Activele pe care cehii de la CEZ le au în România, printre care și sistemul hidroelectric din Caraș-Severin, format din patru lacuri de acumulare și patru microhidrocentrale, ar putea fi achiziționate de companiile românești Electrica, Hidroelectrica și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).

Reprezentanții Electrica au anunțat că sunt interesați de încheierea unei înțelegeri cu Hidroelectrica și cu SAPE în vederea achiziționării activelor la CEZ din România, informează Hotnews:

„Electrica dorește să informeze acționarii și investitorii cu privire la faptul ca este în curs de a explora posibilitatea participării sale, în cadrul unui potențial consorțiu format împreună cu Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. (S.A.P.E. S.A.) și Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., la procedura competitivă organizată de CEZ a.s. pentru vânzarea filialelor sale din România. Electrica va informa în mod prompt acționarii și investitorii în legătură cu orice aspecte privind potențiala participare în cadrul proiectului descris mai sus, ce vor trebui raportate în conformitate cu prevederile legale aplicabile”, se arată într-un anunț al celor de la Electrica.

Grupul ceh a anunțat încă de anul trecut că intenționează să își vândă activele din România, mai multe companii arătându-se interesate de acestea, printre care DWS – fondul de investiţii al Deutsche Bank, ungurii de la MVM (deţinut de stat) și austriecii OMV (proprietarii Petrom). Ofertele angajante ar fi trebuit să fie primite în luna aprilie, dar procesul de vânzare a fost întârziat de Ordonanța militară 8 din 9 aprilie, care prevedea că vânzarea/cumpărarea de pachete majoritare de acțiuni ale companiilor din Sistemul Energetic Național, indiferent de forma de proprietate a acestora, este suspendată pe perioada stării de urgență. De menționat că statul, prin Ministerul Economiei, este acționar unic la SAPE, acționat majoritar la Hidroelectrica (80%), iar la Electrica deține un pachet de 48,7%.

Cei de la CEZ anunțau anul trecut că vizează vânzarea a şapte companii şi păstrarea celor cu activităţi din domeniul serviciilor moderne de energie (ESCO) şi de trading. Aceşti paşi sunt în conformitate cu noua strategie aprobată anterior de compania-mamă. CEZ a inclus şapte companii româneşti în testarea de piaţă: Distribuţie Energie Oltenia, Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, CEZ Vânzare, TMK Hydroenergy Power şi CEZ România).

Cehii a achiziționat în 2010, pentru suma de 19,8 milioane euro, acțiunile companiei TMH Hydroenergy Power, care includea sistemul hidroenergetic de lângă Reșița. Capacitatea totală instalată a sistemului hidroenergetic din zonă este de aproximativ 22 MW, compania deținând patru lacuri de acumulare cu baraje (Trei Ape, Gozna, Văliug, Secu) și patru microhidrocentrale (Grebla, Crăinicel I, Crăinicel II și Breazova).

Karina TINCUL

​Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș va primi 1.500.000 de lei de la Hidroelectrica pentru lupta împotriva coronavirusului. Acționariatul Hidroelectrica a aprobat, luni, în cadrul unei ședințe extraordinare, sponsorizarea unui număr de șapte instituții medicale, cu unități de primiri urgențe, cu suma totală de 10.033.000 lei. Decizia a fost luată ca urmare a situației de risc excepțional pentru sănătatea publică generată de răspândirea noului coronavirus, și în contextul creșterii constante a numărului confirmat de persoane infectate pe teritoriul României, arată Hidroelectrica.

„Sprijinirea spitalelor românești tocmai a devenit prioritatea numărul unu în politica de sponsorizări a Hidroelectrica. Vedem cu toții în aceste momente nevoile stringente ale sistemului medical național, ale celor aflați în prima linie a luptei cu pandemia. Suntem alături de medici în efortul excepțional pe care îl fac pentru a-i vindeca pe cei bolnavi și a-i proteja pe cei vulnerabili.

Am auzit chemarea în ajutor și răspundem: știm că e mare nevoie de echipamente de primă urgență, echipamente de protecție, materiale de curățare, echipamente sanitare, dezinfectanți și alte obiecte esențiale folosite în scopul protejării pacienților și al personalului. Este momentul să fim solidari.

