Motto: Deputatul Hurduzeu, ironic: „Suntem nevoiți să trăim cu un guvern care este „victima propriului succes“, conform premierului Cîțu!“ De unde atâta succes??

Dacă ar fi să ne luăm după explozia de astăzi de la Petromidia, „economia chiar bubuie“ sub greutatea finanțistului Florin Cîțu. Și totuși să revenim cu picioarele pe pământ, după atâtea explozii solare generate de creșterile economice fulminante, bazate pe baloane de săpun și împachetat de fum sau alte date fabricate în laboratoare care nu au nicio legătură cu realitatea din teren a românului de rând.  La rândul său, liderul organizației PSD din Banatul de Munte, deputatul Silviu Hurduzeu a ironizat „succesele“ executivului condus de Florin Cîțu.

Președintele organizației PSD Caraș-Severin, deputatul Silviu Hurduzeu, a lansat astăzi un apel la adresa guvernului condus de Forin Cîțu, în privința reluării finanțării programului PNDL 2, fonduri destinate dezvoltării infrastructurii pentru comunitățile din țară. Hurduzeu afirmă că blocajul PNDL-ului reprezintă o problema reală atât pentru unitățile administrative cât și pentru cei mai mulți dintre constructorii care au câștigat licitațiile, cei care se văd acum nevoiți să își abandoneze lucrările și să trimită angajații în șomaj. Totuși, Hurduzeu îl citează pe premierul Cîțu, cel care spune că executivul pe care îl conduce este victima propriului succes:

„Care succes? Probabil cel legat de vaccinare. Așa cum s-a văzut, după ce premierul Cîțu a apărut într-un videoclip menit să încurajeze vaccinarea, urmat de alți membri ai guvernului, procentul de vaccinare s-a prăbușit la nivel național.

Primăriile din județul CS au nevoie de acești bani dedicați proiectelor din Programul Național pentru Dezvoltare Locală, Consiliul Județean are nevoi de acești bani, chiar dacă dinspre administrația județeană  vine o tăcere ce nu e nici măcar amenințătoare, deși Consiliului Județean mai are în continuare drumuri de finalizat prin PNDL 2. Sunt convins că nici Consiliul Județean nu are banii necesari pentru încheierea proiectelor destinate modernizării drumurilor din județ, precum tronsoanele de pe DJ 608, cel din Valea Almăjului – 571 G, nici 571 F spre Eftimie Murgu nu este finalizat, așa cum actuala conducere a Consiliului Județean a spus că nu are bani pentru cele trei staționare ale Spitalului Județean de Urgență din Reșița. Deși, între drumurile județene și staționare este o diferență: pentru lucrările de reabilitare ale celor trei staționare SJUR, fiind vorba de proiecte cu finanțare europeană, se putea lua un împrumut fără a fi afectat gradul de îndatorare al Consiliului Județean Caraș-Severin, pentru că banii luați pentru proiectele cu finanțare europeană nu se contabilizează la gradul de îndatorare. Cu atât mai mult cu cât unul din cele două credite pe care le are CJ-ul se va termina de rambursat în noiembrie 2022. Dacă se păstra aceeași rată la creditul pentru reabilitarea celor 3 staționare, în maxim 5 ani acel credit ar fi fost rambursat, având tot timpul din lume pentru demararea studiilor de fezabilitate pentru construcția unui spital nou“, a explicat fostul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin.

La rândul său, primarul comunei Prigor, Simona Miclău a vorbit despre problemele pe care le generează pentru comunitate lipsa finanțării PNDL-ului, care ar însemna reabilitarea în profunzime a infrastructurii pe drumurile comunale DC 38 și DC 39, un total. Miclău se vede în situația pregătirii pentru asfaltare a drumurilor care face legătura între Prigor – Borlovenii Vechi – Prilipeț  – Pătaș, Borlovenii Vechi – Borlovenii Noi „Pentru mine a fost un interes major de a finaliza acest drumuri începute în anul 2020, contractele fiind semnate în anul 2019, cu o valoare de peste 12 milioane de lei, o finanțare mare pentru o comună din Caraș-Severin. Eram foarte optimistă, însă a apărut această veste tristă. Tristă pentru că cetățenii din Borlovenii Vechi și Pătaș consider că sunt izolați din cauza infrastructurii drumurilor de legătură. Oamenii sunt triști și ei. Și cum să nu fie, dacă lucrarea ar fi pregătită de asfaltare. Deci până acum în comuna Prigor s-a executat 30 % din întregul proiect finanțat prin PNDL 2. Trag un semnal de alarmă spre actualul guvern și să-și îndrepte atenșia spre cetățeni, așa cum o fac și eu zilnic, fiind printre oameni și problemele lor“.

