Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a virat ieri, în prima zi a acestei luni, peste 5 milioane de lei către 7 primării din Caraș-Severin, dar și către Consiliul Județean. Suma reprezintă finanțarea unui număr de 8 proiecte, derulate prin PNDL.

Este vorba de administrațiile locale din: Armeniș – 68 de mii de lei, Bozovici – 446 de mii de lei, Buchin – 187 de mii de lei, Constantin Daicoviciu – peste 2 milioane 200 de mii de lei, Reșița – 121 de mii de lei, Băile Herculane – aproape 617 mii de lei, Sichevița – 880 de mii de lei și un proiect al Consiliului Județean, în valoare de 387 de mii de lei.

Contactat telefonic primarul comunei Bozovici, Stoicu Adrian, a declarat pentru Reper 24: „Sunt lucrări executate prin PNDL, finalizate, verificate, după care sunt făcute cererile de finanțare către Minister. Dacă nu mă înșel în cazul nostru este vorba de lucrările la canalizare. Din păcate dacă înainte constructorul aștepta cel mult două săptămâni până la efectuarea plăților, acum banii vin și cu o întârziere de două luni de zile“.

„MLPDA finanțează investițiile, proiectele administrațiilor locale prin mai multe metode: Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL, programele finanțate de UE – POR, POCA, programele transfrontaliere, cum este România-Serbia, proiectele implementate de CNI – Compania Națională de Investiții, programele ANL. MLPDA susține investițiile, finanțând TOATE proiectele comunităților locale de pe PNDL 1 și 2. Condiția este ca lucrările a căror plată este solicitată să fie lucrări de calitate, în conformitate cu proiectele tehnice. Înainte de plăți, se face o verificare pe teren a specialiștilor de la ISC – Inspecția de Stat în Construcții din județele respective. Din momentul depunerii la Minister a solicitărilor de plăți de către o primărie până în momentul plății nu trece de regulă o perioadă mai mare de 30 de zile. Astfel și constructorii au încredere să continue ritmic lucrările. Recent s-a suplimentat Bugetul MLPDA cu 500 de milioane lei pentru finanțarea suplimentară a PNDL“ – a afirmat Horia Irimia, director în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației.

În afară de Reșița, Armeniș și Băile Herculane, celelalte primării sunt cu primari PSD, la care se adaugă și Consiliul Județean Caraș Severin.

Sursă foto: euractiv.ro

Dan AGACHE

Încă 1,7 milioane de euro vor veni pentru municipiul Reșița. Săptămâna aceasta Ion Ștefan – Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a semnat Ordinul Ministrului de aprobare a indicatorilor tehnico-economici pentru investiția Complex Sportiv Reșița str Bârzăviței – complexul Arsenal.

Investiția, ce se va realiza prin CNI – Compania Națională de Investiții – din coordonarea MLPDA – Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, vine în completarea lucrărilor ce se vor efectua pe Calea Timișoarei din municipiul de la poale de Semenic, investiție ce va cuprinde refacerea în totalitate a infrastructurii rutiere, trotuare, piste de biciclete, parcări, zone verzi, stații de autobuz, achiziția a 10 autobuze electrice și construcția a două stații de încărcare pentru acestea.

Aprobarea celor 1,7 milioane de euro pentru Reșița deschide calea Companiei naționale de Investiții pentru demararea lucrărilor de proiectare și execuție a unui complex sportiv modern în această parte a municipiului Reșița. Luni de la ora 12, în cadrul emisiunii Reper24 live, Horia Irimia – director de cabinet în cadrul MLPDA, va vorbi despre acest proiect dar și despre altele care înseamnă investiții în Reșița și în județul Caraș-Severin

Sursă foto: Argument-cs.ro

Dan AGACHE

„În situații excepționale, este nevoie de soluții excepționale”, este de părere liberalul Horia Irimia, făcând referire la decizia Guvernului Orban de a-și asuma răspunderea pe legea bugetului pe 2020. Este o metodă rapidă de a adopta legi, prevăzută în Constituție este, iar Guvernul Orban nu este primul care își asumă răspunderea pe o lege sau un pachet de legi, susține Irimia.