Doar uniți într-un efort comun și dând dovadă de responsabilitate ne putem întoarce cât mai curând la lumea pe care o știam, la normalul vieții de zi cu zi”, a declarat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica.

Suma de peste 10,033 milioane de lei alocată acțiunilor de sponsorizare este repartizată unităților medicale după cum urmează:

• Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș – 1.500.000 lei;
• Spitalul Județean de Urgență Vâlcea – 1.500.000 lei
• Spitalul Clinic Județean Mureș – 1.033.000 lei
• Spitalul Județean de Urgență Deva – 1.500.000 lei
• Spitalul Județean de Urgență Giurgiu – 1.500.000 lei
• Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin – 1.500.000 lei
• Spitalul Județean de Urgență „ Sfântul Ioan cel Nou” Suceava – 1.500.000 lei

Decizia de sponsorizare, precum și hotărârile privind alocările de sume au fost luate cu unanimitatea voturilor celor doi acționari, statul român prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și Fondul Proprietatea.

Karina TINCUL

 

„Lipsa investițiilor urcă prețul energiei“, consideră parlamentarul Remus Borza, omul care a reușit să repună pe picioare compania strategică Hidroelectrica, după intrarea acesteia în insolvență. Remus Borza este cunoscut încă din anul 2012, atunci când statul român a decis să aprobe intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, iar avocatul a fost numit administrator judiciar.

Până în acel moment, Borza era cunoscut în mediul avocaţilor, şi al lichidatorilor. Borza este un personaj exotic, pătimaș în profesionalismul său, pe care am avut ocazia să-l ascult în mai multe rânduri pe vremea în care se ocupa de destinele companiei UCM Reșița, vorbind mai mult decât oricine, dar care a demonstrat consecvență și disciplină prin acțiunile inițiate de-a lungul anilor, nelăsând să-i scape nimic din vedere, administratorul judiciar care a reuşit să ţină pe linia de plutire Hidroelectrica, în condiţiile în care compania era înconjurată de şacali, care mâncau din banii companiei. Dincolo de frazele lungi și uneori presărate cu termeni pretențioși pentru simplul auditor și muncitor din hală, Borza ar putea fi definiția neo-patriotismului românesc.

Într-o perioadă în care mulți nu aveau curajul să rostească decât șușotit numele unor băieți deștepți precum Buzăianu, D.I.P. sau David, Remus Borza a avut curajul să taie toate contractele băieţilor deştepţi, s-a dus în instanţă cu ei şi a câştigat. A scos Hidroelectirca din insolvenţă, a rambursat toate datoriile către bănci, ceea ce a stârnit mânia băncilor, pentru că acestea câştigau foarte mult din creditarea Hidroelectricii.

Pe parcursul administrării Hidroelectrica a făcut o greşeală, întrucât casa lui de avocatură a reprezentat Hidroelectrica în dosarele din instanţă, ceea ce a fost considerat de către judecători conflict de interese, şi a primit 3 ani de închisoare cu suspendare.

În administrarea Hidroelectrica, a înfrânt sindicatele şi a reuşit să facă o restructurare, atât operaţională, cât şi financiară. Despre situația de criză de astăzi de la Complexul Energetic Oltenia și cauzele care au produs-o, deputatul independent Remus Borza a declarat:

„Prelungirea grevei minerilor de la Complexul Energetic Oltenia riscă să declanșeze o criză fără precedent în sectorul energetic național. Ca urmare a epuizării stocului de cărbune, un grup energetic de 330 MW de la Termocentrale Rovinari a fost închis. Prezent la Târgu-Jiu, ministrul Anton le-a promis minerilor o creștere a salariilor cu 1.000 lei. Asta înseamnă peste 100 milioane lei în plus la fondul de salarii pentru o companie care, în ultimii cinci ani, a înregistrat pierderi de peste 2 miliarde lei. Refuzând restructurarea de personal, optimizarea de costuri și retehnologizarea, statul condamnă CE Oltenia la faliment. Creșterea de peste patru ori în ultimul an, de la 5 la peste 20 euro certificatul CO2, va grăbi și mai mult acest deznodământ.