Copleșit de problematica suspendării finanțării proiectelor PNDL s-a declarat a fi și prospătul edil ales al orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu: „Avem probleme mari, dat fiind faptul că la Bocșa beneficiem de cel mai mare contract din Caraș-Severin, acordat prin PNDL  de Ministerul Dezvoltării. Este vorba de reabilitarea a 53 de străzi, într-un proiect de peste 10 milioane de euro. Constructorul nostru este în insolvență, străzile sunt sparte, sunt montate podețe pe jumătate iar ceea ce se întâmplă la Bocșa este foarte grav, față de derularea proiectelor în alte părți. Sper ca parlamentarii noștri PSD să-l interpeleze de urgență pe ministrul dezvoltării și să îl întrebe cum a fost posibil ca aceste finanțări, cu lucrări aflate în execuție, să nu fie prinse în bugetul Ministerului Dezvoltării. Cum este posibilă această bătaie de joc la adresa cetățenilor? Dacă este necesar, primarii de comune și cei de orașe ne vom deplasa la București și vom face miting în fața Guvrenului pentru a primi un răspuns  la problemele pe care le traversăm“, a declarat actualul viceprimar interimar al Bocșei, Mirel Pascu, cel care urmează șă-și intre în drepturi pentru un nou mandat de primar ales de comunitatea de la Bocșa.

Sergiu TABAN

Consiliul Județean Caraș-Severin a aprobat luna aceasta socilitarea venită din partea comunei Teregova de a prelua în administrare tronsonul de drum judeţean DJ 608 Rusca, din intravilanul comunei, de la km 36+778m.

Aflat momentan în administrarea Consiliului Judeţean, tronsonul cu pricina va fi dat în administrare temporară Consiliului Local Teregova pe o perioadă de cinci ani, pentru ca autoritățile locale din comună să poată interveni pe cont propriu pentru reabilitarea sa.

Drumul se află momentan inclus pe o listă a Consiliului Județean cu proiecte ce așteaptă finanțare și, în cazul în care vor veni bani în județ pentru reabilitarea sa, acesta va fi scos de sub administrarea comunei Teregova, spune Silviu Hurduzeu.

„Consiliul local al comunei Teregova ne-a cerut obținerea unui drept de administrare pentru drumul județean 608, a unei porțiuni de 2 km, care trece prin localitatea Rusca Teregova. Este o porțiune de drum pe care ei vor să o reabiliteze direct. O astfel de investiție nu poate fi făcută dacă nu ești proprietarul acelui drum sau nu ai drept de administrare asupra lui. Noi am aprobat această solicitare. Acest drum este deja aprobat pentru a fi depus pe POR. În momentul în care va exista o sursă de finanțare va putea fi preluat din administrarea comunei Teregova pentru a interveni și noi pe el”, a explicat președintele Consiliului Județean.

Diana RADU

Două dintre drumurile județene care tranzitează zona de clisură vor fi reabilitatea cu bani europeni, după cum a anunțat Silviu Hurduzeu la finalul săptămânii trecute.

Este vorba despre DJ 571 – Intersecţie DN 57 – Moldova Nouă – Cărbunari – Sasca Montană – Ciuchici și DJ 571 A, intersecţia DN 57 (Gornea) – Sicheviţa, Gârnic – Intersecţia DJ 571 (Moldoviţa), pentru ambele urmând să fie investită o sumă totală care depășește 200 de milioane de lei.

Mai exact, pe DJ 571 se va interveni pe o suprafață de 46.686 de metri pentru care va fi investită o sumă totală de 126.509.469,09 lei. În ceea ce privește tronsonul din DJ 571 A, investiția va atinge 83.753.530,00 lei.

„Avem două drumuri pe care dorim să le propunem pe o finanțare europeană, prin programul SUERD( Strategia Uniunii Europene privind regiunea Dunării). Vream astfel să creștem gradul de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei TEN-T.  Sunt singurele drumuri pe care le putem propune pentru această finanțare. Astfel, au fost aprobate acordurile de parteneriat cu UAT-urile prin care trec aceste două drumuri, un pas necesar, și am aprobat indicatorii tehnico-economici”, explică Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

Diana RADU

În şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Caraş-Severin de săptămâna trecută au fost aprobate mai multe proiecte de hotărâre referitoare la împrumutul pe care S.C. Aquacaraş va încerca să-l obţină pentru cofinanţarea proiectului „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Caraş-Severin”.

