator al manifestării a fost Societatea pentru Cultură Metarsis – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană, având ca parteneri Consiliul Judeţean Caraș-Severin şi Primăria Reşiţa, Universitatea Eftimie Murgu şi Ansamblul Bârzava din municipiu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157685022116386″]

Karina TINCUL

Ia românească, superba bluză tradițională, purtată de strămoșii noștri, a început din nou să fie la modă, în special în ultimii ani, ea fiind admirată chiar și la nivel internațional. În urmă cu doi, pe internet a luat naștere și o mișcare de promovare a iei românești, devenită simbol național, campanie inițiată de comunitatea online La Blouse Roumaine, iar ziua de Sânziene, a fost proclamată Ziua internațională a iei. 

În stațiunea Băile Herculane, tradiția moștenită de la străbuni, este păstrată vie de ani de zile, de Despina Bălteanu, proprietaru unul micuț magazin din stațiunea de pe Valea Cernei, unde se îmbină utilul cu plăcutul. Turiștii, fie ei români sau străini, pot achiziționa de aici ii tradiționale românești, și ceea ce este mai important și neobișnuit, pot învăța cum să-și confecționeze singuri frumoasele bluze românești, atât de admirate de întreaga lume.

„Ideea a pornit din pasiune și din dorința de a arăta turiștilor români și străini altceva decât Made în China. Sunt pasionată de tot ceea ce înseamnă lucru manual, de artă, de pictură, de cusături, am colecție de ii vechi, foarte vechi, cusute de bunici, de mama, de vecine și am deschis magazinul, la început nu cu foarte mare elan, dar chiar dacă nu vând s-a transformat într-un atelier de lucru. Am luat la început mai în glumă ideea asta, turistele întrebau de ce costă atât o ie, și atunci am decis să le arăt și să le învăț să le facă singure”, a explicat pentru Reper 24, Despina Bălteanu.

An de an, în special în perioada estivală, cea care poate fi considerată o promotoarea a tradițiilor românești în Băile Herculane, își găsește ucenici pe care îi învață gratuit diferite stiluri de cusături din toate zonele țării. Printre cele care beneficiază de disponibilitatea Despinei Bălteanu de a-și împărtăși cunoștiințele în domeniu, se numără turiste care vin la tratament și au timp între proceduri sau chiar participante la tabăra de yoga.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157654998203671″]

„Le prezint iile, le spun cât costă sau dacă preferă mă ofer să le dau lecții de cusut. Când le spun că lecțiile sunt gratis, din patriotism, nu le vine să creadă. Am avut o fată din Brașov care mi-a povestit că la ei lecția de cusut costă cam 500 de lei și pleacă cu lecția neînvățată. Adică este o grupă mare unde cineva vorbește și ele nu pricep mare lucru, ori la mine chiar lucrez numai cu câte una și le pun la lucru să facă și să desfacă până învață tot. La prima vedere pare simplu, dar până nu pui mâna pe ac nu înțelegi cum vine treaba asta, plus că unele învață de moment și a doua zi au uitat și vin din nou la mine”, explică Dorina Bălteanu.

Deși majoritatea doamnelor preferă lecțiile de cusut, mai există și turiste care își permit să cumpere tradiționalele ii, lucrate de mână, în special persoane venite de peste hotare care doresc să aibă bluze naționale, pentru diferite sărbători românești.

Karina TINCUL

Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oravița găzduiește astăzi și mâine o nouă ediție a Colocviilor de etnografie, etnologie, folclor „Vasile Tudor Crețu”. Tema ediției din acest an este ”Tradiții, simbolici, cuvânt, mintal poporal”. 

Astăzi, lucrările colocviilor vor începe la ora 16:00 și vor cuprinde: conferințe susținute de Gheorghe Jurma și Ionel Bota despre Vasile Tudor Crețu și opera acestuia, o dezbatere pe marginea cărții „Practici carnavelești la Lăsata Secului”, de Adela Schindler, lansarea revistei „Bună dimineața, Liebling”, prezentată de prof. Irina Goanță, președinta fundației ProLiebling și prezentarea unor lucrări despre portul poporal cărășan și despre ia românească.

Mâine, începând cu ora 17:00, participanții la Colocviile „Vasile Tudor Crețu” sunt invitați să participe la discuții pe marginea unui volum monografic realizat de Ionel Bota și la lansarea volumului de poezie „În casa cuvântului”, semnat de Oana Dana Mureșan, din Maramureș.

Colocviile folclor „Vasile Tudor Crețu” sunt organizate de Centrul Cultural „Teatrul vechi Mihai Eminescu”, cu sprijinul Primăriei Oravița și în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Reșița, Casa de Cultură „George Motoia Craiu”, Editura TIM Reșița, cenaclul Noul Symbolon Oravița.