Este o situație neplăcută, dar care nu ar trebui să ne surprindă, pentru că vorbim de aceeași stare de lucruri în ultimii 30 de ani în sistemul energetic național. Toate guvernele României de după 90 au avut un complex față de zona de minerit. Politicile populiste și protecționiste pe această zonă au costat România peste 10 miliarde euro. Dacă în anii 90 restructuram, eficientizam și retehnologizam sistemul energetic, mai ales pe zona de minerit, România ar fi pierdut mai puțin și acum am fi avut capacități de producție noi. Cert este că, în 30 de ani, nu s-a tăiat panglica la nicio capacitate de producție de energie electrică de mare putere. Sigur că există excepții, însă ele vin exclusiv din zona privată,cea mai reprezentativa investiție noua fiind a celor de la OMV PETROM care în 2012 au pus în funcțiune, la Brazi, o centrală pe gaze în ciclu combinat de 860 MW.

În fiecare an din ultimii zece, am avut vârfuri de consum în ianuarie și implicit de preț în piața de energie. Chiar dacă în PZU, zilele acestea, s-a tranzacționat megawatul cu peste 600 lei, nu am atins maximul istoric din ianuarie 2017, când un megawat în piața spot se vindea cu 651 lei. Acum am ajuns la un preț de 635 lei. În perioada geroasă, crește mai ales consumul casnic pentru încălzirea locuințelor. Dar asta se întâmplă de când lumea și pământul. Chiar și înainte de 89 existau aceste vârfuri. Sigur, în ultimii 30 de ani, România a pierdut, ca urmare a închiderii unor mari capacități industriale energofage, 30 milioane MW în consum anual.

Cei 13.000 de salariați de la Oltenia trebuie să înțeleagă că nu sunt lucrători la un butic care vinde biscuiți, la colț de stradă, ci sunt angajații unei companii strategice pentru statul român și pentru siguranța sectorului energetic. Ei mai trebuie să înțeleagă că, odată declarată ilegală greva de către Tribunal, riscă să suporte toate consecințele, inclusiv pierderile de 15 milioane lei pe care societatea le înregistrează zilnic. Hidroelectrica poate să compenseze, dar nu în totalitate, deficitul de producție generat de CE Oltenia. Dunărea a înregistrat un debit de 4000 de mc/s.Gradul de umplere în lacuri e de 51%,ceea ce îi va permite să uzineze mai mult. Am vorbit de dimineață cu directorul general și chiar i-am recomandat acest lucru. Crescând producția de energie în ianuarie raportat la prețurile din piață, Hidroelectrica își va putea maximiza profitul. Prognozele meteo sunt optimiste, anunță o încălzire a vremii. Asta înseamnă implicit o scădere a consumului, precum și creșterea rezervei de apă din lacuri, ca urmare a topirii zăpezii extrem de consistente. Stratul de zăpadă generos va duce la umplerea lacurilor în lunile martie-aprilie, ceea ce îi va permite Hidroelectrica uzinarea unor cantități suplimentare de apă. Ceea ce nu va putea compensa Hidroelectrica o va face importul de energie. În cele trei piețe – Ungaria, Cehia și Slovacia – cu care România este cuplată, prețul energiei este cu până la 50% mai scăzut decât la noi. Acesta este și motivul pentru care importăm între 500 și 1.600 MW zilnic. Nu ar trebui să ne facem griji, câtă vreme prețul energiei din import este mai mic decât prețul energiei de pe piața internă.

Odată cu încălzirea vremii, vom ieși din vârful de consum și implicit prețurile se vor tempera. Un aport semnificativ în producție îl vor avea și cei 4500 MW instalați în fotovoltaic și eolian, care, în ultima lună, din cauza condițiilor meteo, nu au prea produs energie. Dacă azi vorbim de prețuri în PZU de peste 500 lei megawatul, din februarie vom vorbi de un preț mediu în piața spot sub 300 lei.

Explozia prețurilor energiei în PZU este și efectul unui comportament speculativ al principalilor jucători din piață: producători, furnizori și consumatori de energie. În toată lumea, piața spot e o piață reziduală, o piață penalizatoare. Doar în România a devenit o piață angro. Eu am recomandat, încă din 2012, ca toți participanții la piață să se securizeze prin încheierea unor contracte pe termen lung. Mulți nu au înțeles acest lucru și azi plătesc un preț de 500 lei/mwh, în loc să plătească in jur de 200 lei/mwh.

