Cred că nu e nimeni printre cei ce citesc aceste rânduri să nu fi avut în ultimii ani tangență directă, sau indirectă cu staționarele reșițene: un unchi, o mătușă, un părinte, un copil…. Nu vorbim astăzi de calitatea actului medical ce diferă de la un doctor la altul; unii sunt mai dedicați muncii pe care o fac, jurământului depus la încheierea unei facultăți, alții mai aplecați către „partea financiară“ a profesiei, deloc ușoare, plină de compromisuri și renunțări (teoretic cel puțin) la viața de familie și cea privată. Până la urmă știau la ce se înhamă atunci când au ales această profesie.

Astăzi vă propun să vorbim despre lucruri mai pragmatice, întâlnite de fiecare dintre noi, mai exact despre hrana asigurată pacienților internați la Spitalul Județean de Urgență Reșița, indiferent de secție ori de Staționar. Pâine, ceai și un pic de unt ori o felie de salam ori parizer la micul dejun, o ciorbă din legume deshidratate cu aromă de carne de pui, orez, varză ori cartofi și o fărâmă din același pui la prânz, iar seara nelipsitele paste cu aromă de brânză, o mămăligă cu miros de brânză, ori cine știe ce alte invenții ale bucătarilor, obligați scuzați expresia să facă din rahat bici, care să facă și plici.

Mai vedem prin filme cum se mănâncă în unitățile sanitare din alte state; mai vorbim cu cei ce au avut ghinionul (sau poate norocul) să-și trateze afecțiunile prin spitalele Uniunii Europene și putem să facem diferența. Unii spun „bine, bine, dar la ei nu se fură din mâncarea pacienților“, sau „dacă politicienii alocă sume infime, din ce să facă bucătarii mâncare“ și exemplele pot continua. Se spune că la căpătâiul omului bolnav, trebuie să se usuce coaja de pâine, sau altfel spus, dacă ești bolnav nu poți să mănânci și în niciun caz nu poți să ai mâncare la fel ca cea de acasă. Depinde foarte mult de afecțiunea pentru care ești internat, dacă ai contraindicații alimentare, sau dacă ești învățat să mănânci orice, doar să fie mațul plin.

Cazul de la care am plecat astăzi este o sesizare a doctorului Romeo Dumitrescu, un chirurg de excepție care, de gardă fiind, a comandat și domnia sa o porție de mâncare, pe care a achitat-o cu 10 lei, din buzunarul propriu. Deci nu vorbim de porția primită de bolnavii din saloane ci de porția servită unui medic, din același meniu cu cel al pacienților, care în cele 24 de ore de gardă era nevoit să facă operații complicate, care necesită atenție, răbdare, meticulozitate și o stare de spirit bună, nu niște chiorăituri de mațe goale. Ghinionul medicului, care nu a avut în acea zi acces la altă sursă de hrană, din diverse motive, nu detaliez acum. A comandat mâncare, a gustat-o și….a aruncat-o. De ce? „Hrana medicului de garda chirurg, ciorba de varza și mazăre, felul 2 mazăre cu crenvuști fripți și 2 coji de gogoșari în înfruntarea cu boli mortale și cazuri disperate, meniu unic la toți bolnavii egal 10 lei plătiți de medic. Ciorba din legume deshidratate, mazărea nefiartă, crenvuștii cu un gust îndoielnic“.

M-am întrebat apoi dacă există cineva din această unitate sanitară care verifică meniul: gust, calitate, cantitate, respectarea rețetelor, a solicitărilor vis-a-vis de pacienții aflați la regim, etc. Surpriza mea a fost pe cât de mare, pe atât de neplăcută și mi-a fost furnizată de însăși managerul SJUR Alina Stancovici: „Serviciile de hrană și spălătorie sunt externalizate și sunt prestate de o altă firmă, de anvergură, care asigură alimentația pentru pacienți și spălarea lenjeriilor la jumătate din spitalele din România. Ceea ce nu știu mulți dintre reșițeni, ori dintre pacienții noștri e faptul că această firmă „deține“ 35% dintre datoriile spitalului. Altfel spus, mai bine de o treime din cele aproape 25 de milioane de RON pe care unitatea noastră le datorează terților. Sunt datorii acumulate în zeci de ani, datorii pentru care avem și astăzi conturile blocate“.