Este vorba despre 6 milioane de euro, bani ce reprezintă cofinanțarea pe care compania de apă și canal trebuie să o asigure pentru proiectul de investiții semnat luna aceasta de comisarul european Corina Crețu. Din păcate, Aquacaraș nu dispune de acești bani, astfel că singura soluție o constituie contractarea unui împrumut, Consiliul Județean Caraș-Severin fiind dispus să ofere garanția necesară.

În aceste condiții, la nivelul Consiliului Judeţean Caraş-Severin s-a constituit şi un fond de risc, pentru a acoperi acest împrumut pe care operatorul de apă din judeţ doreşte să-l obţină în vederea continuării lucrărilor.

„După ce în şedinţa trecută a fost dat un acord de principiu, la această ședință a fost aprobată, prin votul consilierilor judeţeni, şi garantarea unei finanţări rambursabile, în sumă maximă de 26,7 milioane lei, de care Aquacaraş are nevoie pentru acest proiect important”, a explicat Silviu Hurduzeu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin.

CITEȘTE ȘI: Aquacaraș trebuie să scoată din buzunar alte 6 milioane de euro! Consiliul Județean, dispus sa ajute?

Diana RADU

Președintele Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu, a petrecut începutul lunii octombrie în Țara Bascilor din Spania la invitația ADR Vest. Deplasarea a reprezentat o ocazie excelentă pentru ca autoritățile județene să se inspire de la cei care au creat viziunea de dezvoltare a regiunii, considerată, de altfel, un exemplu demn de urmat.

Printre vizite și întâlniri cu persoane care în ultimii ani au participat activ la dezvoltarea regiunii spaniole, Silviu Hurduzeu a avut ocazia să viziteze și depozitul controlat de deșeuri, de unde să sperăm că s-a inspirat în vederea finalizării deponeului de la Lupac.

„La începutul acestei luni, am avut ocazia să efectuez o vizită în Ţara Bascilor – Spania, la invitaţia Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, pentru un schimb de experienţă. Scopul organizării acestei vizite a fost acela de a ne oferi posibilitatea unor întâlniri cu cei care au creat viziunea de dezvoltare, acum aproape 30 de ani, şi au pus în practică un sistem performant de dezvoltare a Ţării Bascilor, ceea ce a determinat ca regiunea sa fie considerată un adevărat exemplu.

Timp de câteva zile, am participat la întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei Guvernului Basc şi ai administraţiei locale, ai diferitelor agenţii pentru dezvoltare, centre şi parcuri tehnologice, precum şi cu societăţi private ce beneficiază de serviciile acestora.

Am avut prilejul de a avea întrevederi cu domnul Javier Zarraonandia, consilier adjunct pe probleme de industrie (echivalentul rangului de ministru în Guvernul Basc), iar după o vizită la Parcul Tehnologic din Zamudio, cu reprezentanţi ai Centrului tehnologic Alianţa pentru Cercetare GAIKER. Consorţiul de Transporturi din Bizkaia (echivalentul unui judeţ în Ţara Bascilor), a găzduit delegaţia la sediul metroului din Bilbao. Aici a fost vizitat şi centrul de comandă al metroului realizat la începutul anilor 1990.

Ne-am deplasat apoi la depozitul controlat de deşeuri ARTIGAS, în scopul de a vedea cum sistemul integrat de colectare din Ţara Bascilor nu lasă în urmă reziduuri pentru deponeu şi prin ce activităţi economice se autosusţine.

Directorul Agenţiei de Dezvoltare din San Sebastian, oraş-staţiune la malul Oceanului Atlantic, ne-a prezentat clădirea denumită Casa Talentelor, care oferă cazare cercetătorilor care se reîntorc în Ţara Bascilor să lucreze, după ce au făcut studii în străinătate sau au emigrat. Nu în ultimul rând, am vizitat Primăria oraşului San Sebastian, o clădire de o importanţă istorică majoră. Alături de mine, la invitaţia ADR Vest, s-au aflat şi preşedinţii Consiliilor Judeţene Timiş, Arad şi Hunedoara, precum şi opt primari de oraşe şi comune din cele patru judeţe ale regiunii”, a concluzionat președintele Consiliului Județean, în urma vizitei sale în Spania.

Diana RADU