Marea problemă a sistemului energetic național o reprezintă lipsa investițiilor în capacități noi de producție și în retehnologizarea celor existente. Statul, în ultimii ani, a luat cu ambele mâini profitul companiilor pe care le controlează. Luând în mai 90% din profitul companiilor și în octombrie-noiembrie naționalizând disponibilul bancar al companiilor energetice, nu ar trebui să ne surprindă avariile tot mai dese din sistemul de transport energie administrat de Transelectrica sau faptul că avem peste 8.000 MW indisponibilizați ca urmare a unor reparații planificate ori accidentale, a conservării sau a lipsei autorizațiilor de mediu. Marii producători de energie, Hidroelectrica, CE Oltenia sau CE Hunedoara, operează capacități de producție cu ciclu de viață expirat sau chiar cu o vechime de două ori mai mare decât durata medie optimă de exploatare, unele grupuri – hidro sau termo – având și peste 60 de ani de funcționare. Dacă statul nu va înțelege această nevoie de retehnologizare și de punere în funcțiune de noi capacități de producție a energiei electrice, problemele din sistemul energetic se vor acutiza cu fiecare an“.

Borza a preluat cu firma sa de insolvență compania UCM Reșița încercând să o aducă pe linia de plutire, dar recunoscând că uzina reșițeană are o dependență sinucigașă față de Hidroelectrica. Să nu uităm că 70% din echipamentele Hidroelectrica sunt de proveniență UCM Reșița.

Borza a avut o inițiativă transmisă Guvernului prin care dorea să transforme creanțele bugetare în acțiuni. „Dacă vom converti creanțele bugetare în acțiune, statul redevine acționar, vorbim de o renaționalizare. 99,98% din acțiunile UCM Reșița sunt în mâinile lui Bogdan Buzăianu. Convertind acea creanță, statul redevine acționar cu 100% pentru că îi diluează participația lui Buzăianu, privatizează 30-40% din UCM Reșita, vine pe bursă și capitalizează UCM Reșița pentru retehnologizare și iată cum salvăm o companie fanion a industriei europene. E o unitate reprezentativă pentru industria din Europa, mai ales pentru România. Este un producător foarte bun de echipament hidroenergetic. Evident că trebuie salvat.”, declara în urmă cu 2 ani Remus Borza.

Și mai știm un lucru: atunci când și-a încheiat misiunea la UCM Reșița, unii șefi sau „șefuți“ și-au frecat palmele de bucurie că au scăpat de ochiul atent al lui Borza… Dar nu se știe până când au scăpat…

Sergiu TABAN

UCM Reșița ar putea beneficia pe viitor de un număr crescut de comenzi, dau asigurări atât noua conducere a companiei Hidroelectrica, cât și ministrul Energiei, Toma Petcu. Vestea bună vine la doar câteva luni după ce conducerea UCM Reșița a reușit semnarea unui contract în valoare de 2 milioane de euro pentru reabilitarea unor unități de pompare apă în județul Constanța.

UCM Reşiţa a fost și în trecut principalul furnizor de echipamente şi de servicii de mentenanţă pentru Hidroelectrica, iar comenzile către uzina reșițeană ar putea crește în perioada următoare. Totul depinde însă, coform declarațiilor ministrului Petcu, de  relansarea activității Hidroserv-ului, o filială a Hidroelectrica, care se ocupă de întreţinerea şi mentenanţa grupurilor hidroenergetice și care a intrat anul trecut în procedură de reorganizare judiciară.

„Am dat mandat noului directorat şi noului preşedinte al directoratului să-mi prezinte toate posibilităţile de relansare a activităţii, astfel încât, pentru că e condiţionalitate, dacă activitatea, nu neapărat a companiei Hidroelectrica, ci mai mult a Hidroserv, va fi relansată şi vor începe lucrările de mentenanţă şi de retehnologizare de care le-am tot spus, în mod sigur se vor derula contracte cu UCM Reşiţa. Este un interes şi pentru noi.

Vom avea o întâlnire cu reprezentanţii UCMR, după ce ne vom stabili priorităţile pe acest an şi după ce vom dezvolta ce parte din contract va fi executată, inclusiv cu UCM Reşiţa. Există, din păcate, o problemă mai veche şi va trebui să vedem ce va decide instanţa, fiind în insolvenţă Hidroserv. Este vorba de 20 milioane lei, care nu ştim cum vor fi plătiţi şi care va fi decizia instanţei, dacă vor fi acceptaţi la masa credală sau nu’, a declarat, pentru AGERPRES, ministru Toma Petcu.