Vă dați seama că dacă într-o zi, omul acesta spune pas ne vom trezi în imposibilitatea de a asigura lenjerie curată și hrană pentru cele câteva sute de persoane internate în spitalele din Reșița. Și cu toate acestea, e răbdător; avem eșalonări de plată și vă spun cu toată sinceritatea că le mai încălcăm și pe acelea, îl rugăm să ne mai păsuiască. Este un potent om de afaceri de la Brăila, este solvabil din punct de vedere al afacerilor și deocamdată ne ajută“.

Spitalul este în subordine Consiliului Județean Caraș-Severin care trebuie, într-un termen extrem de scurt, asemeni unui croitoraș năzdrăvan, să cârpească izmenele instituției în zeci de locuri; de la datoriile unităților din subordine, la investiții în infrastructură, trecând prin robinetele larg deschise prin care se sifonau cu mai mult sau mai puțin talent, banii publici. Asta într-un an de austeritate, cu un buget neadoptat la finalul lunii februarie și o perspectivă de înjumătățire a sumelor din anii anteriori.

„Managerul unui spital, oricine ar fi el, e nevoit azi sa facă slalom între legalitate și umanitate! E drept că se mai întâmplă ca hrana să nu fie tocmai pe gustul fiecăruia, dar acum spuneți și dumneavoastră, ce pot să fac“? – se mai întreabă retoric Alina Stancovici.

E drept că atunci când am aflat de acest subiect eram foc și pară dar, atunci când afli adevărul, începi să judeci calm și în cunoștință de cauză. E ușor să critici conducerea spitalului, ori a Consiliului Județean, atâta doar că vina e mai profundă, iar rezolvarea nu se produce dacă schimbi managerul sau președintele CJ. Trebuie tact, răbdare, înțelegere, dialog, e drept și bani, dar să nu uităm că la mijloc este pacientul, cel căruia nu i se acordă de multe ori hrana corespunzătoare, medicamentele necesare și mai e și obligat de unul ca „Bulibașa și cheița sa“ să scotă plicul pentru că altfel……

Dan AGACHE

Iubitorii de animale și natură își pot petrece o după-amiază plăcută în natură, chiar și iarna, vizitând Grădina Zoologică din Reșița, care este inedită în fiecare anotimp. Cei care vor intra pe porțile acestui parc vor avea ocazia să observe cum s-au adaptat animalele anotimpului rece și care este atmosfera în spațiul în care se pot afla tot felul de informații noi despre animale petrecând timpul alături de copii.

Cu toate că în această perioadă sunt temperaturi scăzute, iar fulgii de nea cad și peste orașul nostru, directorul de la Zoo Reșița, Gabriel Stănucă ne asigură că animalele nu au de suferit în niciun fel.

„Pot să vă spun că la animalele de savană: leu, tigru, jaguar, avem încălzire în pardoseală, depășim cu bine această etapă de iarnă, iar pentru cele erbivore avem așternut cu paie, adăposturile sunt bine îngrijite.

Avem hrană din abundență, suntem pregătiți să depășim iarna aceasta din toate punctele de vedere. Avem porumb, șrot de floarea soarelui pentru erbivore, sfeclă furajeră pentru zimbrii, iar în fiecare zi aducem produse proaspete de la centrele comerciale cu care noi avem un parteneriat de colaborare, fructe, legume”, a afirmat directorul Zoo Reșița.

Cum era de așteptat, pandemia a afectat administrativ și grădina zoologică din Reșița în perioada în care restricțiile impuse la nivel național au dus la închiderea obiectivului într-un anotimp în care temperaturile ideale ar fi adus vizitatori.

„S-a simțit și la noi pandemia datorită faptului că am avut o perioadă în care din cauza acestui virus grădina zoologică nu a funcționat, iar când s-a dat drumul, iubitorii de animale și de natură au venit la zoo și s-au simțit bine”, a mai spus Gabriel Stănucă.

Grădina Zoologică „Ioan Crișan” Reșița este deschisă de marți până duminică de la ora 10:00 la ora 16:30, costul unui bilet fiind de 8 lei pentru adulți, iar pentru copii, studenți, pensionari prețul este de 2 lei.

Lorena POENARU

„Să înveți să asculți un om, să îl faci să se simtă important prin faptul că ești acolo pentru el și povestea lui cred că te ajută într-o mare măsură să pășești pe drumul unui dedicat și silitor psiholog”. Așa își croiește calea spre profesia pentru care se pregătește tânăra cărășeancă Anita Radics, studenta de 21 de ani pentru care „puterea exemplului personal face minuni, chiar și în tăcere pentru cei care nu doresc întotdeauna să o recunoască”.