Specialist în domeniul finantelor și președinte al Comisiei Buget Finanțe liberalul al organizației PNL Caraș-Severin, Horia Irimia a vorbit în cadrul unei conferințe de presă organizată la Reșița despre adoptarea la timp a legii bugetului de stat pentru anul 2020, fapt care va putea conduce la reglarea bugetelor unităților administrativ teritoriale. La conferința de presă la care au mai luat parte secretarul general adjunct al PNL Caraș-Severin, Dan Stan, consilierii județeni Cristian Gâfu, Daniel Surdu și Elena Meteleaucă, președintele oamenilor de afaceri PNL Caraș-Severin Viorel Bașag, Irimia a desființat bugetul adoptat cu întârziere de guvernul PSD pentru anul 2019, pe care îl consideră unul eșuat:

„În 18 ani, în 18 exerciții bugetare, 2001-2018, în 13 ani bugetul s-a adoptat în termen și în cinci ani s-a întârziat, mai mult sau mai puțin, de multe ori pentru că s-au schimbat guvernele. Dar în 2019 nu a fost această situație. Doar că au întârziat foarte mult pentru că nu au fost hotărâți cât să umfle cifrele și pe ce domenii să pună banii. Nu cred că datorită întârzierii, ci datorită minciunii și a sfidării, datele din bugetul pe 2019, buget întocmit de Guvernul Dăncilă, a fost un buget eșuat, pentru că iată, nu ne încadrăm în deficitul prognozat de 3%, deficit pe care chiar și copii de liceu știu că la nivelul UE, este o condiție de a trece la zona euro”.

Guvernul condus de Ludovic Orban și-a asumat, luni, răspunderea în fața Parlamentului pe legea bugetului de stat pentru 2020 și pe legea bugetului asigurărilor sociale pentru 2020. Ambele legi au fost contestate la CCR de președinții celor două camere ale Parlamentului.

CCR a anunțat că cele două părți au termen până la 10 ianuarie pentru a-și exprima în scris punctul de vedere, urmând ca apoi judecătorii Curții să se pronunțe pe tema acestor conflicte.

Diana RADU

Consilierii locali caransebeșeni au votat în unanimitate în ședința ordinară de săptămâna aceasta rectificarea bugetului local pe anul 2018. Este vorba de aproximativ 1.400.000 de lei, bani care conform lui Horia Irimia, director economic în cadrul Primăriei Caransebeș, au mai compensat o parte din pierderile suferite de municipiu odată cu modificarea legislației privind impozitul de venit.

„Rectificarea bugetară a fost în primul rând determinată de rectificarea bugetului de stat, realizată la începutul lunii septembrie. Prin această rectificare s-a mai compensat câte ceva din pierderile avute de către municipiu prin modificarea legislației. Știți că de la 1 ianuarie, impozitul pe venituri nu mai este de 16% ci de 10%, condiție în care am pierdut aproape 4 milioane de lei. La începutul anului ni s-a compensat vreun milion și acum s-a mai compensat încă un milion , de la bugetul de stat, prin sume din TVA și și alte 440.000 de lei estimare din impozitul pe venit”, a explicat Irimia.

Potrivit directorului economic rectificarea era mai mult decât necesară, în condițiile în care administrația locală ajunsese practic în situația de a nu mai putea acoperi o serie de cheltuieli curente.

Din banii care au intrat acum în contul Primăriei Caransebeș, aproximativ 400.000 de lei vor merge către repararea unor străzi, 300.000 de lei sunt pentru cheltuielile curente, 25.000 de lei au fost alocați Spitalului Municipal pentru plata unei facturi la gaz, 100.000 de lei vor fi folosiți pentru lucrările la parcurile de pe raza orașului, iar alți 300.000 de lei vor merge către achiziționarea de ornamente pentru sărbătorile de iarnă (alți 100.000 de lei au fost deja alocați în acest sens, la începutul anului).

Karina TINCUL

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Pornind de la o serie de articole privind situația apei potabile în Caransebeș și în județ, fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș-Severin și fost secretar de stat în MDRAP, Horia Irimia, face câteva precizări importante legate de operatorul județean Aquacaraș, de la înființare și până astăzi:

„În 2004- 2005 am fost “inițiatorul” înființării Aquacaraș SA. Eram vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, coordonam și problematica de Proiecte cu finanțare UE .. Era o condiție OBLIGATORIE să fie OPERATOR REGIONAL /Județean , cu activitate SEPARATĂ de alte activități. Să nu fie în aceeași firmă și apa-canal, și colectarea deșeurilor, și transport sau altele …

Au fost multe probleme la înființare. Primăriile nu doreau să “scape controlul” – problema de altfel reală, și anume că primarii sunt acuzați. sunt responsabili în fața cetățenilor ..