Vasile Tudor Crețu a fost un folclorist, etnolog și prozator cărășean, care s-a născut în anul 1938, la Macoviște și de decedat în 1989, la Timișoara. De-a lungul carierei sale, Vasile Tudor Crețu a colaborat la: Scrisul bănăţean, Forum studenţesc, Orizont, Amfiteatru, Revista de etnografie  și a publicat volumele: Ethosul folcloric (Timişoara, Editura Facla, 1980), Existenţa ca întemeiere: perspectivă etnologică (Timişoara, Eitura Facla, 1988).

Karina TINCUL

Ia românească, brâul bănăţen şi frumuseţile cu care natura a fost darnică în Caraş-Severin sunt repere ale unei iniţiative frumoase, continuate în 2014 într-o a doua ediţie. Doi jurnalişti cărăşeni unesc presa locală pentru promovarea unor valori cu care ne mândrim.

Zile bogate în entuziasm, dedicaţie şi muncă, îmbogăţite de frumosul iei româneşti păstrate de la bunici sau recent cumpărate din buticurile care încă mai le pun la dispoziţia pasionaţilor, 21 şi 22 mai au reunit reprezentanţi ai tuturor instituţiilor mass-media din Caraş-Severin.  Dacă miercuri, în centrul civic din Reşiţa a fost prezentată de către jurnalişti ia tradiţională, iar acţiunii s-au alăturat şi elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 7 din Reşiţa, joi proiectul a cuprins o primă etapă a “Caravanei iei româneşti şi brâului bănăţean”. Iniţiativa soţilor Paula şi Vasile Neamţu s-a bucurat de sprijinul Prefecturii Caraş-Severin şi al Direcţiei Silvice a judeţului, astfel că jurnaliştii cărăşeni, însoţiţi de prefectul Silviu Hurduzeu, au vizitat, au fotografiat şi au filmat câteva dintre obiectivele frumoasele ale Caraş-Severinului. Peste tot în ia românească! Primul popas a fost la Cascada Beuşniţa, din apropiere de Oraviţa. Zgomotoase şi învolburate, luminate straniu de soarele care a pătruns aproape victorios prin desişul pădurii, apele râului Beu oferă o serie de splendori naturale care marchează orice turist.

Ceva mai în aval, tot pe râul Beu, o altă minune a naturii îndeamnă la popas şi contemplare: lacul Ochiul Beiului. Mii de turişti se aventurează anual pe un drum mai degrabă accesibil maşinilor de teren sau parcursului cu rucsacul în spate pentru a se bucura de un ochi de apă limpede, de o culoare fantastică.

Ambele obiective vizitate de grupul jurnaliştilor cărăşeni sunt situate în zona de protecție strictă cu statut de rezervație naturală din cadrul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița.

Albul luminos străbătut de vinişoarele frumos colorate ale modelelor tradiţionale de pe ia românească a alcătuit un tablou minunat şi în apropiere de Bozovici, la cascada Bigăr, devenită deja celebră în lumea întreagă prin promovarea oferită de The World Geography care a alcătuit în anul 2013 o listă cu cele mai impresionante cascade din lume. Acum, promovarea pleacă spre publicul larg prin obiectivele aparatelor foto şi video, dar şi prin tastatura computerelor, în scrierea articolelor, utilizate de presa cărăşeană.

Dacă ziua ar avea mai multe ore, multe ar fi fost locurile din Caraş-Severin în care ar fi dorit să ajungă grupul de promovare a iei româneşti şi a brâului bănăţean. Cheile Rudăriei, cu bătrânele mori de apă au fost ultimele locuri de popas, dar şi de muncă, în Munţii Almăjului, pe teritoriul comunei Eftimie Murgu.

Seria excursiilor de promovare a valoroaselor obiective turistice din Caraş-Severin va continua, promit organizatorii – respectiv soţii Paula şi Vasile Neamţu, precum şi prefectul Silviu Hurduzeu, care nu numai că a oferit jurnaliştilor sprijin în deplasarea la obiectivele aflate în programul de joi, 22 mai, ci s-a aflat trup şi suflet în mijlocul grupului, entuziast în alegerea locurilor de vizitat şi organizarea zilei.

Proiectul aflat sub genericul “presa cărăşasă promovează ia românească şi brâul bănăţean” continuă în 12 iunie, când în centrul civic al municipiului Reşiţa sunt invitaţi să fie prezenţi toţi cei care iubesc tradiţia frumoasei bluze româneşti, apreciată şi de marele maestru francez Henri Matisse. Cu ajutorul unor dansatori profesionişti de la renumite ansambluri folclorice bănăţene, publicul va fi invitat să danseze brâul, iar cei care nu ştiu, vor avea parte de ajutor!

Laura PIPERIU