Anita studiază Psihologia la Universitatea de Vest din Timișoara și de aproape patru ani reprezintă Asociația Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte, având rol de președinte al acesteia, o asociație alcătuită din mai multe filiale ce se extind în mai multe zone ale județului Caraș-Severin.

„Prin această frumoasă asociație am reușit să organizăm, la nivelul Municipiului Reșița, campania umanitară „Mâinile Bucuriei” prin care să venim – așa cum am gândit-o noi inițial – în sprijinul persoanelor vârstnice din oraș care, în această perioadă, se tem să iasă din casele lor la cumpărături, pentru a nu se întoarce la casele lor cu virusul care pentru ei poate să fie fatal”, povestește Anita despre debutul acestui  proiect care s-a extins cu încă o ramură de activitate prin care tinerii voluntari și-au propus să ofere unui număr de persoane nevoiașe câte un prânz zilnic, în această perioadă delicată.

Citește și:„Mâinile bucuriei” susținute de alte mâini! 5.000 de euro pentru masa caldă a celor pe care nu și-i asumă nimeni!

Unul din motivele pentru care o tânără studentă a ales să-și dedice timpul și resursele sprijinindu-i pe cei în nevoi prin acțiuni umanitare, într-o lume în care tinerii au estimații egocentriste, este acela al conștientizării că avem responsabilități unii față de alții.

„Cum ar fi fost, oare, să nu existe nimeni care să se gândească la familia cutare, numeroasă și săracă, de la marginea orașului, dacă are șanse să treacă peste această situație de criză, să iasă sănătoasă și să reușească să se reașeze într-un echilibru? Ar fi fost cumplit, iar pentru răul și starea lor, vina ar fi fost a noastră, a tuturor.

Un lucru după care eu și noi ne-am ghidat în această campanie au fost următoarele cuvinte: poți să fii bine, atunci când știi că și cel de lângă tine se simte la fel. Întotdeauna mi-a plăcut să cred și să văd că noi suntem responsabili unii față de ceilalți, unii de sănătatea celuilalt, unul de integritatea celuilalt. Totodată, îmi place și să cred că noi am ajuns cumva la măsura aceea în care ne hrănim din bucuria și din recunoștința pe care o primim din mâinile și mulțumirile celor pe care îi ajutăm, lucru ce valorează mai mult decât absolut orice apreciere sau premiu și nu sunt vorbe goale.

Dacă te urci acum în mașină, pornești la drum și după trei luni de campanie umanitară în care vezi zilnic ochii acelorași bunici care îți și mărturisesc că văd în tine speranță, vei înțelege exact ce spun, vei înțelege cât de mult te hrănește pe tine bucuria lor că nu sunt uitați”, spune Anita.

Un alt motiv pe care  îl consideră important este acela de a fi exemplu în lumea în care ne învârtim, pentru că puterea exemplului personal face minuni, chiar și în tăcere, pentru cei care nu doresc întotdeauna să o recunoască, după cum susține tânăra studentă.

Anita mărturisește că această experiență a avut atât pentru ea, cât și pentru prietenii și colegii ei un rol important în a-i ajuta să mai deprindă câte puțin din arta răbdării, care este o virtute de aur pentru fiecare om ce lucrează cu alți oameni.

„Experiența aceasta m-a făcut să văd unele realități așa cum nu conștientizam pe deplin că ele există. Nu m-am gândit, spre exemplu, că un om la fel ca mine poate să ajungă la măsura în care să nu aibă nici măcar apă, de băut sau de spălat. M-a făcut să văd și să observ niște carențe și neajunsuri uriașe în ceea ce privește felul în care oamenii necăjiți sunt tratați de către cei care ar trebui să se facă responsabili prin lege de starea lor. Am învățat să ascult cu multă luare-aminte necazurile, lipsurile și nevoile bătrânilor care de multe ori sunt de a sta pur și simplu la o vorbă cu tine, că le e urât de atât de multă singurătate. Acest lucru, pentru viitoarea mea profesie în domeniul psihologiei, cred că este esențial”.

Rezultatele muncii voluntarilor a căror președintă este, nu au întârziat să apară, implicarea lor în acțiunile umanitare transformându-i în adevărați „eroi” ai comunității din care fac parte.