S-a adoptat soluția ca acțiunile SC Aquacaraș SA să fie repartizate proporțional cu populația fiecărui municipiu/oraș. Consiliul Județean avea doar 1% din acțiuni. Ideea era să fie și Consiliul Județean acționar, ca să poată finanța cheltuielile cu proiectarea …

Nimeni nu avea peste 50% din acțiuni …

A fost o perioada “încurcată” , dar în 2006 dupa ce am fost la Bruxelles de câteva ori s-a aprobat finanțarea Proiectului ISPA – Instrumentul Special pentru Pre Aderare . Proiect de 60-70 milioane euro. Implementarea efectiva a ânceput mai târziu, cred ca din 2008 sau 2009. Dar in 2006 DG Regio – Directia e politici regionale a Comisiei UE – a aprobat Proiectul.

75% de la UE , 25 de la UAT-uri . Încă nu era România membra UE .. cei 25% au fost asigurat de un credit internațional BEI – Banca Europeana de Investiții .. Dar UAT-urile sunt de fapt proprietarii rețelelor, a uzinelor de apa, a statiilor de epurare .. Acum procentul de co-finanțare este mult mai mic 1-2%, România devenind între timp membru al UE…

Consiliul Județean NU ARE 1 Metru de Rețea !!!

Ulterior, dupa 2010, printr-un „artificiu“ a ajuns Consiliul Județean să aibe peste 60% din actiunile AquaCaraș …

Toate cele 8 municipii/orașe, ÎMPREUNĂ, au sub 40% din acțiuni.

Consiliul de administrație al AquaCaraș a fost desemnat în funcție de numărul de acțiuni. 5 membri desemnați de Consiliul Județean și doar 2 de Municipiul Reșița și restul acționarilor … Reșița are 20-30% din acțiuni, venind în societate cu aport în natură mai mare – sediul, utilajele … În restul orașelor consiliile locale nu au dat în proprietate sediile.

În Concluzie : Consiliul Județean este RESPONSABIL de ce se întâmplă la Aquacaraș !!!

O altă problema : TARIFUL UNIC !!! Este o condiție OBLIGATORIE pentru obținerea de finanțări UE.

Daca în UE functioneaza Principiul SOLIDARITATII, PRINCIPIUL COEZIUNII , UE cere sa se aplice aceste Principii si la nivel județean. Dacă țările “bogate” finanțează țările “sărace” , să facem la fel și în interiorul României, în interiorul fiecărui județ în parte …

Desigur că în unele localități apa vine “prin cădere” și sunt costuri mai mici … Dar, desigur că în condițiile în care în unele localități calitatea apei furnizate este foarte proastă, chiar și la un “tarif unic” AquaCaraș ar trebui sa acorde “bonificații” / “reduceri compensatorii”…

Cetățenii nu prea știu aceste probleme, ei se plâng sau “înjură” primarii … Trebuie să-i informăm cu orice prilej!

Într-adevăr că este și un sistem instituțional complicat. După 2008 „a intrat în joc” și ADI AcvaBanat … Asociație pentru Dezvoltare Comunitară, asociere între consiliile locale pentru a le reprezenta interesele. Azi nu mai sunt contracte de concesiune între Consiliile locale și Aquacaraș ci între ADIAcvaBanat și Aquacaraș …

De aici a pornit și motivația acestui articol !

P.S. In prima etapa de infiintare a Aquacaraș – cand erau bune intentii concretizate ulterior de obtinerea finantarii de zeci de milioane de euro – am colaborat foarte bine cu avocat Dan Stan (director juridic la CJ), iulian Georgevici  (primul director al Aquacaraș) , cu primarii din perioada respectivă Ion Marcel Vela, Liviu Spătaru, cu consilierii județeni de atunci , cu prefectul dr. Gavril Soran .. Dar nimeni nu se gândea atunci că de la sub 500 de angajați se va ajunge la cca 700 .. Că va ajunge Aquacaraș să nu aibe o colaborare firească cu primăriile din județ … Că vor întârzia lucrările ani de zile … Eu am plecat din acest proiect in 2007 … Am demisionat din funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean …

Horia IRIMIA

La finalul ședinței Consiliului Municipal Caransebeș, Horia Irimia, director economic al Primăriei municipiului, un personaj cu expertiză în administrația publică, a răspuns întrebarilor propuse de jurnaliști despre Bugetul pe 2018 al Municipiului Caransebeș, adoptat în ședința respectivă.