La rândul său, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea a afirmat că este posibil ca numărul comenzilor către UCM Reşiţa să crească.

„UCMR sunt partenerii noştri tradiţionali, iar mare parte din echipamentele Hidroelectrica sunt de aici. Sigur, ne îngrijorează situaţia financiară de la UCMR, dar, în acelaşi timp, pot să vă spun că relaţiile noastre contractuale merg înainte, chiar şi pe investiţiile în curs. Avem echipamente şi comandăm echipamente de la UCMR. În funcţie de anumite decizii pe care le vom lua faţă de obiective de investiţii sistate temporar, care, sigur, trebuie să îşi demonstreze viabilitatea economică, în această situaţie, probabil, comenzile Hidroelectrica spre Reşiţa vor creşte”, a precizat Badea.

Karina TINCUL

Conducerea Sindicatului Reșița 1771 din cadrul UCM Reșița a anunțat că se solidarizează cu acțiunile de protest organizate de Sindicatul Hidrosind din Hidroelectrica. Angajații Hidroelectrica vor picheta astăzi sediul companiei, nemulțumiți de măsurile de restructurare și de modul în care este condusă societatea, care va avea un nou Consiliu de Supraveghere.

„Suntem întru totul de acord cu poziția sindicatului față de actuala conducere a Hidroelectricii care prin politica managerială afectează nu numai destinele propriilor salariați, dar produce efecte dezastruoase în economia românească, firmele aflate în relații contractuale directe cu Hidroelectrica fiind în real pericol de faliment. UCM Reșița, Hidroserv, ISPH, HidroConstrucția, sunt doar câteva exemple a politicii duse de conducerea Hidroelectricii.

Dacă dorim să mai avem companii românești în sectorul energetic trebuie luate măsuri urgente,în primul rând prin schimbarea modului de stabilire a persoanelor ce conduc Hidroelectrica, renunțarea la acel interimat de patru luni, care este o piedică în actul managerial, deoarece prin acest interimat nu se pot adopta decizii majore, menite să angajeze investiții ce vizează retehnologizarea echipamentelor existente”, se arată în scrisoarea de sprijin înaintată către Hidrosind de președintele Sindicatului Reșița 1771, Jivomir Tovladiaț.

Protestul de astăzi a celor de la Hidrosind vine după ce, începând cu data de 10 aprilie, salariaţii societăţii se află în grevă japoneză, ca prim semnal de alarmă. Aceștia sunt nemulțumiți de faptul că pe de o parte sunt înfiinţate noi posturi de conducere în structura centrală, iar pe de altă parte sunt concediaţi muncitori, sub pretextul eficientizării activităţii. De asemenea, în pofida profitului record pe care l-a înregistrat Hidroelectrica, aceasta nu a fost lipsită de probleme, cum ar fi investiţii nerealizate, amânarea listării la bursă, insolvenţa cu final imprevizibil a societăţii, precum şi lipsa unei politici adecvate de personal, susţin sindicaliştii.

Noii membri ai Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica vor fi numiţi în şedinţa din 19 aprilie a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), în baza Ordonanţei de Urgenţă 109/2011 privind guvernarea corporativă a companiilor de stat, se arată în convocatorul respectivei întâlniri.

Karina TINCUL

La sfârşitul săptămânii trecute, la Arad a avut loc memorialul dotat cu Cupa „Mihai Botez” la judo, competiţie la care au luat parte peste 400 de sportivi de la 50 de cluburi din România, Serbia, Ungaria şi Croaţia. Dintre cei 13 tineri de la „Hidroelectrica” din Caransebeş care au făcut deplasarea împreună cu antrenorii Ion Radu şi Ioan Răuţu, nu mai puţin de 9 s-au întors acasă cu medalii. 