„Întreaga mea echipă este o eroină. Așa că, din martie și până în prezent, a reușit să distribuie un număr de 1.923 de porții cu mâncare caldă, în valoare de 21.810 lei. Alimentele cumpărate pentru 50 de persoane sunt în valoare de 5.387 lei, iar medicamentele și facturile urgente au valoarea de 802 lei. Valoarea totală a campaniei, până în acest moment, este de 27.999 lei, iar până la finalul ei, se estimează că va merge până spre 40.000 lei, cu 2.500 porții de mâncare distribuite, de către aproximativ 50 de voluntari harnici și dedicați”, a precizat Anita Radics, președinte ATOR Banatul de Munte.

Elena FRANȚ

„Direcția de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin are obligația legală să verifice modul în care aceste persoane au intrat în autoizolare, în cadrul unui set de măsuri ferme de limitare a răspândirii COVID-19, monitorizează persoanele autoizolate, pentru a le verifica starea de sănătate și descurajează părăsirea domiciliului de către acestea, face toate demersurile instituționale și interinstituționale pentru a sprijini pe acești conjudețeni“.

„De asemenea, DSP, împreună cu instituțiile publice județene implicate în procesul de autoizolare și cu autoritățile locale, face verificări ca persoanele autoizolate să dispună de mijloacele de subzistență necesare“. „Direcția de Sănătate Publică a județului lansează, în același timp, un apel la persoanele implicate în procesul de autoizolare să înțeleagă aceste imperative și să nu încerce să transforme această situație într-una care ține de registrul de asistență socială“.

Comunicatul este semnat de Dan Miloș – directorul DSP Caraș Severin. Până la această oră în județ nu există persoane infectate cu noul coronavirus

Dan AGACHE

Hrana care se produce în Caraș-Severin este una sănătoasă, consideră reprezentanții Direcției pentru Agricultură a județului, îndemnându-i pe fermierii cărășeni să își înscrie dosarele pentru agricultura ecologică. În același timp, specialiștii agricoli îi încurajează pe agricultorii din județ să se constituie în forme asociative, fiind că părere că doar în acest mod se pot dezvolta.

„Vă așteptăm să vă înscrieți dosarele pentru agricultura ecologică.  Termenul limită este 16 mai. În județul Caraș-Severin se produce ecologic, hrana este una sănătoasă și instituția noastră a făcut eforturi deosebite ca să facă cunoscut acest lucru și la nivel de țară, dar și la nivel internațional, cunoscut fiind faptul că agricultorii din Caraș-Severin, și prin grija Direcției Agricole au ajuns să fie prezenți la cel mai important târg de agricultură din Europa”, a precizat Pavel Nefir, directorul adjunct al Direcției pentru Agricultură, în cadrul unei întâlniri cu fermierii cărășeni, derulată recent la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin.

Pe de altă parte, Nefir i-a încurajat pe agricultorii din județ să se constituie în forme asociative, luând ca model țări în care agricultura este una dezvoltată:

„Nu se poate progresa în agricultură fără forme asociative care să funcționeze. Spre bucuria mea, spre împlinirea mea ca specialist agricol, am pus și eu umărul la o astfel de formă asociativă care acum funcționează în județul Caraș-Severin, deci se poate. Aveți încredere în astfel de forme asociative, pentru că ele sunt perspectiva”.

În prezent, au fost deja constituite forme asociative pentru legume și fructe la Zorlenț, Fîrliug, Cornereva și zona Jupa – Caransebeș – Teregova, altele fiind în curs de constituire în zonele Vărădia – Forotic – Grădinari, Valea Almăjului și pe Clisura Dunării, a precizat directorul adjunct al Direcției pentru Agricultură.

Karina TINCUL

Vânătorii care cutreieră pădurile cărășene în fiecare sezon de vânătoare vor asigura în perioada ce urmează hrana animalelor, pentru a le ajuta să treacă peste sezonul rece.

Chiar dacă de cele mai multe ori vietățile pădurii sunt în bătaia puștii, odată cu venirea toamnei, vânătorii lasă armele și se apucă de distribuit zeci de tone de cereale și fân în codrii județului.

Conducerea Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi anunță că hrana va fi distribuită prin păduri în perioada imediat următoare. Animalele se vor bucura astfel, de hrană la discreție, care să le ajungă până în primăvară.

Cheltuielile în ceea ce privește achiziționarea cerealelor au fost deja discutate și negociate, iar în momentul de față este doar o chestiune de timp până ce pădurile din județ for fi aprovizionate cu cantitățile necesare de hrană care, speră reprezentanții AJVPS, vor scădea rata mortalității animale pe perioada sezonului rece.

Alexandra JURCA

Foto: Pressalert