„În 2017 am încasat din impozitele pe salarii, pe venituri ale celor ce lucrează în oraș circa 14 milioane de lei. Scăzând impozitul pe salarii de la 16% la doar 10% – printre cele mai mici din Europa – în Legea 3 a bugetului de stat pe 2018 s-au estimat din aceasta sursă doar 10 milioane lei. Cu 4 milioane de RON mai puțin !!! Desigur că bugetele sunt doar „estimări“, dar cred că au avut la bază niște simulări științifice…

O să avem o idee mai clară despre ce înseamnă „revoluția fiscală“ pentru bugetul nostru la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie. Când vom primi de la ANAF cifrele exacte pentru impozitul pe salarii/pe venituri colectat în Caransebeș. Depinde de cum au procedat și firmele private și alți angajatori publici cu includerea contribuțiilor în salariul brut. La sfârșitul lui februarie, începutul lui martie vom vedea cât s-a încasat efectiv impozit din salariile pe luna ianuarie, plătite în februarie. Pentru că în ianuarie s-au plătit salariile pe decembrie când erau alte prevederi fiscale .

Oricum,, Bugetul Municipiului este unul de mare austeritate. Pe lânga reducerea impozitului pe venit sunt și alți factori care nu au depins de Primărie, de Consiliul Local. Prin Lege s-au mărit salariile, prin Lege trebuie să plătim vauchere de vacanță, prin Lege trebuie să platim 10% din salariile și indemnizațiile pentru persoanele cu handicap. În 2017, aceste sume, alocate pentru persoanele cu handicap, se plăteau integral de la Bugetul de Stat …“

De ce are nevoie Primăria Caransebeș de un credit acum?

„Doar cu un credit am reuși să realizăm proiecte de dezvoltare și investiții. Oricum, Municipiul Caransebeș are unul dintre cele mai mici grade de îndatorare din țară. Ca sumă totală, bugetul pe 2018 este mai mic decât cel pe 2017, deoarece salariile celor din învățământ nu mai sunt plătite prin bugetele locale …“, explică Horia Irimia.

Întrebat fiind despre promisiunile Ministrului Finanțelor Publice referitoare la bugetele locale, Irimia a afirmat :

„Pentru domnul Teodorovici am o apreciere deosebită, în opinia mea fiind cea mai bună variantă a PSD pentru funcția de Ministru al Finanțelor – a lucrat acolo de aproape 30 de ani, și ca simplu funcționar, și ca director, și ca secretar de stat , și a mai fost odată Ministru. Dar când s-a elaborat și apoi votat Legea Bugetului pe 2018, nu era dânsul ministru.. Chiar a votat în Comisie un amendament în favoarea administrațiilor locale , amendament care din pacate „a picat“ în plen … Să vedem ce modificari legislative vor apare în viitor, dar nu un ministru sau altul le aprobă; le aprobă/adoptă  Guvernul sau Parlamentul..“, a ținut să precizeze Horia Irimia, directorul economic al Primăriei Municipiului Caransebeș.

Sergiu TABAN

Zilele trecute, managerul Spitalului Municipal de Urgenţă din Caransebeş, Ionuț Mihăilică și directorul economic al Primăriei, Horia Irimia, au fost prezenți la București, acolo unde au discutat, la Ministerul Sănătății, aspecte legate de finanţarea în sumă de 1,8 milioane de lei, bani care urmează să fie folosiţi pentru reabilitarea etajelor superioare ale unităţii medicale, Primăria Municipiului urmând să asigure co-finanțarea de 10 la sută. Trebuie remarcat că Horia Irimia a avut de-a lungul timpului o bună comunicare cu instituțiile guvernamentale, amintindu-ne că în perioada în care activa ca secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, același Irimia s-a zbătut ca o serie de proiecte de infrastructură din Caraș-Severin și nu doar de infrastructură, ca să poată fi finanțate de guvernul de la acea vreme.