Astfel, la U12, Robert Chelu a ocupat locul II la categoria 27 kg, Alexandru Borcean, 38 kg, a obţinut locul III, iar Daniela Hanţig, 44 kg, locul II; la U14, Răzvan Ienea a terminat concursul pe locul I la categoria 30 kg, Patricia Nistor, 44 kg, a obţinut locul II, iar Andreea Albu, la 48 kg, şi Andreea Hanţig, 52 kg, au câştigat medaliile de bronz; la U16, Georgiana Copăceanu a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la categoria 52 kg, iar Claudia Martinescu, 70 kg, a obţinut locul II.

La aceeaşi competiţie, un alt sportiv de excepţie care a început judo-ul la clubul caransebeşean, Alexandru Matei, s-a clasat pe primul loc la categoria de vârstă U16, 42 kg, deși el are doar 13 ani și cântărește numai 36 kg. În prezent, Alex se pregătește la CSM 2007 LPS CSŞ Focşani, la Centrul Olimpic de Excelenţă.

Cosmin VLAD

În timp ce majoritatea localităților din Caraș-Severin se plâng de buzunare goale pe anul 2015, autoritățile locale din Marga sunt pregătite cu forțe proaspete pentru a demara noi proiecte. Planul cuprinde și un centru sportiv de cinci stele, investiție blocată însă de dezinteresul Hidroelectrica, susțin oficialii din localitatea cărășeană.

Problema se referă la un teren aflat în proprietatea Primăriei, dar care a fost folosit ani la rândul de Hidroelectrica, societatea construind acolo o serie de clădiri pentru a-și derula activitatea. Contractul inițial presupunea ca în momentul în care aceasta își va încheia activitatea pe teritoriul localității Marga, se obligă fie să înapoieze terenul cu tot cu clădirie ridicate, gratuit, fie să demoleze construcțiile și să înapoieze terenul așa cum a fost preluat.

Cu toate că autoritățile locale din Marga au făcut nenumărate sesizări către conducerea Hidroelectrica, nimeni nu pare să se sesizeze pentru a îndeplini obligațiile prevăzute de contract. Nici măcar „mai marii” de la București, în cele câteva comisii trimise în teritoriu pentru a analiza exact situația, nu par dispuși să miște vreun deget.

„Avem o problemă cu terenurile agricole deținute de Hidroelectrica, și nu îi pot scoate afară de acolo, asta cu toate că nu și-au plătit impozitele. Este vorba despre un teren al primăriei pe care se află clădirile lor, după vechiul contract era stipulat ca ei când își încetează activitatea fie să doneze gratis aceste clădiri către primărie, fie să le demoleze și să ne dea înapoi terenul curat. Am vorbit și la București dar nu s-a rezolvat nimic, nu am primit decât vorbe în vânt, asta cu toate că s-a prezentat chiar și o comisie aici pentru a constata situația”, a explicat Nicolae Beg, primarul localității Marga.

Până în momentul în care Hidroelectrica se va decide să evacueze terenul cu pricina, autoritățile  locale sunt legate la mâini în ceea ce privește investițiile. Lucru cu atât mai scandalos cu cât fonduri pentru demararea acestora există, iar planurile sunt mărețe. Mai exact, edilul-șef vorbește despre ideea construirii unui centru sportiv în zona respectivă, cu teren de fotbal și ștrand.

„Este o mare problemă pentru că dacă nu ne-am lovi de această situație am putea pune la bătaie planurile pe care le avem acolo. Mai exact, avem un proiect pentru un teren de sport modern, dar nu putem face nimic în condițiile date”, a mai menționat edilul-șef din Marga.

Hidroelectrica, în fața instanței de judecată

În cazul în care cele două părți nu reușesc să cadă la pace cât de curând, autoritățile locale din Marga sunt dispuse să meargă până în instanță pentru a recupera terenul care le aparține, cu sau fără clădirile ridicate de Hidroelectrica.

„Dacă nu cad la pace cu ei vom ajunge sută la sută în instanță. Mai mult, ei nici măcar nu au mai plătit impozit acolo de ani de zile”, explică Nicolae Beg.

În încercarea de a-i contacta pe reprezentanții Hidroelectica pentru a lămuri situația, redactorii Reper24 au fost plimbați telefonic între sucursala de la Caransebeș și cea din Hațeg, și înapoi, însă nimeni nu pare a fi în măsură să ofere oficial câteva lămuriri referitoare la această problemă.