„Încercăm o asumare a acestui proiect pe o perioadă mai îndelungată de timp, pentru că ne dorim ca în următorii ani să încercăm să reabilităm în totalitate Spitalul Municipal de Urgenţă. În paralel cu această finanțare guvernamentală, prin Serviciul de Proiecte-Programe al Primăriei Caransebeş, am demarat şi un alt proiect, de eficientizare energetică a spitalului, urmând ca în aceste zile proiectanții să se armonizeze în ceea ce priveşte intervențiile tehnice, astfel încât acestea să nu se suprapună și să putem demara în paralel cele două proiecte”, a afirmat în legătură cu perspectivele ce vizează Spitalul Municipal din Caransebeș, Felix Borcean, primarul orașului de pe Timiș.

Cosmin VLAD

Vineri, 17.03.2017, s-a consumat încă una din ciudaţeniile administraţiei Primăriei Caransebeş. În timp ce prim-ministrul Sorin Grindeanu, împreună cu vicepremierul şi ministrul Dezvoltării, Sevil Shhaideh, se întâlneau cu toţi primarii din judeţul Caraş-Severin, pentru a sprijini proiectele acestora din următorii ani, primarul municipiului Caransebeş, Felix Borcean, a considerat că este mai important să meargă la teatru. Nu singur, ci în compania selectă a controversatului director al Casei de Cultură, Ioan Cojocariu. Nu ştim dacă pasiunea pentru teatru sau ruşinea de a da ochii cu cel pe care, cu puţin timp în urmă, îl huiduia pe străzile municipiului Caransebeş, solicitându-i demisia, l-a determinat pe primarul Felix Borcean să aleagă teatrul.

Credem însă că absenţa de la această întâlnire a fost una profund greşită, întâlnirea fiind una strict tehnică, de susţinere a primarilor, Felix Borcean fiind singurul primar absent de la întâlnire. Nici viceprimarul nu a fost prezent, probabil, şi acesta având o altă agendă.

Mai mult decât atât, primarul Felix Borcean i-a mandatat să participe la întâlnire pe directorul economic, Horia Irimia, şi pe administratorul public, Andrei Ungur. A luat cuvântul Horia Irimia, care într-o stare evidentă de „oboseală”, pe care unii din cei prezenţi au considerat-o în cazul dânsului una naturală, nu a reuşit să expună niciunul din proiectele propuse de municipalitatea Caransebeş. A încercat chiar să fie agresiv, confundând o întâlnire strict tehnică, pe proiecte, cu una politică. Până la urmă, nereuşind să se exprime coerent, Horia Irimia a depus, totuşi, un memoriu, care nu ştim ce proiecte conţine, dar se pare că nici măcar nu era semnat de cei doi reprezentanţi legali ai municipiului Caransebeş, respectiv, primar sau viceprimar.

La această întâlnire, vicepremierul Sevil Shhaideh a clarificat şi problema taxei de 80 euro pe tonă, pentru depozitarea gunoiului menajer. Domnia sa a precizat că aceasta, de fapt, nu este o taxă, ci o penalitate, stabilită de Uniunea Europeană şi care, în niciun caz, nu trebuie să fie acoperită prin hotărâre de Consiliu Local, de majorare a preţului la cetăţean. Mai mult decât atât, vicepremierul a precizat că această taxă trebuie suportată de operator sau, în cel mai rău caz, de unitatea administrativ-teritorială. Sperăm că administratorul Andrei Ungur îl va informa pe primarul Felix Borcean despre ilegalitatea hotărârii prin care a dublat preţul la gunoi pentru cetăţenii municipiului Caransebeş.

Şi, în final, dacă pentru vacanţa din Alpi, Felix Borcean a avut rezervări făcute cu mult timp înainte, ne întrebăm, în cazul acestei întâlniri, cu cei mai importanţi demnitari ai Guvernului României, ori pentru o întâlnire cu fostul coleg de liceu, nu a putut renunţa la biletele la teatru? Este o întrebare la care nu ştim dacă primarul poate răspunde, dar cetăţenii Caransebeşului, cu siguranţă, vor da un răspuns.

Diana RADU

Alexandra JURCA