 Alexandra JURCA

Poluarea apei furnizate de Administraţia Naţională “Apele Române” pune în pericol siguranţa sistemului energetic naţional, atrag atenţia reprezentanţii Hidroelectrica, aceştia precizând că, din cauza gunoaielor, Hidrocentrala Porţile de Fier I s-a confruntat cu “probleme de o gravitate deosebită”, transmite Mediafax.

“Hidrocentrala Porţile de Fier I, care produce 48% din energia electrică furnizată de Hidroelectrica şi circa 65% din servicile tehnologice de sistem, s-a confruntat cu probleme de o gravitate deosebită din cauza pătrunderii în turbine a diferitelor corpuri plutitoare aduse de Dunăre. În luna aprilie 2014, prin grătarele hidroagregatului nr.1 de la Hidrocentrala Porţile de Fier I a pătruns o anvelopă uzată care a blocat funcţionarea turbinei hidraulice. Efortul depus de Hidroelectrica pentru remedierea avariei a însemnat peste 48 ore de muncă continua, pierderi de energie ţi implicit de venituri. O lună mai târziu (…) un bustean a distrus barele grătarului blocând palele aparatului director cu consecinta indisponibilizarii hidroagregatului pentru 30 de ore”, se arată într-un comunicat al Hidroelectrica.

Reprezentanţii producătorului de energie spun că lacurile de acumulare administrate de Hidroelectrica sunt invadate de resturi din gospodăriile populaţiei, deşeuri de la exploatările forestiere, buşteni, PET-uri, anvelope uzate, animale care sunt colectate în perioada de viitura ( martie-iunie) din zonele amonte şi sunt aduse de afluenţi în zona camerelor de încarcare şi a prizelor de apă ale hidrocentralelor pe care, în cel mai bun caz, le înfundă.

Sursa: mediafax.ro

Hidroelectrica s-a reîntors în insolvenţă

   Compania Hidroelectrica s-a reîntors în insolvenţă, în urma admiterii, de către Curtea de Apel Bucureşti, a unor recursuri ale ,,băieţilor deştepţi”, a declarat marţi Remus Vulpescu, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA.

Intrarea în procedura de insolvență vine la doar șapte-opt luni de la ieșirea din insolvență (iunie 2013), procedură în care s-a aflat companie pe o perioadă de un an de zile, timp în care toate contractele bilaterale încheiate cu furnizorii de energie au fost reziliate.

‘Hidroelectrica s-a întors în insolvenţă în urma unei pronunţări de către Curtea de Apel Bucureşti a hotărârii de admitere a unor recursuri a căror pronunţare fusese amânată pentru astăzi (marţi n.r). În principal ele sunt cunoscute publicului ca recursurile ‘băieţilor deştepţi’ la hotărârea de închidere a procedurii. Judecătorul sindic al Tribunalului Bucureşti închisese procedura, Hidroelectrica ieşise din procedura insolvenţei, era liberă să implementeze management profesionist, era liberă să se dezvolte, era liberă să investească, era liberă să se listeze pe bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra’, a explicat Remus Vulpescu la Digi24.

Potrivit Agerpres, Vulpescu a precizat că aceste progrese vor fi suspendate, iar listarea la bursă nu mai poate fi luată în discuţie, cel puţin în cursul acestui an. ‘Toate aceste progrese sunt acum suspendate şi pot fi anulate, dărâmate de către hotărârea Curţii de Apel, pe care nu îmi permit să o critic sub aspectul corectitudinii şi legalităţii pentru că nici măcar nu îi cunosc motivarea. Reintrarea în insolvenţă înseamnă că listarea pe bursele de la Bucureşti şi Londra în cursul anului 2014 nu mai poate fi luată în discuţie, cel puţin nu în calendarul iniţial convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi cu marii investitori străini, înseamnă că tot ce a reprezentat progrese pe managementul profesionist, Consiliu de Supraveghere numit conform Ordonanţei 109/2011 şi Directoratul acum în proces de selecţie şi pe punct de a fi numit un Directorat competent, bun profesionist, sunt iarăşi teme care trebuie suspendate şi direcţii în care nu se mai pot face progrese’, a mai spus Remus Vulpescu.

Pe de altă parte, în 20 februarie, Remus Borza, fostul administrator judiciar al companiei în timpul primei perioade de insolvenţă şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere Hidroelectrica până în decembrie 2013, declara, pentru Agerpres, că la Curtea de Apel se judecă contestaţiile depuse de traderii de energie cu privire la denunţarea contractelor bilaterale cu Hidroelectrica iar miza recursurilor ‘băieţilor deştepţi’ este de 1,3 miliarde lei.

‘Curtea de Apel Bucureşti judecă joi (20 februarie – n.r.) recursuri ale traderilor împotriva sentinţelor date de Tribunalul Bucureşti prin care s-au respins contestaţiile la măsurile administratorului judiciar Euro Insol de respingere a creanţelor sau a sumelor reprezentând daune interese pentru denunţarea contractelor de furnizare de energie încheiate cu Hidroelectrica. Procesele vizează acele contestaţii însumând 1,3 miliarde de lei. Acesta este miza care se judecă astăzi (joi, 20 februarie – n.r.). Miza recursurilor băieţilor deştepţi este de 1,3 miliarde lei, daune interese solicitate ca urmare a anulării de către administratorul judiciar a contractelor bilaterale. În a doua etapă urmăresc redeschiderea procedurii de insolvenţă, unde să mai repună pe tapet legalitatea măsurilor administratorului judiciar de denunţare a contractelor. În final ei urmăresc repunerea în vigoare a contractelor încheiate în 2003, prelungite în 2009 şi valabile până în 2018′, a explicat Remus Borza în 20 februarie.

În luna aprilie a anului trecut, Tribunalul Bucureşti a respins contestaţiile traderilor de energie formulate împotriva măsurilor administratorului judiciar Euro Insol de neînscriere a creanţelor acestora în Tabelul Preliminar al creanţelor debitoarei Hidroelectrica, înregistrat în septembrie 2012. Remus Borza a fost administratorul judiciar al Hidroelectrica în perioada în care compania a fost în insolvenţă (iunie 2012 – iunie 2013).

Remus Borza: O eroare judiciară

Remus Borza consideră că reintrarea în insolvenţă a companiei este o eroare judiciară pentru că instanţa a dat prevalenţă unor aspecte procedurale în detrimentul interesului naţional.

‘Este o eroare judiciară pentru că s-a dat prevalenţă unor aspecte procedurale în detrimentul finalităţii procedurii de insolvenţă a acestei companii care este una de interes naţional. Nu vorbim de insolvenţa unui butic care vinde la colţ de stradă ci de o companie strategică, de cel mai mare producător de energie din România care asigură peste 80% din serviciile de sistem’, a spus Borza.

Potrivit acestuia, Hidroelectrica a fost compania care a făcut posibilă încheierea unui nou acord stand-by cu Fondul Monetar Internaţional.

‘Nu întâmplător, pe 26 iunie 2013, când Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă, s-a întrunit boardul FMI, s-a parafat noul acord stand-by ceea ce a înlesnit accesul României pe pieţele financiare internaţionale’, a adăugat Borza.

El a mai spus că trebuie aşteptată motivarea instanţei care va veni cel mai probabil în această săptămână.

Ministrul pentru Energie, Constantin Niţă, a declarat marti dimineata, la o conferintă pe teme energetice organizată de ZF, că Hidroelectrica nu va fi divizată, aşa cum s-a vehiculat în ultima vreme în spaţiul public, însă activele ineficiente ar trebui separate de companie.

‘Nu ne gândim la un proces de divizare a Hidroelectrica, dar nu exclud că ar fi foarte bine dacă am face-o mai ales în zona investiţiilor ineficiente. Au fost făcute investiţii foarte mari care acum nu produc un euro. Aici e o problemă, va trebui să vedem ce facem cu aceste investiţii foarte mari’, a spus Niţă, citat de Agerpres. El a adăugat că Hidroelectrica plăteşte circa 80 milioane euro pe an pentru folosirea apei, problemă semnalată de mai multe ori de conducerea companiei.

“Hidroelectrica are dreptate că plăteşte foarte mult pe apă. Este clar o problemă. Facem analize la minister să vedem care a fi soluţia cea mai bună. (…) Probabil că acum comoania nu este într-o perioadă fastă, deşi anul trecut a avut profit record de 150 milioane euro. Este grevată de lucruri care vin din spate”, a continuat Niţă, citat de mediafax.ro

Sergiu TABAN